Liderii lumii libere se adună la acest sfârșit de săptămână la Varșovia, în cadrul summit-ului NATO. Aparent este o întâlnire normală, uzuală a șefilor de stat și de guvern din țările membre ale Alianței Nord-Atlantice. În realitate Varșovia 8-9 iulie 2016 este și va reprezenta o dată de referință pentru politica militară și diplomatică a Pactului Nord-Atlantic.
Foarte succint, din punct de vedere militar constituirea unei forțe terestre, generic numită „Brigada românească” cu un efectiv între 3000 și 5000 de militari amplasată pe flancul estic al alianței reprezintă din punct de vedere strategic o premieră (brigada va avea în componență și militari din alte țări membre, spre exemplu bulgarii anunțându-și deja disponibilitatea de a oferi un efectiv de 800 de militari acestei forțe).
La această întâlnire, scutul de la Deveselu va deveni o capabilitate militară integrată structurilor NATO. O altă temă importantă care ne privește pe noi, românii, este abordarea spațiului Mării Negre unde nu se va constitui o flotă NATO, dar va crește numărul de aplicații militare navale ale Alianței în acest areal atât de important geopolitic și geostrategic pentru flancul estic și în egală măsură pentru România.
Sunt doar câteva din temele militare pe care summitul varșovian le va aborda. Aceste dezvoltări militare ale alianței în estul Europei sunt determinate de anexarea Crimeei de către Rusia și de conflictul provocat de Kremlin în estul Ucrainei. După războiul rece două au fost conflictele politico-militare cu adevărat importante pe teritoriul bătrânului continent: războiul din fosta Iugoslavie și conflictul ruso-ucrainean început în 2014 cu „al doilea război al Crimeei”.
Politica agresivă a Rusiei în această zonă a Europei a generat în mod firesc reacția NATO. Din punct de vedere al securității naționale România este principalul beneficiar al acestei politici. Este adevărat, scutul de la Deveselu a fost proiectat mai demult, dar acum își justifică existența, ca o rezultantă pe termen mediu a strategiei NATO față de Rusia.
Brigada românească (de fapt multinațională) despre care am vorbit și politica la și în Marea Neagră conturează iată acest nou spațiu de securitate națională pentru țara noastră; evident parte a politicii de securitate proprie NATO. Varșovia 2016 reprezintă astfel un moment de decizie politico-militară în urma căreia România devine unul dintre cele mai protejate state membre ale Alianței Nord-Atlantice. Niciodată în istoria ei România nu a fost apărată politic, militar așa cum este acum. Această stare de fapt este consfințită în aceste zile de întâlnirea la nivel înalt din capitala poloneză.
Cezar DRAGOMAN
Ce ma bucur ca am ajuns tinta principala pentru rachetele lui Putin,ioi,vorba ungurului Bulan!Un micut razboi hibrid aici,pe plaiul mioritic,sa mai incercam ceva rachetute si am vazut-o si pe asta!Cata ipocrizie din partea americanilor si cata duplicitate din partea nemtilor,care se pupa pe la spate cu rusii!Ne imping in fata ca niste nemernici si ne fac sa ne simtim protejati ca un prezervativ cu mici imperfectiuni din fabricatie!Si cand ti-e lumea mai draga,protectia-POC-se rupe.si incep grijile,chiar panica!Om vedea ce-o fi…dar nu vad c-o fi bine in viitor!