„România needucată! Fiecare dintre noi avem o vină în această degringoladă!”, crede fostul arhitect șef al Timișoarei, reșițeanul Radu Radoslav

Decăderea unui oraș este legată de șomaj, îmbătrânirea populației, dar cel mai grav, de lipsa de speranță, la care se adaugă migrarea populației. Toate aceste minusuri au fost adunate de către reșițeanul Radu Radoslav, fost arhitect șef al Timișoarei, într-o expunere despre criza din educație.

„De ce la noi elevii nu sunt încurajați să caute răspunsuri prin metode proprii? De ce respectul comunității față de profesori este așa de scăzut? De ce respectul față de educație nu este un criteriu esențial față de promovarea în ierarhia socială? De ce în mentalul colectiv rezultatele la învățătură nu sunt socotite cheia reușitei în viață?”, au fost întrebările retorice  ale  arhitectului, adresate public la o întâlnire cu autoritățile locale reșițene.

Radu Radoslav a încercat să aducă în prim plan o realitate sumbră și să facă o radiografie a „României needucate” pornind de la dezinteresul față de puținele valori pe care le mai dă școala.

„În 2018 avem 1.300 de oameni doar cu 4 clase, peste 200 de persoane care nu au nicio școală absolvită, 40% din copiii care intră în școală nu ajung la BAC. Este adevărat că cei 14 miniștri care s-au perindat la educație sunt vinovați, dar eu vă pot spune că mass-media, politicieni, administrațiile locale, centrale, comunitățile locale, fiecare din noi avem o vină în această degringoladă școlară”, spune arhitectul.

Nici județul Caraș-Severin nu stă pe roze, dar arhitectul crede că prin expunerea ostentativă a puținelor valori pe care le avem, există șansa ca acestea să fie percepute drept modele.

„Am citit și evaluarea școlară pe județul Caraș-Severin la clasa a VIII-a unde avem un elev de nota 10 la Reșița, unul de nota 10 la Caransebeș și unul la Bozovici, vă întreb știți numele lor? Nu știe nimeni! Asta înseamnă să nu îți respecți valorile pentru ca ăștia din clasa a VIII-a să ajungă la Bacalaureat. Vă pot spune că din 177 pe țară, 2 sunt din Reșița. Cine sunt ei și unde sunt acești absolvenți de Bacalaureat din 2010-2018? Degeaba aveți administrație bună dacă populația nu este educată, să zicem cei din zona de periferie. E un proces lung e adevărat, dar cu respectarea anumitor etape. Se poate! Și ne întoarcem la Reșița și spun, dacă noi nu ne cunoaștem valorile locale, ajungem la radicalizare, sau ce este și mai rău, renașterea perioadei 1930”, afirmă Radoslav.

Specialistul mai spune că fără o relație între sectorul privat și comunitatea locală nu se poate face o renaștere a unui oraș și din această cauză importanța locuitorilor este esențială

„Dacă nu avem conștiința faptului că ne-am născut în Banat, orice efort este iluzoriu pentru că putem să copiem și ce e la Singapore și ce este în orice alt colț de lume, însă doar locul îți dă caracteristica orașului. Ce înseamnă asta? Că toți actorii amintiți trebuie să coopereze: există rolul administrației publice locale, rolul investitorului, rolul proiectantului sau profesionistului și rolul comunității locale”, declară Radu Radoslav.

O poveste de succes este bazată pe importanța care se acordă comunităților locale!

 Elena FRANȚ