Trei dintre zimbrii din rezervația de la Armeniș au murit în ultima perioadă, existând suspiciuni că ar fi decedat din cauza bolii bluetongue, după ce sute de animale din Caraș-Severin au fost contaminate cu această maladie.
Specialiștii WWF și Rewilding Europe, cei care s-au ocupat de aducerea zimbrilor în județul Caraș-Severin vin cu o altă explicație. Conform acestora, schimbarea de anotimp și o toamnă cu o umiditate sporită reprezintă o perioadă cu un consum mare de energie pentru zimbri, lucru ce le-a scăzut imunitatea.Totodată perioada aceasta de trecere între anotimpuri în care animalele iși schimbă părul, le solicită suplimentar organismul. Aceste slăbiciuni vin în completarea unui stress pre-existent la care zimbrii au fost supuși în urma tranchilizării, transportului și schimbărilor prin care au trecut la venirea în România. Toți acești factori și-au lăsat amprenta pe cei mai slăbiți dintre ei, iar trei dintre exemplare au murit.
Cu toate acestea, reprezentanții WWF nu exclud nici posibilitatea bolii care a făcut ravagii în Caraș-Severin: boala limbii albastre. ”Așteptăm concluziile analizelor trimise către Autoritatea Națională Sanitar Veterinară din București. Există suspiciunea că boala limbii albastre, apărută pentru prima dată în România în ultimele luni, ar fi afectat aceste animale. Boala nu este contagioasă, ci se transmite prin culicoide (musculiţe înţepătoare), iar ceilalți zimbri din Armeniș sunt într-o stare stabilă și nu arată semne de slăbiciune. WWF-România a făcut apel la mai mulți specialiști din țară și străinătate, pentru a forma un grup de lucru care să găsească cele mai bune soluții pentru a proteja aceste animale în timpul iernii”, a precizat Oana Mondoc, specialist în comunicare WWF România.
Dacă pe vremuri zimbrii rezistau cu brio gerului românesc, astăzi animalele sunt foarte sensibile. “Iarna este o perioada foarte grea pentru aceste animale, iar prioritatea noastră în acest moment este ca zimbrii să să se desfășoare într-un cadru cât mai sălbatic, fără contact uman, care poate fi o cauză de stres suplimentară. Resălbăticirea nu este un proces ușor, aici ei învață să trăiască liberi, să își caute singuri hrana cea mai bogată în nutrienți și să se ferească de prădători”,spune Joep van de Vlasakker, specialistul în zimbri al programului Rewilding Europe.
În urmă cu câteva săptămâni, zimbrii din Munții Țarcu au fost transferați din zona de aclimatizare de 15 hectare intr-o zonă de semi-libertate de 10 ori mai mare. Aceasta este o zonă nouă pentru ei și intervin noi elemente de stress. Experții WWF și Rewilding Europe au petrecut săptămânile trecute analizând starea zimbrilor și au hotărât să reducă impactul uman asupra lor pentru a asigura un proces de adaptare cât mai natural. În consecință, situl va fi închis pentru tururi ghidate, sezonul turistic reluându-se la primăvară. Tot la primăvară, un nou grup de zimbri va fi adus în Munții Tarcu în vederea formării unei populații viabile de 500 de animale până în 2022.
Rewilding Europe și WWF-România implementează acest proiect împreună cu comunitatea locală din Armeniș și din împrejurimi, implicând antreprenori locali, direcții silvice, asociații de vânătoare și tur-operatori.
Karina TINCUL
