Unul din cei mai importanţi istorici şi cercetători ai Banatului ultimelor decenii, rămâne fără doar şi poate Ioan Haţegan, un scormonitor al genezei acestei regiuni, cu rezultate impresionante în domeniu. Despre cea mai recentă „ispravă“ a prof. dr. Haţegan de la Timişoara stă mărturie chiar lucrarea prezentată astăzi la Reşiţa, la palatul administrativ al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, intitulată „Dicţionar istoric al aşezărilor din Banat: sec. XI – XX“.
Cuvântul de început a aparţinut gazdei Ionesie Ghiorghioni, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin care a făcut câteva trimiteri la lucrarea documentară şi cartografică ce merită luată în seamă de cei care doresc să afle lucruri importante despre istoria acestor locuri.
Un cuvânt important despre lucrarea profesorului Ioan Haţegan i-a aparţinut şi lui Adrian Magina – istoric al Muzeului Banatului Montan din Reşiţa, care a vorbit despre necesitatea apariţiei acestui dicţionar reper pentru cunoaşterea atestărilor documentare a aşezărilor din Banat.
Dicţionarul tratează şi descifrează nume de aşezări bănăţene pe o perioadă de 1000 de ani, cu nume de localităţi în 5 sau chiar 6 limbi străine (latină, sârbă, maghiară, turcă, etc), munca de cercetare a istoricului Ioan Haţegan depăşind 40 de ani, într-o perioadă în care istoricii aplecaţi asupra perioadei medievale au devenit o specie pe cale de dispariţie, după cum aprecia acelaşi profesor, apreciind profesionalismul colegilor de la Muzeul Banatului Montan din Reşiţa şi în special ajutorul dat de Adrian Magina.
„A fost o muncă lungă, ca să nu spun laborioasă sau titanică, care ar suna ca o autoîncununare şi o laudă de sine. Întrebarea dacă dicţionarul este interesant? Da, cu siguranţă pentru noi, istorici şi geografi este o lucrare interesantă, care merită parcursă“, a precizat cu deschidere unul din marii dascăli de istorie ai Banatului, prof. Ioan Haţegan. Acelaşi autor al „Dicţionarului istoric al aşezărilor din Banat: sec. XI – XX“ a ţinut să atragă atenţia publicului că este o carte care se citeşte încet, fără însă a întâmpina greutăţi în descifrarea ei.
Totodată, cercetătorul Ioan Haţegan a mulţumit Consiliului Judeţean Caraş-Severin pentru sprijinul financiar acordat realizării acestei lucrări, ieşită de sub tipar în decembrie 2013.
Despre lucrarea profesorului Ioan Haţegan, istoricul reşiţean Adrian Magina, a ţinut să precizeze:
La final Ioan Haţegan a precizat că nu se va opri la lucrarea, având în lucru o cercetare din perioada Banatului Habsburgic, dar şi o lucrare abordată de mai tânărul coleg doctorand Alexandru Coşa, ce va face trimitere la rolul pe care l-a jucat Banatul în lupta anti-otomană.
De menţionat că această personalitate remarcabilă a şcolii de istorie a Banatului, prof. dr. Ioan Haţegan, un truditor pentru descoperirea adevărurilor istorice, documentare şi cartografice, nu a fost niciodată nominalizat ca cetăţean de onoare al Banatului, fie el de munte sau de pustă…Deşi o merită cu prisosinţă!
Sergiu TABAN
