Enigma certificatelor verzi ale CET Energoterm Reşiţa. DNA-ul ne aude?

- Investigaţie Reper 24 -

O nouă formulă pragmatică de a câştiga bani frumoşi în România ultimilor ani, a fost şi continuă să fie afacerile cu certificate verzi. Da. Întocmai, acele certificate verzi subvenţionate de statul român. Vorbim aici de un document, denumit oficial certificat de emisii de gaze cu efect de seră, practic echivalentul unei tone de dioxid de carbon pe care un poluator o poate emite în atmosferă pe o anumită perioadă. În afară de marile uzine şi fabrici ale patriei, în hora certificatelor verzi au intrat şi CET-urile, care pot polua în funcţie de numărul de certificate primite pe baza planului naţional de alocare. De certificate verzi a beneficiat inclusiv societatea CET Energoterm, care aparţine Primăriei Reşiţa.

Drumul fără întoarcere al certificatelor verzi deţinute de CET Energoterm din Reşiţa

Certificatele verzi deţinute de societatea CET Energoterm, al cărui unic acţionar este Primăria Reşiţa, au fost achiziţionate cu titlu de împrumut de către societatea Uranus Junior 2003 cu sediul în Deva, care se află în proces de insolvenţă din data de 28.05.2013. Jurnaliştii de investigaţie Reper 24 au descoperit că pentru certificatele verzi a fost emis un bilet la ordin în data de 4 septembrie 2012, cu scadenţă la 31 decembrie 2013, în valoare de 618.634 de lei.

Un alt contract de împrumut în certificate verzi a fost realizat între CET-ul din Reşiţa şi societatea Uranus Junior 2003 din Deva, actul dintre părţi având numărul de înregistrare 890, semnat şi parafat în data de 26 iunie 2012. Valoarea certificatelor verzi în euro din acest contract reprezintă 138.499 euro. Un alt contract de împrumut între aceeaşi actori, CET şi Uranus din Deva, s-a parafat în data de 9 iulie 2012, valoarea certificatelor verzi fiind de 556.500 euro, vorbim aici de un număr de 70.000 de certificate tranzacţionate. Prin adresa numărul 144 din data de 14 martie 2013 s-a solicitat returnarea certificatelor la CET 2010, dar societatea din Deva nu a mai înapoiat nimic.

Ne întrebăm, care a fost destinaţia acestor certificate verzi şi cine a beneficiat de valoarea rezultată în urma tranzacţiilor? Unde s-au dus banii???

Lichidatorul Tudor sau „suntem peste tot acasă“!

Vă reamintim că între anii 2010 – 2012, perioadă în care au fost tranzacţionate aceste certificate, administrator judiciar al societăţii CET Energoterm a fost juristul Ion Tudor, prin societatea S.C.P. Tudor & Asociaţii S.P.R.L. dar şi anterior prin societatea SCP IT Management Advizors SPRL, iar suprizele de-abia acum încep. Acelaşi jurist Ion Tudor, alias „Jean“ pentru amici, se ocupă şi de procesul de insolvenţă traversat de societatea Uranus din Deva!! În perioada amintită, director executiv al societăţii CET era Aurel Marinescu, iar Director Tehnic Constantin Tarbuzan, cel care conduce din postura de administrator ceea ce a mai rămas astăzi din păgubitul CET.

De un real interes este şi faptul că toate aceste certificate verzi au fost tranzacţionate după perioada declarării insolvenţei CET Energoterm, conform sentinţei comerciale nr. 846 din 14.10.2010, procedura de faliment fiind admisă prin sentinţa comercială numărul 308, din 14 noiembrie 2011.

Şi-acum, ce facem domnilor?

Desigur, ne întrebăm astăzi, conduşi de o firească logică, de ce Consiliul Local al municipiului Reşiţa nu s-a autosesizat în problema înstrăinării certificatelor verzi, din moment ce era principalul acţionar al societăţii CET Energoterm?

Oare domnii consilieri locali, aleşi ai reşiţenilor, cunosc aceste aspecte, iar dacă le cunoşteau de ce nu au reacţionat în consecinţă?

De ce Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Reşiţa, în calitate de principal creditor şi-a dat acordul pentru înstrăinarea certificatelor verzi?

Ne punem întrebarea unde au ajuns certificatele verzi subvenţionate de statul român pentru încălzirea populaţiei şi mai ales în ce buzunare s-au dus cele 30 de miliarde de lei?

Situaţia CET, una pe care Primăria Reşiţa trebuie să şi-o asume

Angajaţii reşiţeni ai CET-ului deplâng situaţia fostelor unităţi de lucru ale societăţii care furnizau miilor de reşiţeni, apă caldă şi mai ales căldură în anotimpul rece.

„În ultimii ani s-au făcut dezasamblări de cupru şi fier vechi care au fost ulterior comercializate. Au fost cantităţi mari domnu ziarist care au ajuns la o anume societate“- ne spune dezgustat unul dintre foştii angajaţi. Mergem pe fir şi aflăm că s-au tăiat toate conductele cu acordul lichidatorului, fără ca societatea CET Energoterm să beneficieze de sumele provenite din vânzările amintite. Oare Curtea de Conturi nu a sesizat aceste nereguli, ne întrebăm cu toţii?

Evident, Primăria Reşiţa şi-a luat măsuri de precauţie şi în această situaţie, astfel că l-a angajat într-una din direcţiile pe care aparatul administrativ le are în subordine, pe soţul doamnei Mioara Clitan, ofiţerul Curţii de Conturi Reşiţa.

Şi-atunci, cum să avem un raport obiectiv al Curţii de Conturi, dacă Primăria Reşiţa este controlată pe bază de rubedenii?

Declanşarea procedurii de insolvenţă a vechii societăţi de termoficare a Consiliului Local Reşiţa a dat naştere mai multor dosare care s-au aflat ori se află pe rolul instanţelor, unele dintre ele fiind chiar soluţionate, dar cu mari semne de întrebare. În general tot ceea ce a ajuns ca plângere penală formulată DNA-ului regional – condus de la Timişoara, la adresa Primăriei Reşiţa, a fost soluţionat prin NUP. Lucru care, evaluând cele descoperite de Reper 24 şi enunţate mai sus, ne determină să avem suspiciunile noastre.

Nu suntem organe de control şi nici instanţe judecătoreşti. Totuşi, înclinăm să credem că la mijloc sunt lucruri necurate iar pentru clarificarea lor solicităm procurorilor anticorupţie să analizeze cu responsabilitatea caracteristică acest caz. Prin articolul nostru, facem o sesizare publică DNA-ului central şi SRI-ului în dorinţa ca adevărul să iasă la iveală în această situaţie incertă, ce trenează de multă vreme la CET Energoterm Reşiţa.

Sergiu TABAN