ADVERTORIAL Consiliul Local al unei administrații publice locale este foarte important pentru punerea în practică a proiectelor unui primar. De componența acestuia depinde implementarea viziunii oricărui edil. 

De cele mai multe ori, în special în comunitățile mari, o majoritate se încropește greu și cu foarte multe compromisuri. Este și cazul Consiliului Local Reșița, unde, în ultimii patru ani, primarul Nelu Popa n-a avut nici măcar o majoritate simplă. A fost nevoie de o alianță cu Partidul Verde pentru a putea avea susținerea necesară. Rămași în afara majorității, reprezentanții social-democrați au considerat oportun să negocieze fiecare vot de susținere a proiectelor de dezvoltare propuse de Ioan Popa, contra posturi în administrație, de multe ori blocând proiecte foarte importante, fără niciun argument. Chiar și în aceste condiții, Nelu Popa a reușit să-i pună pe toți la masă, fără să țină cont de culoarea politică a consilierilor locali, și să realizeze proiecte îndrăznețe pentru municipiul de pe Bârzava. Unul dintre aceste proiecte a fost reintroducerea tramvaiului ca mijloc de transport în comun. Peste 80 de milioane de euro vor fi investite în Reșița în următorii ani până la finalizarea acestui proiect. Numai că aceste negocieri au fost generatoare de conflicte și uneori și de șantaj din partea „partenerilor” politici.

„Depoul de tramvaie a fost înstrăinat în 2011, atunci când s-a decis să se taie garniturile, să se oprească transportul public cu tramvaiul și a cărui achiziție nu am putut să o fac până nu a avut PSD-ul un viceprimar. Chiar dacă le-am spus oamenilor clar: «Oameni buni, o să facem un proiect de 40 de milioane de euro, care s-a dovedit ulterior un proiect de 60 de milioane de euro, că am prins în proiect și Calea Timișoarei, și autobuze electrice și așa mai departe. Și achiziția depoului de tramvaie de circa 500.000 de euro este eligibilă și vom primi banii de la Uniunea Europeană», ceea ce s-a dovedit ulterior real. Dacă nu aveam în spate un Consiliu Local care să aibă măcar o majoritate simplă, și pe asta am avut-o făcută cu verzii împreună, nu aș fi putut să fac poate nici un sfert din ce am reușit să facem ca proiecte europene până acuma!”, este concluzia primarului Popa.

Edilul-șef a explicat momentele prin care a trecut, într-un interviu din presa locală, înțelegând că pentru binele partidului și al comunității este nevoie de răbdare, tact și înțelepciune.

„Îmi amintesc episodul acela în care eram între ciocan și nicovală, adică nu puteam nici să cedez un viceprimar PNL, pentru că aș fi fost acuzat de colegii mei din partid, de la nivel județean sau la nivel național, chiar că nu îmi apăr interesele politice, dar nici să fac ceva concret, convenabil mie...”, a spus primarul Reșiței.

Popa a explicat ce a însemnat pentru el acel moment în care s-a jucat soarta tramvaiului reșițean: „Eu i-aș spune șantaj politic pentru că, dacă ții șase luni de zile un proiect de mare interes pentru comunitate, deci dacă îl ții în stand-by, e realmente un șantaj. S-a dovedit ulterior, chiar dacă am avut promisiunea fermă că de aici înainte vom fi parteneri, am avut nenumărate alte dispute pe proiecte de hotărâri patrimoniale. Acolo unde aveam nevoie de două treimi și acolo aveam nevoie de voturi inclusiv de la partea de stânga, cei de la PSD dacă au putut să ne încurce nu s-au ferit să o facă, și ne-au încurcat”, a rememorat Ioan Popa acele vremuri.

Dar când totul se termină cu bine, satisfacția succesului este o încununare a tuturor acestor negocieri și momentele dificile sunt date uitării. De aceea, PNL Reșița mulțumește echipei de consilieri liberali din mandatul 2016-2020 pentru munca depusă, implicarea și calitatea morală de care aceștia au dat dovadă. Au demonstrat, în cei 4 ani de mandat, că au meritat susținerea noastră și a reșițenilor care le-au oferit votul. PNL Reșița a propus pentru Consiliul Local, în 2016, persoane ce n-au mai făcut politică, oameni reprezentativi pentru comunitate. Și iată că alegerea noastră s-a dovedit a fi câștigătoare!

