Consiliul Județean Caraș-Severin a oferit astăzi diplome de excelență primiilor membrii ai Consiliului Frontului Salvării Naționale din județ, diplome acordate pentru ”curajul și temeritatea de care au dat dovadă la vremea respectivă”. Manifestarea, care face parte din șirul activităților dedicate împlinirii a 25 de ani de la Revoluția din 1989, a fost și un prilej de depănat amintiri din vremurile Revoluției sau de exprimat nemulțumiri.
36 de diplome de excelență au fost pregătite pentru membrii primului Consiliu al Frontului Salvării Naționale din Caraș-Severin, apărut datorită vidului de putere de după Revoluție și condus la vremea respectivă de Nicolae Dumitru Vlădulescu. ”După ce a dispărut Comitetul Județean de Partid, cineva trebuia să repună în normalitate viața orașului. Era nevoie de administrație, era nevoie de contabilitate, de pâine, fabricile trebuiau să funcționeze. Nu am fi reușit să facem acest lucru dacă nu ne-am fi mobilizat din punct de vedere rațional și dacă nu ar fi avut bunul simț care sălășea în noi, noi toți fiind oameni săraci. Am reușit să ducem municipiul până a apărut prefectul, la ordinul guvernului, iar în momentul alegerilor am fost eliberați de toate aceste greutăți. Consiliul nu a avut un caracter revoluționar, ci pur și simplu administrativ”, a povestit Nicolae Dumitru Vlădulescu.
Prin acordarea acestor diplome, Consiliul Județean își face datoria, a precizat președintele forului, Sorin Frunzăverde: ”Am început această întâlnire pe 21 decembrie, ziua în care Revoluția a început la Reșița, nu întâmplător cu faptul că eu sunt în această clădire datorită oamenilor care au avut curajul să se ridice împotriva regimului trecut. În fapt, Consiliul Județean își face datoria, iar pentru mine este o bucurie faptul că reprezentanții tututror asociațiilor de revoluționari au fost prezenți astăzi la manifestare”.
Tot astăzi, Frunzăverde le-a promis celor prezenți că va întreprinde demersurile necesare pentru realizarea unei plăci comemorative, în memoria revoluționarilor care au decedat după 1990. decizia a fost luată după ce unul dintre participanți și-a exprimat nemulțumirea cu privire la faptul că acești revoluționari, nu mai sunt pomeniți de nimeni, deși au fost și ei eroi.
O altă problemă a fst adusă în discuție de văduva uneia dintre victimele Revoluției, femeia exprimându-și nemulțumirea cu privire la faptul că autorii crimelor din aceea îndepărtată lună decembrie încă nu au fost trimiși în judecată.
Nu a lipsit nici un apel la unitate, rostit de liderul Revoției de la Reșia, Nicolae Dumitru Vlădulescu: ”Suntem legați cu lanțuri, nu vom fi despărțiți niciodată, câte o verigă dispare dintre noi și o legăm la loc și în fiecare zi se scurtează lanțul, este inerent nu avem cum să evităm. Dar propun să rămânem uniți până plecăm unde sunt cei care s-au grăbit să plece”.
[slickr-flickr search=”sets” set=”72157649447862529″]
Citiți și Victimele Revoluţiei din 1989, comemorate la Reșița
Karina TINCUL
