Muzica şi literatura sunt prietene dragi naistului român Gheorghe Zamfir. La Bocşa şi La Reşiţa, maestrul le-a îmbinat pe înţelesul copiilor, dar şi al adulţilor!
Povestea apropierii dintre Gheorghe Zamfir şi Bocşa este lungă. Reţinem doar că se amestecă în ea o veche prietenie şi colaborare a maestrului cu marea solistă a Banatului Aurelia Fătu Răduţu, o nouă relaţie cu actualul şef al Casei orăşeneşti de Cultură Bocşa, Dan Liuţ, o apropiere de primarul Eugen Cismăneanţu şi o bună găzduire şi omenire în oraşul de pe Bârzava. Maestrul naiului a fost anul trecut în juriul Festivalului naţional de folclor “Aurelia Fătu Răduţu”, revine la acest eveniment la ediţia de anul acesta, dar iată că are şi alte ocazii, la fel de speciale, să facă din prezenţa sa un motiv de sărbătoare la Bocşa.
Prezentarea cărţii “Poveştile lui Zamfir” este un eveniment inedit, organizat de Casa de Cultură din Bocşa cu sprijinul primăriilor din Bocşa şi Reşiţa şi al Liceului de Artă “Sabin Păutza” Reşiţa. Zeci de copii au participat, însoţiţi de cadre didactice, la cele două întâlniri cu Gheorghe Zamfir, cartea sa şi naiul său la Casa de Cultură din Bocşa, respectiv la Sala Lira a Liceului de Artă din Reşiţa. În săli pline, în care curiozitatea de a cunoaşte o legendă a muzicii româneşti s-a împletit cu destinderea oferită de maestru cu poveştile sale fabuloase, inspirate din cotidianul anilor săi trecuţi. Nu au lipsit nici discursurile unor specialişti într-ale cărţii, care au venit cu date mai mult sau mai puţin analistice ale volumului cu poveşti. Ambii însă, prof. univ. dr. Mihai Vişan – la Bocşa şi editorul Gheorghe Jurma – la Reşiţa, au prezentat conţinutul cărţii, i-au tradus din taine pe înţelesul mai micilor, dar şi mai marilor spectatori. De altfel, despre cele şapte poveşti cuprinse în paginile cărţii a vorbit şi Gheorghe Zamfir, iar copiii au ascultat şi au venit după autografe, la finalul fiecărei întâlniri. Au fost şi cuvinte de bun revenit şi aducere-aminte din partea primarului Eugen Cismăneanţu, care şi-a exprimat mulţumirea că maestrul onorează încă o dată oraşul Bocşa cu prezenţa sa. Gazdă şi maestru de ceremonie, atât la Reşiţa, cât şi la Bocşa a fost Ioan Liuţ, decis şi cu acest prilej să arate că ştie să farmece publicul şi să strunească copiii uneori prea entuziaşti şi prea vorbăreţi. O prezenţă aparte a fost cea a câştigătoarea primei ediţii a festivalului, în 1977, Aurelia Roşu Popa, legată de o relaţie de familie de maestrul naiului românesc. Aceasta a precizat că şi ea va reveni la festivalul care a consacrat-o şi a mulţumit administraţiei publice locale pentru invitaţiile repetate lansate la evenimentele culturale de renume ale Bocşei.
Au fost fotografii, glume, emoţii şi surprize! Prima dintre acestea a fost oferită de administraţia locală maestrului Gheorghe Zamfir: o ţesătură aparte, realizată de artistul plastic Elena Hăbăşescu. Tot bocşenii au fost cei care au continuat seria surprizelor cu interpretarea a două cântece cuprinse în paginile cărţii lansate în premieră în România şi care au ca subiect cucul – cuculeană. A fost grupul cadrelor didactice de la şcoala specială din oraş cel care a pregătit acest moment aparte, fiind de altfel o iniţiativă ce reînvie după mulţi ani tradiţia corurilor cadrelor didactice din Bocşa.
Întâlnirea cu publicul nu se putea încheia pentru Gheorghe Zamfir nici la Bocşa, nici la Reşiţa fără un scurt moment muzical la nai. Melodii din folclorul românesc, în special cel bănăţean au încântat auditoriul, lăsând o amintire frumoasă celor care au răspuns prezent la chemarea organizatorilor de a afla că un mare muzician propune cititorilor o carte pentru copii pe care o semnează cu drag: “Poveştile lui Zamfir”.
Laura PIPERIU
