În 2016, la nivel național au fost înregistrate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale de arbori, ceea ce reprezintă o medie de 26 de cazuri pe zi, potrivit noului raport Greenpeace România. Din totalul cazurilor depistate ca fiind ilegale, 3.986 – adică 42% – au fost identificate de cetățeni.
Dintre județele care au înregistrat cele mai multe cazuri identificate de tăieri ilegale, pe primul loc se află județul Mureș cu 1057 de cazuri (11%), urmat de Brașov – 664 de cazuri (7%) și Olt – 605 cazuri (6%).
Județul Caraș-Severin se situează undeva la mijlocul acestui clasament, cu 202 cazuri de tăieri ilegale, dintre care jumătate au fost sesizate de cetățeni, se arată în raportul Greenpeace România. Ce este îngrijorător este faptul că deși numărul de cazuri este mai redus decât în alte județe, cantitatea de lemn tăiată ilegal este semnificativ mai mare decât în multe alte zone, județul Caraș-Severin plasându-se pe locul 5 în ceea ce privește cantitatea de lemn tăiată ilegal (cu 5906, 74 de metri cubi) și pe locul 4 în ceea ce privește valoarea prejudiciului creat (1.248.630 lei).
La nivel național, cantitatea de lemn tăiată ilegal se ridică la 140.964,85 m3, valoarea prejudiciului fiind de 39.475.235 de lei.
Cifrele arată că implicarea societății civile a avut un rol extrem de important și fără precedent în identificarea și semnalarea cazurilor de tăieri ilegale. Astfel, 42% dintre cazurile investigate au fost identificate de cetățeni și semnalate autorităților, prin instrumentele puse la dispoziție de către autorități: Radarul Pădurii, aplicația mobilă Inspectorul Pădurii, site-ul www.inspectorupadurii.ro, dar și prin platforma on-line lansată de Greenpeace România, www.salvezpadurea.ro.
Conform Greenpeace România, la nivel național suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XX-lea, ajungând azi la 28,95%, sub UE de 32,4%. În prezent fondul forestier național are o suprafața de 6.900.962 ha, jumătate fiind proprietate publică a statului sub administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva R.A., iar cealaltă jumătate este proprietate privată a statului, a unităților administrativ-teritoriale, a obștilor și a persoanelor fizice.
foto: Greenpeace România
Karina TINCUL
