Victimele deportării etnicilor germani în fosta Uniune Sovietică au fost comemorate în aceste zile la Reșița. Astfel de manifestări comemorative au loc în municipiul de pe Bârzava, anul, în luna ianuarie, începând cu anul 1990. Activitățile pregătite anul acesta au fost cu atât mai speciale cu cât în această perioadă se împlinesc 70 de ani de la începutul deportărilor în fosta URSS și 65 de ani de la întoarcerea ultimilor deportați.
În urmă cu 70 de ani, bărbaţi între 16 şi 45 de ani şi femei între 18 şi 30 de ani, apţi de muncă, de pe întreg teritoriul României, din Transilvania, Banat, Satu Mare, Crişana, Bucovina, Bucureşti şi Dobrogea, au fost luaţi din sânul familiei şi transportaţi, în vagoane pentru transportul animalelor, până pe teritoriul actualei Ucraine (zona Doneţk) şi al Rusiei (Munţii Ural). Nu puţini au fost aceia care şi-au pierdut viaţa acolo datorită condiţiilor vitrege de muncă şi viaţă. Ultimii deportaţi s-au reîntors acasă abia la sfârșitul lui decembrie 1949, după cinci ani de muncă depusă pentru „reconstrucţia” statului sovietic. Din cei aproximativ 75.000 de deportaţi din România se estimează că un număr de 10.000 şi-au pierdut viaţa acolo. Din judeţul Caraş-Severin au fost deportaţi aproximativ 10.000 de etnici germani. Actualmente mai sunt în viaţă în Banatul Montan 68 de foşti deportaţi, dintre care 31 de reşiţeni.
La Reșița, manifestările comemorative au debutat miercuri cu un simpozion dedicate acestui episod dramatic din istoria minorității germane din România. La manifestare au fost prezenți printre alții: vice-consulul Republicii Democrate Germane la Timișoara, Siegfried Geilhausen, vice-președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Ionesie Ghiorghioni, adjunctul Avocatului Poporului, prof. univ. Mircea Criste, președintele filialei județene a Asociației Foștilor Deținuți Politici și Deportați în Bărăgan, Cornelia Fetea, protopopul Reșiței, Petru Berbentia, istoricul Lavinia Betea, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat, dr Ioan Fernbach din Timișoara, directorul Bibliotecii Județene Paul Iorgovici din Reșița, Clara Constantin și bineînțeles principalul organizator al acestui eveniment, președintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, Erwin Josef Țigla.
[slickr-flickr search=”sets” set=”72157648221037164″]
”Modul în care procedează comunitatea germană din Reșița ar trebui să fie un exemplu pentru toate celelalte comunități. Aceste forme de comemorare a unor oameni nevinovați care au suportat deciziile criminale ale unor genii ale răului sunt un semn de atenționare: Aveți grijă, astfel de lucruri nu trebuie să se mai repete. Aveți grijă, niciun pământean nu poate fi Dumnezeu”, a declarat cu acest prilej istoricul Lavinia Betea.
”Ceea ce s-a întâmplat acum 70 de ani este o încălcare flagrantă a drepturilor omului”, a ținut să precizeze și adjunctul Avocatului Poporului, Mircea Criste, prezent la eveniment într-o dublă ipostază: ”Am venit aici pe de o parte ca reprezentat al instituției Avocatului Poporului, una din cele mai importante în domeniul protecției drepturilor omului. Pe de altă parte, a doua poziție în care sunt aici este una mai specială, de suflet, pentru că mama mea, etnică germană din Reșița, a fost deportată în ianuarie 1945 în Urali și și-a petrecut 4 ani din tinerețe acolo. A venit cu o boală grea, de care a și murit. Sunt evenimente, precum acesta, în care cuvintele nu pot măsura adevărata dimensiune a unei realități oricât de frumoase ar fi aceste cuvinte”.
Comemorarea celor 70 de ani de la începerea deportărilor a continuat la Reșița cu un program muzical și cu depunerea de coroane la monumentul deportaților din Parcul Cărășana. La nivel național, manifestările comemorative au debutat încă de la începutul acestui an.
[slickr-flickr search=”sets” set=”72157650547010891″]
Karina TINCUL
