Există sau nu tăieri ilegale în ariile protejate din Caraș-Severin? Aceasta este problema pe marginea căreia se contrazic de ceva vreme reprezentanții ONG-urilor din Caraș-Severin și cei ai autorităților abilitate. Subiectul a fost reluat în cadrul unei discuții între cele două părți, discuție derulată la Reșița și facilitată de Asociația WWF.
Mai multe organizații neguvernamentele din Caraș-Severin au tras un semnal de alarmă în ultima vreme cu privire la tăierile ilegale din parcurile naționale din Caraș-Severin, în special în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului. Reprezentanții ONG-urilor acuză chiar autoritățile competente, responsabile de monitorizarea pădurilor, că țin aceste tăieri ilegale secrete, iar datele cuprinse în documentele și statisticile silvicultorilor sunt cu mult diferite de realitatea de pe teren.
”Da, există semnale de alarmă că se fac tăieri masive, fie în arii protejate, fie în afara ariilor protejate, dar și că se braconează foarte mult, fie în arii protejate, fie nu și că numărul de efective al animalelor este în scădere”, a declarat cu ocazia întâlnirii de la Reșița, Raluca Crîsta, managerul proiectului „Sălbăticia din Carpați, bogăție pentru oameni”, proiect în cadrul căruia a avut loc dezbaterea.
De cealaltă parte, silvicultorii susțin că reprezentanții ONG-urilor aruncă acuzații în necunoștință de cauză. „Am văzut reacția ONG-urilor din zonă și nu numai în ceea ce privește anumite activități desfășurate. Din păcate mulți dintre aceștia nu au cunoștințe suficiente în ceea ce privește domeniul ariilor protejate. Un exemplu este cazul rezervației de la Bârzăvița. Aceasta este o rezervație forestieră, care a fost desemnată pentru aplicarea tratamentului codrului grădinărit, un concept pe care din păcate cei care nu sunt silvici nu îl cunosc și interpretează acele tăieri ca o defrișare sau ca o intervenție brutală. În realitate este vorba de a crea o structură multi etajată a pădurii, cu vârste diferite, o structură care să se apropie de o structură naturală”, a afirmat cu ocazia întâlnirii de la Reșița, Mihai Dragoș, șeful serviciilor Arii Protejate din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor.
Fără a se ajunge la un consens între cele două părți, întâlnirea facilitată de cei de la WWF s-a dorit a fi un prim pas făcut pentru înțelegerea problemelor de mediu din ariile protejate. ”Întâlnirea a venit ca o nevoie și un răspuns la solicitarea ONG-urilor, din nevoia de a cunoaște, de a înțelege mai bine cum merg lucrurile în ariile protejate și cum se gestionează resursele naturale. Nu era programată în cadrul proiectului, însă cumva ne simțim responsabili de ceea ce se întâmplă aici și de a pune la o masă toți factorii interesați”, a precizat Raluca Crîsta. La dezbatere au participat reprezentanți ai: GEC Nera, Asociației Pro Mediu Timiș, Enduromania, Clubului Montan Caransebeș, Asociației Speologice Exploratorii, Prietenii Munților, Euroland Banat, Asociației Dunărea Moldova Nouă, Fundației Activity, Centrului de Voluntariat Reșița, Asociației Bike Attack, Turist Cazanele Dunării, Direcției Silvice, administrației Parcurilor Cheile Nerei – Beușnița, Retezat, Porțile de Fier, Domogled – Valea Cernei, ai Inspecției Silvice și de Vânătoare, Sistemului de Gospodărire a Apelor din Caraș-Severin, Agenției Județene pentru Protecția Mediului, Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice Timișoara.
Județul Caraș-Severin are peste 175.000 de hectare de arii protejate, cuprinse în 5 parcuri: Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, Parcul Natural Porțile de Fier, Parcul Național Domogled – Valea Cernei, Parcul Național Retezat.
[slickr-flickr search=”sets” set=”72157651583613811″]
Karina TINCUL
