Prof. dr. Ilie Cristescu: „Iosif Armaș este creația organelor Securității“

Ilie Cristescu

Președintele filialei Băile Herculane a Agorei Cărășene, „Iubim Herculanele“, prof. dr. Ilie Cristescu, a făcut alături de camaradul său gugulan, ec. Pavel Aghescu, președintele Agora Cărășeană, o serie de referiri la dezastrul și jaful care se leagă de numele uneia din stațiunile de patrimoniu cultural ale României: Băile Herculane.

Cristescu, primul doctor în turism din România, titlu obținut în anul 1976 și fostul director al stațiunii din perioada în care turiștii străini se înghesuiau la milenarele „băni“ ale lui Hercule, a încercat să explice în conferința de presă ce a însemnat de-a lungul timpului stațiunea, ce impact a avut în viziunea celebrei împărătese Sissi, a ilustrului poet german Goethe, sau a poetului Vasile Alecsandri, figuri remarcabile ale secolelor trecute care prin scrierile lor elogioase la adresa stațiunii amintite i-au creat acesteia brand-ul cultural, lucru de care s-a bucurat până la preluarea patrimoniului de către fostul paznic al stațiunii, Iosif Armaș. Felcerul de mai apoi…

 modelmic

Cum a ajuns Armaș stăpânul necruțător al acestei bijuterii comparată în epocă cu celebra Karlovy Vary?

 Ilie Cristescu, cel care la vârsta de 28 de ani conducea destinele stațiunii, a transmis în aceste zile o scrisoare deschisă guvernului condus de premierul Dacian Cioloș, prin care solicită o decizie lucidă pentru eradicarea modelului de corupție petrecut în cazul stațiunii de pe Cerna – considerată în perioada interbelică regina apelor termale, pentru ca cei vinovați să plătească pentru ruinele monumentelor istorice din Băile Herculane și mai ales pentru pierderea a peste 1.000 de locuri de muncă – șefi unități, maiștri în arta culinară, șefi de sală, ospătari cunoscători de limbi străine, etc.

La bază a stat o privatizare frauduluoasă, începând cu anul 2002, în care un rol important l-a jucat și fostul ministru al Turismului, Dan Matei Agaton, cel care l-a sprijinit pe Iosif Armaș în demersul său, ce s-a dovedit mai mult decât un eșec, un act samavolnic cu efectele pe care le vedem astăzi. În conducerea societății Argirom S.A. și în Consiliul de Administrație s-au regăsit nume grele ale politicii de la acea vreme: Doru Ioan Tărăcilă – fostul vice-președinte al Senatului, soția primului-ministru Nicolae Văcăroiu, generalul Sandu – fostul șef al Poliției Române, generalul Marian Ureche – directorul Serviciului Independent de Protecție și Anticorupție din cadrul Ministerului Justiției – SIPA, practic omul care ar fi trebuit să protejeze de rele interese patrimoniul stațiunii!!

Profesorul Cristescu afirmă că toți acești oameni grei, la care s-ar putea adăuga și numele fostului șef SIE, generalul Ioan Talpeș – menționat în conferința de presă de Ilie Cristescu, dar neprecizat în scrisoarea deschisă, au depus toate eforturile pentru eliminarea expertului în turism Ilie Cristescu și a demersului acestora, profesroul fiind cel care a pus la dispoziția organelor de control ale statului documentele care puteau dejuca deznodământul tragic al stațiunii milenare.

La întrebarea, a cui creație a fost Iosif Armaș, fostul paznic care își ascundea de trecători șapca pe care scria portar, Cristescu a afirmat răspicat: „Armaș a fost creația unor organe ale Securității!“

modelmic

Agaton, doar un mare …bufon!

Ilie Cristescu și-a amintit astăzi despre marea prezentare care a avut loc la Hotelul Roman odată cu finalizarea contractului de privatizare. Dan Matei Agaton a vorbit atunci despre privatizarea de succes care se deschidea la orizont și despre aportul de 35 de milioane dolari care ar fi trebuit investit în reabilitarea stațiunii istorice.

În fapt, Agaton mințea cu nerușinare rânjind arogant în fața presei și a prefectului de atunci Gheorghe Pavel Bălan, deoarece suma înscrisă în contract era de 1,5 milioane de dolari, așadar de aproape 23 de ori mai mică! În cele din urmă, Cristescu chestionat de Reper 24, afirmă că nici aceste 1,5 milioane de dolari nu ar fi fost investite la Herculane. Mai mult decât atât, profesorul Cristescu menționează că în calitatea sa de președinte al Consiliului de administrație SC Hercules SA trebuia să fie înștiințat de punctele din contractul de privatizare și să participe la semnarea contractului de vânzare-cumpărare.

Ilie Cristescu, prin vocea societății civile Agora Cărășeană dar și în nume personal, cere după 14 ani o reparație pentru ceea ce a mai rămas din minunata stațiune de odinioară, Băile Herculane. Cristescu solicită guvernului Cioloș să ia în seamă toate sesizările, toate procesele din justiție și manifestările publice, pentru ca la Băile Herculane patrimoniul să revină oamenilor de bună credință, celor 30.000 de acționari care au fost mințiți, furați și pentru ca salariații și comunitatea să se poată bucura de o dezvoltare firească la pe aceste meleaguri cărășene.

 

Sergiu TABAN

Distribuie pe:

Stiri similare

2 Comentarii

  1. LE BARON

    Cum poate domnul Aghescu sa critice pe toata lumea el care prin managementul sau defectuos sau rau intentionat a falimentat clubul Gloria Resita cat timp veneau bani negri de la ocico chipurile a sponsorizat echipa iar cand ocico a disparut a disparut si echipa el era interesat doar de patrimoniu acestui club , domnul Aghescu mai detine si jumatate din cladirea IPJ din centrul Resitei ,ginerele a falimentat CROSI dar cine sa-l judece pe acest domn respectabil care critica pe toata lumea dar pe el si interesele clanului sau nu le vede , cine sotia JUDECATOARE? Doar Dumnezeu mai poate

  2. corteniu

    Statiunea este tzinta unor interese din afara tzarii sprijinite de impostori si pomanagii romani covotzatzi in functzii si grade si devenitzi tradatori pentru “30 dr argintzi”.
    Simplu si clar.

    Cand justitzia nu-i acasa, shobolanii te dau afara din casa (tzara)…

Comments are closed.

Reper24 nu îşi asumă răspunderea pentru comentarii, deoarece nu-i aparţin şi îşi rezervă dreptul de a interzice sau de a şterge comentariile care conţin: insulte, instigări la ură, la violenţă sau la acte ilegale, exprimări obscene/vulgare
Citiţi şi Politica Redacţiei