Una dintre tradițiile emblematice ale Crăciunului este cea a colindului. Din moși strămoși, copiii bucălați, înfofoliți din cale-afară umblau în seara de Ajun din casă în casă cântând cu toate forțele „Bună dimineața la Moș Ajun”.
Aceștia plecau de la gazde cu săculețul plin de nuci, mere și colaci, dar bucuria era cel mai prețios dar. Astăzi, într-o lume în care tehnologia aleargă de nebună, colindătorii bat la uși de apartamente și scări de bloc, plecând acasă cu portofelele pline.
În zilele noastre, colindul s-a degradat mult ca și semnificaţie, căpătând chiar aspect de cerşetorie. Încă mai răsună cântări închinate nașterii lui Iisus dar urlate în grabă și pocit de cele mai multe ori, cu ecou printre stații, mijloace de transport și coțuri de stradă.
Puține mai sunt zonele în care colindul din Ajun mai păstrează esența vremurilor apuse, iar acolo, Crăciunul se trăiește altfel. Chiar dacă nu mai umblă în straie populare, copiii satelor bănățene încă mai știu ce înseamnă vestirea nașterii Domnului.
În prima zi de Crăciun, colindătorii merg cu „Steaua”, amintind de astrul pe care l-au urmat Cei Trei Magi pentru a ajunge la locul unde s-a născut Pruncul Iisus. Un alt obicei este cel al „Viflaimului” sau „Irozii”, reprezentând o scenetă prin care copiii refac povestea naşterii lui Iisus.
Tradiţia spune că cel care primeşte colindul va fi binecuvântat şi va avea numai noroc în anul care vine, un semn de bunăstare fiind şi dacă prima persoană care intră în casă de Crăciun este un bărbat.
În unele sate se păstrează şi un alt obicei: cel mai în vârstă membru al familiei trebuie să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de porumb. Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi amestecate cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă, vor avea o recoltă foarte bună în anul următor.
Tot în Banat, există şi obiceiul ca sub faţa de masă pe care se vor aşeza bucatele sărbătoreşti, să se pună fire de fân şi seminţe de grâu, porumb sau floarea-soarelui, care se dau apoi la vite, ca să aibă casa linişte şi bogăţie.
Alexandra JURCA
Sursa: mos-craciun.com
Degradarea colindului de Craciun se datoreaza si primariilor care nu facut nimic pentru pastrarea acestui obicei. Sant de parere ca galsele colinde de strada sa fie interzise fiindca, asa cum spunea Alexandra Jurca, acestea sant cersetorii “legale”