Specialiștii spun că dintotdeauna cultura planelor medicinale a fost o afacere profitabilă pentru cei care le-au cultivat, prelucrat si comercializat. Cu toate acestea, fermierii din Caraș-Severin nu sunt preocupați de astfel de culturi. Purtătorul de cuvânt al Direcției pentru Agricultură Județeană Caraș-Severin, Liviu Munteanu, a oferit câteva informații despre o plantă medicinală care, valorificată, ar putea aduce un profit apreciabil, mușețelul.
„Poate deveni o afacere profitabilă pentru orice mic fermier, mai ales pentru cei care practică agricultura în sistem ecologic, să se ocupe de cultura muşeţelului. Astăzi sunt destul de puţini fermieri care cultivă muşeţel pe suprafeţe întinse, la noi în țară, cei mai mulţi cultivă pe suprafeţe mici”, spune Liviu Munteanu.
Având o arie mare de răspândire, această plantă medicinală poate fi cultivată oriunde, de la câmpie până chiar şi pe solurile sărăturoase, în toate locurile însorite sau umede de pe lângă drumuri, dar mai ales pe solurile nisipoase, uşoare.
„Investiţia necesară pentru înfiinţarea unui hectar de muşeţel se ridică la cca 1000 euro, iar planta este destul de rezistentă, de aceea o şi recomandăm pentru cultură ecologică, pentru că este mai căutată de procesatori şi se primeşte un preţ mai bun. În zonele intens chimizate nu prea merge. E o plantă sensibilă la pesticide şi tot ce înseamnă chimizare”, mai spune specialistul de la DAJ Caraș.
Pentru o afacere de succes se recomandă folosirea soiurilor româneşti de muşeţel, Mărgăritar şi Flora.
Costurile de înfiinţare se ridică la 1000 euro/hectar şi este nevoie de 2-3 kg de sămânţă pentru 1 ha. Un kg de sămânţă de muşeţel costă undeva în jurul sumei de 400 euro, practic, cea mai importantă cheltuială. În ceea ce priveşte producţia, se pot obţine 2000-3000 de kg de inflorescenţe proaspete sau 800-1000 kg inflorescenţe uscate, adică un venit de cca 9000 euro la un ha de muşeţel.
„Există în acest sens programe europene pentru a ne ajuta să trecem la alt nivel, de la producţie să continuam cu procesarea, cu ambalarea şi cu comercializarea produsului finit, acest produs fiind punga sau pliculeţul cu ceai. Pentru aceasta avem măsuri ale programelor europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, sprijin pentru investiţie în prelucrarea, comercializarea sau dezvoltarea de produse agicole, măsura 4.2. Astfel, putem să avem o afacere integrată atât pe verticală, cât şi pe orizontală, şi venim pe piaţă cu un produs sănătos, de bună calitate, folositor, și, după părerea mea, la un preţ corect faţă de prețurile practicate pentru produsele care vin din import”, afirmă specialistul DAJ Caraș-Severin, Liviu Munteanu.
Elena FRANȚ
