22 de persoane din Caraș-Severin au ajuns la spital în primele 11 luni ale anului 2017, după ce au consumat droguri, având nevoie de tratament în regim de urgență. Cifra este în ușoară scădere față de anul 2016, când 29 de cărășeni au fost internați de urgență, după ce s-au simțit rău în urma consumului de substanțe ilicite.
Cifrele au fost prezentate în ședința Colegiului Prefectural de luna aceasta de către reprezentanții Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Caraș-Severin. Conform aceleiași statistici, în 2017 au fost trimise către CPECA Caraș-Severin un număr de 30 de suspecți cercetați pentru săvârșirea de infracțiuni la regimul drogurilor, pentru efectuarea evaluării, în scopul includerii în circuitul integrat de asistență. De asemenea, alte 32 de persoane au accesat serviciile Centrului, un număr aproape dublu față de anul 2016.
„În perioada supusă evaluării, față de anul trecut a scăzut numărul celor care au ajuns la urgențe, cu 7 persoane, dar acest lucru nu reprezintă realitatea fenomenului. Fenomenul drogurilor poate fi asemuit cu un iceberg, este aceea parte cifrată, care se vede, dar și aceea parte care poate fi asemuită cu infracționalitatea din zona gri sau cu zona neagră, cea care nu se vede.
Nu toți consumatorii de droguri, aflați într-o formă de adicție, ajung în urgențe. Sigur că urgențele medicale datorate consumului de droguri sunt determinate și de poli-consum, de apariția pe piață a unor noi substanțe psihoactive.
În general, în județul Caraș-Severin situația nu este foarte alarmantă dacă ne rezumăm la aceste cifre, date statistice, cât și la situația operativă pe care o cunoaștem de la colegii noștri care luptă pe partea de reducere a ofertei de droguri de pe piață, însă ce este de speriat este faptul că s-a redus vârsta de debut a consumului de droguri și s-a ajuns ca la 12 ani să ajungă în urgențe medicale datorită consumului”, a explicat coordonatorul CPECA Caraș-Severin, Sorin Andrițoi.
Conform lui Andrițoi, cele mai consumate droguri în Caraș-Severin sunt cannabisul și derivatele acestuia, hașișul și marijuana, însă consumul de substanțe noi psihoactive, denumite generic etnobotanice rămâne în continuare cel mai periculos.
Karina TINCUL
