Reînfrumuseţarea istoriei Timişoarei: Piaţa Sf. Gheorghe
Astăzi în sala de Şedinţe a Consiliului Local Timişoara, s-a desfăşurat conferinţa de presă în care a fost prezentat raportul arheologilor în legătură cu proiecţia viitoare a pieţei Sf. Gheorghe şi macheta propusă de proiectant.
După ce au terminat cercetările arheologice în Piața Sf. Gheorghe, arhitecții au trecut la treabă și au “desenat” propunerile de amenajare și de integrare a descoperirilor în forma finală a pieţei. Vor fi desfăcute însă, cărămidă cu cărămidă toate elementele, tratate, iar apoi repuse la loc. Arhitectul Radu Mihailescu este cel care a făcut și proiectul inițial de reabilitare a pieței, iar acum a introdus și vestigiile în peisaj.
“Piaţa Sf. Gheorghe este cea mai mică din ansamblul celor 3 pieţe, dar la vremea când a fost construită era cea mai interesantă. Era un spațiu triunghiular, datorită prezenţei bisericii baroce construită la jumătatea secolului al XVIII. Forma cunoscută a pieței era de fapt un spațiu rectangular, de tip buzunar, unde exista un spațiu verde, marcat de prezența statuii Sf. Gheorghe. Odată cu începerea proiectului care s-a realizat acum 2 ani, am propus să extindem limitele pieței. Am considerat piaţa ca fiind mărginita de 4 fronturi stradale, deci s-o împingem ca şi tratare pe latura de nord până în faţadă şi să o marcăm printr-un alt tip de paviment, prin aceasta semnalizând faptul că bulevardul de mare viteză existent se termină şi se intră într-un nou tip de spaţiu, mă refer la ţesutul oraşului vechi”, ne-a declarat arhitectul.
Cât despre statuia Sf. Gheorghe, aceasta nu va fi lăsată unde se află acum, ci va fi pusă undeva în mijlocul vestigiilor. Proiectul iniţial se modifică aşadar, treptele de acces în amfiteatru vor fi puse pe lângă zidurile bisericii.
“Ştiam că pe teritoriul acestei pieţe, în momentul în care urmăm să escavăm zona care am propus-o – în ideea de a realiza un amfiteatru pentru organizarea unor evenimente, să spunem, cu caracter artistic – există conturul bisericii iezuite, dar nu ştiam dacă structura a fost păstrată în întregime sau a fost demolată. S-au descoperit zidurile bisericii, alături de ele ziduri ce făceau parte dintr-o construcție anterioară bisericii – moscheea, dar și o serie de alte edificii din perioada medievală – construcții de lemn și un cimitir. În urma consultărilor avute cu domnul profesor Drașovean și cu Primăria Timișoara, am ajuns la concluzia că dintre lucrurile descoperite merită să fie păstrate și integrate în amenajarea ce urmează să fie făcută doar zidurile bisericii iezuite și fragmentele descoperite ale vechii moschei. Integrarea zidurilor s-ar face prin modificarea accesului în zona scufundată, am reorientat treptele de acces la zona cea mai de jos a amfiteatrului, treptele coboară pe lângă zidul bisericii. Am și reamplasat statuia Sfântului Gheorghe în zona bisericii, descoperită cu ocazia săpăturilor. Este o incintă aproximativ pătrată – 3/3 – am considerat că monumentul s-ar integra bine. Totodată, aşezându-l aşa, îl orientăm spre sud-vest şi poate fi pus mai bine în valoare”, a explicat Radu Mihăilescu.
Materialele folosite la finisajul pieţei rămân aceleași, care au fost propuse în proiectul inițial, o suprafață va fi pavată cu cărămidă, de culoare ocru, şi va fi înrămată cu un chenar realizat din pavele de andezit.
“Vom ridica zona cea mai scufundată a amfiteatrului, această cotă ar fi la aproximativ 1,80 m mai jos față de nivelul terenului sistematizat. Am introdus și o rampă de acces pentru persoane cu dizabilități locomotorii, pe frontul de est al amfiteatrului, se coboară până la o cotă intermediară, după care parcursul de-a lungul ruinei austrice”, a completat arhitectul.
,,De asemenea, stemele oraşelor înfrăţite cu Timișoara, vor fi expuse pe peretele amfiteatrului” – architect Radu Mihăilescu.
Radu Mihăilescu a ţinut să mai precizeze: ”Pentru fragmentele de zid austriac care rămân în sit urmează să fie impermeabilizati pereţii verticali, cu produse special concepute pentru a închide porii materialelor. Capacul zidurilor se va prevedea cu mortar hidrologic, o reţetă adoptată în astfel de situaţii, cand ruinele sunt descoperite, iar pentru fragmentele de zid ale moscheii, zidurile urmează sa fie desfăcute și se refac tot într-un mortar, dar pe fundație de beton, pentru că în prezent ele nu au fundație. Este vorba de un proces de restaurare și de conservare, se ia cărămidă cu cărămidă”.
Propunerea făcută de arhitectul timişorean a fost acceptată de specialiştii de la Direcția pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural. “Urmează să o detaliem pentru a se putea pune în practică”, a conchis arhitectul.
Sergiu TABAN
