Primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu, cel care conduce destinele urbei de pe Bârzava de mai bine de 6 ani, a revenit astăzi, în cadrul şedinţei extraordinare a Consiliului Local Reşiţa, cu o serie, de-acum obişnuită, de acuze la adresa societăţii Aquacaraş, operatorul care furnizează apa potabilă în municipiu şi în judeţul Caraş-Severin. De această dată edilul s-a concentrat pe modul deficitar în care, remarcă domnia sa, Aquacaraş nu îşi face datoria în rezolvarea deficitarei reţele pluviale, care ar trebui să preia apa rezultată în urma ploilor.
Practic sistemul gestionat de Aquacaraş nu preia volumul de apă ce se revarsă în zilele ploioase în municipiul de la poalele Semenicului. Să mai spunem şi faptul că în drumul său spre vărsarea în canalul de scurgere, apa mai preia şi o seamă de gunoaie, de praf şi pământ ce se transformă în mâl şi care ulterior opturează sau de cele mai multe ori blochează circuitul firesc al reţelei pluviale. Iar de gunoaie, praf, şi celelalte cine ar trebui să se ocupe? Tot Aquacaraş?
Stepanescu ar avea dreptate … dacă pluvialul ar fi al Aquacaraş-ului
Aquacaraş, operatorul urban de apă al judeţului, apare în scriptele proiectelor cu finanţare europeană doar cu referire la uzinele de apă şi la canalizare. Nicăieri nu apare stipulată implicarea acestei societăţi în gestionarea reţelei pluviale din Reşiţa sau din alte oraşe cărăşene. Şi de aici conflictul (doar unul dintre ele) creat între administraţia locală reşiţeană şi Aquacaraş, situaţii care au ajuns pe rolul instanţelor.
Directorul Anatoli Liber a demonstrat recent într-o ieşire publică faptul că reţeaua pluvială nu aparţine operatorului Aquacaras şi a adus chiar dovezi sustenabile în acest sens.
„În toate proiectele cu finanţare europeană, inclusiv ISPA, apar doar lucrări pentru apă şi canal. Din start am separat aceste lucrări de cele incluzând reţeaua de colectare a apei de ploaie. Pluvialul este pluvial şi aparţine primăriei, deoarece ea are pârghiile necesare, prin Direcţia de Patrimoniu, să stabilească tarifele pe consumatori. În dosarul de delegare al gestiunii noi nu avem nici o atribuţie în acest sens. De ani buni lucrăm cu primăria pe bază de comenzi, însă acum nu se mai vrea acest lucru şi se încearcă să transfere serviciul în curtea noastră“, a declarat Anatoli Liber.
Cu toate acestea primarul municipiului Reşiţa, rămâne în continuare supărat şi deranjat de această situaţie, considerând că revine în sarcina societăţii Aquacaraş să se preocupe de acest serviciu.
Tot în şedinţa extraordinară a consiliului local, condusă cu mult aplomb de consilierul „diaconist“ Lucian Voina, a fost votat şi proiectul de hotărâre privind aprobarea Listei Investiţiilor Prioritate şi asigurarea cofinanţării pentru „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Caraş-Severin pentru perioada 2014 – 2020“. Dar cui îi pasă
Sergiu TABAN
Ce are s” cu Prefectura??? A…. nu sti d” primari, dar ce are scurgerea apei pluviale cu “Primaria” ar trebui sa sti dupa 6 ani. Noi iubitorii de Resita o sa-ti multumim pt toate astea la urmatorul vot!!! Iti promitem solemn asta!
Domnul primar dupa 6 ani de zile confunda municipiul Resita cu satul Rusca, iar strazile din municipiu cu drumurile forestiere din padurile carasene. Sau poate asteapta ca noi cei care platim taxe si impozite an de an , sa iesim cu lopetile si maturile in strada pentru a face curatenie, ca banii s-au dus pe concerte…………
Cu siguranta o sa-i multumim daca va mai avea tupeul sa candideze.
Ilin Gheorghe
Pe de altă parte, apa “POTABILĂ” pe care o frunizează AquaCaraş locuitorilor Reşiţei este departe de parametrii pe care trebuie să-i îndeplinească. Cine nu mă crede, să ia o sticlă cu apă de la robinet şi să o ducă la analize, spunând că este apă dintr-o fântână, şi va avea confirmarea. Asta fără să luăm în considerarea culoarea “dubioasă” pe care o are uneori apa, chiar dacă nu plouă pentru mult timp. Am avut o dată neplăcuta surpriză să am filtrul de apă colmatat după o săptămână de la înlocuirea cartuşului.
În rest, toate cele bune celor de la AquaCaraş – similar cu modul în care au lăsat pavajele de piatră cubică după procesul de reabilitare al reţelei de alimentare cu apă.