Nu s-au stins bine ecourile protestelor provocate de intenția de a construi două microhidrocentrale pe râul Nera, în zona localității Prigor, că organizațiile de mediu din Caraș-Severin sunt din nou în alertă. De această dată, râul Nera este pus în pericol de vecinii din Serbia, care au aprobat construirea a patru MHC-uri pe un afluent al Nerei, Jeruga.
Reprezentanții GEC Nera și WWF România atrag atenția că pe raza comunei Bela Crkva din Serbia, în zona localităţii Kusić a fost deja executat un canal de deviere a apei din râul Nera pe pârâul Jeruga, în scopul construirii unei microhidrocentrale:
„Din informaţiile pe care le deţinem, canalul de deviere a apei din râul Nera pe pârâul Jeruga de pe teritoriul Serbiei este destinat realizării unei minihidrocentrale pe acest pârâu, iar prin canalul de deviere executat va fi preluată cea mai mare parte a debitului râului Nera pe zona de frontiera dintre România şi Serbia care este aferentă localităţilor Pârneaura – Zlatiţa – Socol – limita rezervaţiei naturale Balta Nera – Dunăre (zona de protecţie integrală, categoria I – IUCN) din Parcul Natural Porţile de Fier.
Construcţia minihidrocentralei a început deja în zona localităţii Kusic. Considerăm că impactul pe teritoriul României asupra ecosistemului râului Nerei precum şi asupra rezervaţiei Balta Nera – Dunare va fi major”, se arată într-un comunicat de presă a celor de la GEC Nera.
Culmea este că sârbii s-au arătat indignați de proiectul care ar fi putut fi realizat la Prigor, mai mulți cetățeni sârbi și reprezentanți ai unor ong-uri din țara vecină venind în România pentru a protesta împotriva construirii celor două MHC-uri. Un asemenea proiect ar putea genera disfuncționalități în zonele protejate din Serbia, străbătute de râul Nera, afirmau vecinii sârbi la momentul respectiv.
„Cetățenii din Serbia care au fost la aceea dezbatere publică la Prigor au spus că se distruge fauna. Acum îmi pun și eu întrebarea: la ei nu se distruge acum? Văd ei nu întreabă pe nimeni. Normal că nefiind în comunitatea europenă ei nu au nici legislația armonizată din punct de vedere al biodiversității cu Uniunii Europene.
Râul Jeruga este un afluent principal al râului Nera, ori construind pe acel afluent microhidrocentrale, este posibil să se diminueze cantitatea de apă din Nera și se varsă în Dunăre, unde avem aceea zonă de protecție specială, numiră Balta Nera”, a explicat pentru Reper 24, șeful Gărzii de Mediu Caraș-Severin, Gheorghe Muntean.
Acesta a adăugat că între autoritățile române și sârbe există un acord transfrontalier privind apele din zona de graniță, iar cei de la Apele Române ar trebui să poarte o discuție cu cei din Serbia pentru a lămuri problema. Acest punct de vedere este împărtășit și de reprezentanții GEC Nera, care adaugă că execuţia canalului de deviere a apei din râul Nera pe pârâul Jeruga ar fi trebuit să fie discutată şi acceptată în cadrul Comisiei mixte româno – sârbe a apelor de frontieră.
„Solicităm Ministerului Mediului şi Ministerului de Externe să se implice în stoparea devierii ilegale a debitului râului Nera pe pârâul Jeruga de pe teritoriul Serbiei şi respectarea tuturor reglementărilor internaţionale privind apele de frontieră.
Solicităm Ministerului Mediului și Ministerului de Externe să ceară autorităților din Serbia oprirea oricărei construcţii care afectează râul Nera până în momentul când concluziile impactului asupra mediului pe teritoriul României vor fi acceptate de autoritățile și societatea civilă din România”, adaugă purtătorul de cuvânt al GEC Nera, Doina Mărgineanu.
Karina TINCUL