Citește și Ioan Popa și-a prezentat viitorii consilieri, în prima zi de campanie

Primăria Reșița a reușit să obțină zilele trecute încă o finanțare de peste 90 de milioane de lei pe capitolul mobilitate urbană sau altfel spus pentru faza a treia a proiectului de reintroducere a tramvaiului. Și cum nu puțini se întreabă ce se va face cu toți acești bani (și primele două faze au valori similare), reamintim că proiectul pus la punct de administrația reșițeană este unul extrem de complex, care nu se limitează la schimbarea căii de rulare din oraș și la achiziționarea de tramvaie.

Ce se dorește la Reșița este implementarea unui pachet integrat de investiții în mobilitatea urbană, prin reintroducerea transportului public nemotorizat cu tramvaiul, realizarea infrastructurii aferente de rulare, modernizarea stațiilor de transport, a spațiilor publice, a zonelor pietonale și a celor verzi – linie cale de tramvai înierbată, amenajarea depoului, cu hala de garare, spații administrative și de mentenanță/ reparații etc.

Iată ce presupun, în detaliu, cele trei faze ale proiectului:

Faza 1:

• realizarea căii de rulare pe traseul Bd. Republicii – Calea Caransebeșului – Calea Timișoarei, până la intrarea pe Bd. Revoluția din Decembrie. Investiția va acoperi și parte din Aleea Crizantemelor, precum și terenul depoului de tramvaie, situat pe Bd. Republicii.
• un depou reabilitat și extins (cu o hală pentru reparații și ateliere având o suprafață construită totală de 1.965 mp, hală pentru vopsitorie și spălătorie – 478,50 mp și hală pentru gararea tramvaielor – 2.400,05 mp),
• 7 staţii de transport public construite/ modernizate/ reabilitate,
• 143 mp platformă cale de rulare tramvai modernizată și 21.047 mp de spațiu verde – înierbarea liniei cale.
• reabilitarea și modernizarea suprastructurii Podului Triaj, utilizat de tramvaie, în lungime de 228 metri.

Faza 2:

• intervenții pe tronsonul de la Bulevardul Republicii, până la intersecția cu Bulevardul Muncii – strada Făgăraș și până la Piața Republicii, în cartierul Muncitoresc, plus zonele de acces către străzile laterale.
• modernizarea căii de rulare a tramvaielor (infrastructură, suprastructură, aparate de cale, linii de depouri, rețea fir, substații de redresare etc.), în lungime de 9,363 kilometri, și se vor construi/ moderniza 9 stații de transport pentru călători. Linia cale de tramvai va fi înierbată – va rezulta o suprafață de 15.821 metri pătrați de spațiu verde, iar în zonă vor fi plantați 341 de arbori.
• modernizarea zonei pietonale Aleea Ineu.
• modernizarea infrastructurii rutiere pe 8,37 km (carosabil, trotuare, borduri, bolarzi etc.) și reabilitarea integrală a structurii podurilor Doman și Libertății, care vor avea o linie dedicată transportului public și autovehiculelor de intervenție.
• amenajarea de piste pentru bicicliști, trasee în lungime de 5,13 km.

Faza 3:

• achiziționarea a 10 autobuze electrice.
• Implementarea de sisteme de management al traficului şi de e-ticketing.
• Realizarea a două terminale intermodale în zona Muncitoresc: o stație de capăt de tramvai – terminal pentru traseul de tramvai şi o stație de capăt de autobuze, cu 5 peroane – terminal pentru traseul de autobuz (două clădiri P+1 cu design simetric, cu facilitați pentru spații de așteptare, pentru vânzarea tichetelor de călătorie și informații, grupuri sanitare, stații de încărcare rapidă pentru autobuze).
• implementarea unui sistem de bike-sharing în municipiu.
• Amenajarea unei parcări tip „park-and-ride” cu 36 de locuri pe strada Castanilor, care va fi reabilitată și reconfigurată (carosabil, trotuare, piste de biciclete) şi 42 de stații de autobuz și tramvai dotate cu suprastructuri de protejare a călătorilor, prize USB pentru încărcarea dispozitivelor mobile, iluminat LED şi panouri LED de informare.
• Punerea la punct a unui sistem integrat de management al traficului și de supraveghere video – vor fi semaforizate toate intersecțiile de pe traseul liniei de tramvai, se vor amenaja 24 de intersecții şi se vor monta 31 de camere de supraveghere a traficului.
• Construirea unui garaj pentru autobuzele electrice, cu 12 stații de alimentare, spații administrative și de monitorizare (dispecerat, centru de comandă pentru managementul traficului), echipamente pentru spălat și mentenanță etc.
• De-a lungul traseului de tramvai se vor amplasa 110 bănci, 78 de coșuri de gunoi și 55 de rasteluri pentru biciclete.
• Pentru sistemul de bike-sharing / bike rental, vor fi amenajate 6 stații de închiriere care vor asigura 72 de locuri pentru biciclete şi vor fi achiziţionate 60 de biciclete.
• Reabilitarea străzilor Calea Timișoarei și Bârzăviței, cu prioritizarea transportului public, amenajarea de piste pentru biciclete, modernizarea trotuarelor, reconfigurarea/ amenajarea aliniamentelor de spatii verzi și nouă stații de transport.

