Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială a acordat în perioada sezonului rece ajutoare pentru încălzirea locuinţei unui număr de aproximativ zece mii de familii sau persoane singure din judeţ. Condiţia pentru a primi subvenţii este ca venitul net lunar pe membru de familie să fie cuprins între 155 şi 615 lei.
Potrivit datelor prezentate de AJPIS Caraş-Severin în cadrul Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice, în perioada noiembrie 2014 – martie 2015 au fost acordate ajutoare pentru încălzirea a locuinţei cu gaze naturale unui număr de 3.341 de familii din judeţ. Suma acordată de la bugetul de stat a fost cuprinsă între 20 şi 262 lei, în funcţie de venitul mediu lunar, care nu trebuie să depăşească 615 lei. „În judeţul Caraş-Severin acest tip de încălzire este întâlnit în opt localităţi, Reşiţa, Bocşa, Caransebeş, Oţelu Roşu, Glimboca, Marga, Obreja şi Zăvoi. Cele mai multe ajutoare au fost acordate în mediul urban, 1.722 la Reşiţa, 480 la Bocşa, 460 la Caransebeş şi 384 la Oţelu Roşu”, a precizat Elena Solomonesc, directorul AJPIS Caraş-Severin.
Cei mai mulţi cărăşeni care au beneficiat de subvenţii la plata încălzirii sunt însă cei care folosesc lemne. Aproape 6.000 de familii au primit în sezonul rece ajutoare de la stat, în valoare totală de 1.163.770 lei.
Prezent la şedinţă, prefectul judeţului Caraş-Severin a semnalat că există cazuri de familii care beneficiază pe nedrept de astfel de ajutoare, pentru că nu-şi declară veniturile reale. „Recuperarea sumelor necuvenite după ce se constată că venitul beneficiarilor era mai mare decât cel stabilit pentru a se încadra la ajutor este aproape imposibilă. Ar trebui să găsim o soluţie să fie demarate anchete sociale anterior acordării ajutorului, pentru că e foarte dificil să mai restituie sumele, având în vedere că vorbim de persoane cu venituri atât de mici”, a declarat Miu Nicolae Ciobanu, prefectul judeţului Caraş-Severin.
Potrivit AJPIS Caraş-Severin, situaţia nu este însă alarmantă, debitele reprezentând doar 2% din totalul subvenţiilor acordate. „Beneficiarii depun cereri la primărie, însă aceasta nu este obligată să desfăşoare anchete sociale. În cazul în care există suspiciuni, noi suntem cei care facem verificări. Încrucişăm bazele de date cu cele ale APIA pentru a vedea dacă mai sunt şi alte venituri şi ulterior verificăm fiecare casă în parte. Abia după ce constatăm veniturile nedeclarate, aplicăm legea. Cele mai multe debite au fost la persoane care aveau venituri de la APIA şi de 6.000 de lei. Oamenii sărăci, cu venituri mici, declară întotdeauna corect”, a explicat Elena Solomonesc.
Diana RADU

Oare Stepanescu este tot la limita subzistentei? Cu *sapte* case prin Timisoara, nu prea cred. Folosesc stelute pentru ca nici familia nu stie cate ar avea, dar mai noi!