Așteptăm acum derularea licitațiilor pentru toate lucrările pe care le presupune acest amplu proiect, care odată implementat cu siguranță va aduce un suflu nou municipiului de pe Bârzava.

În ceea ce privește achiziționarea celor 13 tramvaie pentru municipiul Reșița, aceasta se va face de către Ministerul Dezvoltării, la licitația derulată de către minister, prezentându-se un singur ofertant, firma turcească Durmazlar.

Karina TINCUL

Consilierii locali reșițeni au aprobat în ședința ordinară de săptămâna aceasta, un proiect de hotărâre care vizează ajustarea cheltuielilor pentru faza a doua a proiectului de reintroducere a tramvaiului în Reșița. Administrația locală își asumă practic acoperirea a peste 75% din valoarea proiectului, bani pe care ar urma să îi recupereze tot din fonduri europene.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat în unanimitate de consilierii locali, deși înaintea votului, social-democrații și-au exprimat îndoielile cu privire la oportunitatea acestuia și la riscul pe care și-l asumă administrația locală.

„Din costurile estimate ale proiectului, şi anume 94.707.000 de lei, cam 72.700.000 sunt cheltuieli neeligibile, respectiv contribuţie proprie. Nu vi se pare că e o sumă foarte mare? De unde punem peste 70 de milioane la acest proiect? Există o mulţime de alte proiecte la care trebuie să punem. Şi pe măsură ce proiectul înaintează, suma crește! Sunt considerate neeligibile tot felul de alte sume, cheltuieli. Am mai atras atenţia, să nu ne trezim că ne blocăm! Să ţinem cont de gradul de îndatorare, aici e vorba de o sumă enormă! Am avut un proiect cu străzile la care partea noastră de finanţare era de la vreo 190.000 de lei. După ce am mers la Timişoara, la ADR Vest, am urcat de la acei 190.000 la 3 milioane. Corect, merită, proiectul era de peste 50 de milioane de lei. Dar când urci de la aproximativ 200.000 de lei la peste 3 milioane? Iar acum, din 94 de milioane, 72 le punem noi?”, a atras atenția Mirel Sabo, liderul grupului PSD din Consiliul Local Reșița.

Cel care a încercat lămurească situația și să liniștească îndoielile social-democratului, a fost Hadrian Popescu, liderul grupului liberal, care a explicat că aceste sume vor fi și ele acoperite, într-un final, tot din fonduri europene:

„E vorba doar de faza a doua a proiectului de tramvai. Până acum ni s-au aprobat 45 de milioane de euro, în faza întâi, cât şi achiziţia materialului rulant. Din fondurile prealocate, de 28 de milioane de euro, au rămas 4 pentru faza a doua. Noi avem o strategie de a primi aceşti bani tot din fonduri europene. Şi dacă nu reuşim, avem deja aprobat un credit-punte de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Trebuie să dăm acest aviz pentru că riscăm să blocăm întregul proiect! În urma licitaţiei, vor scădea plafoanele la nivel de ţară, vor rămâne sume disponibile şi cu siguranță vom putea primi de acolo“.

În discuție a intervenit și Graţian Dobre, șeful compartimentului  de Proiecte Europene din cadrul Primăriei Reșița, care a explicat că este vorba de trei proiecte complementare, cele două faze ale tramvaiului și achiziția materialului rulant, cel din urmă derulat în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării și aflat deja în faza evaluării tehnice:

„Toate cele trei proiecte sunt complementare, nu se pot face unul fără celălalt. Deci fiind deja două aprobate, sunt șanse extrem de mici ca această sumă să nu fie alocată municipiului. Există și posibilitatea reîntregirii sumei din programe operaționale care nu s-au dovedit a la fel de performante ca și POR și aici suma cea mai mare există la programul de infrastructură mare. Pe de altă parte și cei de la BERD sunt dispuși să ne acorde un credit-punte până la întregirea sumelor eligibile. Pe de altă parte, să nu uităm că în toate programele operaționale, sunt eligibile a fi decontate lucrări începute în cadrul ciclului respectiv. Ori dacă noi analizăm situația în care ne aflăm, există o probabilitate destul de mare ca contractul de lucrări, și pe faza 1 și pe faza 2 să îl semnăm din 2021 și asta face automat proiectul eligibil a fi depus și decontat din POR, ciclul 2021-2027. Dar acesta este scenariul cel mai pesimist”.

Explicațiile oferite de Popescu și Dobre se pare că i-au convins pe aleșii locali, care au votat proiectul de hotărâre, dând astfel undă verde pentru continuarea celui mai amplu și ambițios proiect al administrației locale. „Este un risc mare, dar mergem înainte”, a concluzionat Sabo.

Karina TINCUL

În chiar ultima zi a anului 2018, administrația locală reșițeană a depus spre finanțare la ADR Vest proiectul de reintroducere al tramvaiului în municipiul de pe Bârzava. Cel mai dezbătut și contestat proiect al Primăriei Reșița din ultimii ani este în același timp și cel mai amplu și cu siguranță propune una din cele mai mari investiții realizate vreodată în Reșița.

Echipa care se ocupă de proiect a făcut publice de-a lungul ultimelor luni mai multe detalii cu privire la schimbările pe care vor avea loc în municipiul de pe Bârzava odată cu implementarea acestuia. După ce reșițenii au putut să își facă o idee despre cum va arăta Govândariul și Lunca Pomostului peste câțiva ani, acum au fost făcute publice noi imagini cu simulări pe calculator despre ce se dorește să se realizeze în zona Muncitoresc, în Piața Republicii, care va trece practic printr-o schimbare totală.

„Cererea de finanțare pentru proiectul de reintroducere a fost depusă în platforma MySMIS, în prezent aflându-se pe circuitul administrativ de evaluare a aplicației. Valoarea totală a cererilor depuse este de 41.437.997 euro cu TVA inclus, întregul proiect fiind unul fazat, pentru a nu perturba în totalitate viața cotidiană a reșițenilor pe durata execuției. Mulțumim mult pentru propuneri și ne-am bucurat de fiecare dată când am primit întrebări legate de proiect. Mai sunt multe de făcut până la implementarea în totalitate a proiectului, în prezent lucrăm la un film de prezentare care să arate întregul proiect, așa cum a fost cel făcut pentru Govândari. Până atunci vă invit să vedeți cum va fi amenajată Piața Republicii, care va deveni un spațiu urban atractiv, cu totul altfel față de cum e în prezent, totul grupat în jurul unui terminal de transport care va avea rol de stație de capăt pentru tramvaie”, informează cei de la Transport Public Modern Reșița.

Citește și A fost finalizată documentația pentru reintroducerea tramvaiului în Reșița! Ce noutăți aduce proiectul? 

Citește și De nerecunoscut! Cum va arăta zona Triaj după reintroducerea tramvaiului în Reșița! 

Citește și Popa revine la subiectul tramvai! Să fie clar pentru toată lumea: „Este singura modalitate prin care putem să intervenim rutier pe bulevard”!

Citește și Ioan Popa: „Cei care nu mă iubesc prea mult își pot freca de pe acum mâinile de bucurie”! 

Karina TINCUL

Realizarea documentațiilor tehnico-economice necesare în proiectul de reintroducere a tramvaiului în municipiul Reșița se apropie de final. Proiectanții nu au avut o misiune ușoară, mai ales având în vedere că în ultimele săptămâni s-au descoperit tot felul de piedici și erori făcute în trecut, cum ar fi faptul că stația de autobuz de la Nera, pe sensul de mers spre Govândari, nu mai aparține orașului, ci se află în proprietate privată.

Subiectul tramvaiului a fost din nou abordat în ultima ședință a Consiliului Local, atunci când social-democratul Mirel Sabo a dorit să știe dacă există vreun studiu care să ateste că tramvaiul este cel mai bun mijloc de transport în comun care se pretează pentru municipiul Reșița. „Din câte știu eu în mandatul trecut, s-a făcut un astfel de studiu și nu a ieșit tramvaiul de nici o culoare”, a afirmat Sabo.

I-a răspuns primarul Ioan Popa, care deși a catalogat intervenția lui Sabo ca fiind practic inutilă, având în vedere stadiul avansat al proiectului, a explicat că acesta respectă atât planul de mobilitate urbană, cât și strategia de dezvoltare a orașului.

„Acest plan de mobilitate urbană alături de strategia de dezvoltare a unui oraș îți crează niște linii restrictive, stânga – dreapta. Nu poți să ieși din ele. Suntem în interiorul acestor planuri și la ora asta, sincer, nu vreau să deranjez pe nimeni, dar cred că este deja superfluu să mai vorbim despre temă când suntem extrem de adânc introduși în ea”.

Edilul a adăugat că are periodic întâlniri cu proiectantul și că s-a luat în calcul fiecare detaliu sau problemă care ar putea apărea atunci când se va lucra la calea de rulare a tramvaiului.

„Am descoperit și tot felul de erori care s-au făcut în trecut. De exemplu, stația de autobuz de la Nera, de pe partea cu IPJ-ul a fost vândută și nu mai aparține Reșiței. Va trebui să o expropriem și să o aducem înapoi în proprietate pentru că este chiar stupid ca cineva să dețină un trotuar și o stație de autobuz”, a explicat Popa.

În cadrul aceleiași ședințe, consilierii locali au votat două proiecte de hotărâre prin care au decis ca în cadrul proiectului cu tramvaiul să fie modernizate și două străzi: Aleea Ineu și străduța care merge din zona podului sudat din centrul Reșiței către fosta clădire a Poștei.

„Aleea Ineu și zona dintre podul de la Cultural și Poșta Veche vor fi prinse în proiectul de mobilitate urbană și vor fi incluse în modernizare. Cel puțin zona dintre podul metalic de la Palatul Cultural și Poștă este o zonă extrem de degradată, toată lumea știe parcarea de la Casa de Cultură și Registrul Comerțului. Intervenim pe zona asta cu pistă de bicicletă, pietonal, arbori. Încerc în toate proiectele pe care le fac în oraș să introduc cât mai mulți arbori, pentru că oricine știe că temperatura, cel puțin în perioada de vară acolo unde este o zonă protejată de arbori, este mai joasă cu 10-15 grade”, a mai precizat primarul.

Citește și Din 2019, Reșița devine cel mai mare șantier urban din țară!

Karina TINCUL

Planul de Mobilitate Urbană este un document strategic și un instrument de politică de dezvoltare, complementar Planului Urbanistic General (PUG), folosind un model de transport, având ca scop îmbunătăţirea accesibilităţii şi buna integrare a diferitelor moduri de mobilitate şi transport în municipiul Reșița.

De ce să circuli cu „tramvaiul lui Popa“?

Un tramvai modern, electric, un mijloc de transport ecologic, o apariție care îi va duce pe mulți cu gândul la filmele SF pe care le urmăream cu ani și ani în urmă, un mijloc de transport care va circula silențios din Govândari și până la Muncitoresc, iată ce ne propune primarul Ioan Popa, în condițiile în care autoturismele sunt din ce în ce mai blamate la nivel planetar din cauza poluării stratului de ozon pe care îl produc acestea. Să nu uităm că monoxidul de carbon și oxizii de nitrogen sunt poluanți primari produși de automobile în urma combustiei petrolului.

Ozonul formează un strat natural la înălțimi mari în atmosferă, care protejează viața pe Pământ de radiațiile ultraviolete ale Soarelui. Încă din 1974, oamenii de știință anunțau că stratul de ozon era distrus treptat, iar procesul, accelerat în ultimii ani, a devenit o problemă alarmantă pentru societate. Principala consecință a distrugerii stratului de ozon constă în creșterea cantității de raze ultraviolete ce ajung la nivel terestru. Razele ultraviolete pot cauza cancer de piele și atacă sistemul imunitar al oamenilor. Distrugerea stratului de ozon poate, de asemenea, să ducă la deranjarea lanțurilor trofice pe pământ și în oceane.

Din perspectiva mediului, reducerea emisiilor prin mărirea eficienței energiei și metode de conservare, cum ar fi arderea unei cantități mai  mici de combustibil este o strategie preferată.

Convingerea populației de a folosi transportul public în locul vehiculelor personale ajută la ameliorarea calității aerului în orașe. Iată de ce alternativa transportului în comun, de tip ecologic, devine una demnă de luat în seamă, iar Planul de Mobilitate Urbană al Primăriei Reșița vine ca o soluție (sau o necesitate) la problemele enunțate mai sus.

În cadrul ședinței Consiliului Local Reșița, primarul municipiului, într-un răspuns formulat consilierului social-democrat Mirel Sabo, a vorbit despre mega-proiectul care va da o nouă dimensiune Reșiței: „Proiectul Tramvai este unul pentru care ne laudă foarte mulți oameni în țară și mai mult, chiar din zona tehnică a Ministerului Dezvoltării. Va fi un proiect cu care Reșița se va mândri. Astăzi în România, este cel mai important proiect de tramvai din țară, comparându-ne în acest sens cu orice oraș doriți, Timișoara, Cluj, Craiova sau Iași. Reșița va fi, începând cu 2019, cel mai mare șantier urban. Exact în campania electorală din 2020, acest proiect va fi în plină desfășurare, iar cei care nu mă iubesc prea mult își pot freca de pe-acum palmele de bucurie“, a încheiat ironic primarul ales în 2016, Ioan Popa.

Tramvaiul nu va mai întoarce la capăt de linie în buclă!

În valoare de 25 de milioane de euro, proiectul care va reintroduce transportul public cu tramvaiul va aduce cu el o serie de elemente inovatoare. În Govândari se va intra cu tramvaiul în spațiul verde, cu peroane tip refugii pentru călători, fără ca circulația rutieră să fie împietată. Pentru a elimina buclele de întoarcere, Grațian Dobre, șeful Compartimentului Proiecte Europene, a avut ideea ca tramvaiele comandate să fie bi-direcționale, având comandă la ambele capete, fiind astfel redusă considerabil uzura la aceste vehicule.

În ce privește traficul rutier, în perioada în care vor fi executate lucrările la noua cale de rulare a tramvaiului, decopertare-turnare asfalt, primarul Ioan Popa afirmă că a gândit fiecare detaliu care ar putea genera probleme de trafic. „Cât timp vor dura lucrările la calea de rulare a tramvaiului, pentru un an, un an și jumătate, traficul prin zona Triaj se va realiza prin breteaua Intim – Mociur – fosta UCM Turnate – ieșire pe strada Fântânilor, iar spre centrul municipiului se va putea circula pe la Penny Market sau pe la Casa de Cultură a Sindicatelor. În plus, la linia de tramvai se va lucra pe tronsoane, în sensul închiderii zonei Ada – Victoria – Kaufland până la finalizarea lucrărilor, după care se va deschide traficului urmând a fi închisă o altă zonă, spe exemplu Intim – Victoria, astfel încât circulația să nu fie disturbată“, a declarat primarul Ioan Popa, primarul municipiului Reșița.

Dacă mai spunem că cei 11 kilometri de șosele principale (coloana vertebrală a orașului), care leagă cartierul Govândari de zona Muncitoresc, vor beneficia de asfalt nou, pe toate benzile, din bordură în bordură, lucrări finanțate în cadrul aceluiași proiect de mobilitate urbană, atunci cu siguranță, chiar și cei mai cârcotași dintre noi, vom înțelege necesitatea realizării acestui deziderat asumat de Ioan Popa.

Sergiu TABAN

Consilierii locali reșițeni au aprobat la finalul săptămânii trecute încheierea unui acord de parteneriat între Primăria Reșița și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în vederea pregătirii și implementării în comun a proiectului „Achiziție de mijloace de transport public – tramvaie electrice”. Totodată, aleșii locali au fost de acord ca Primăria să încheie și un protocol de asociere privind realizarea în comun a viitoarei achiziții publice.

Conform proiectului de hotărâre aprobat în ședința de CL de vineri, MDRAP va achiziționa, în numele UAT Municipiul Reșița, un număr de 13 tramvaie electrice bidirecționale cu uși pe ambele părți și cu lungimea de aproximativ 18 metri.

„Având în vedere ordonanța de urgență nr 47/2018 privind stabilirea unor măsuri de urgentare a absorbției fondurilor europene, MDRAP a propus implementarea unor proiecte de achiziție de material rulant (tramvaie) în parteneriat cu municipiile reședință de județ, în cadrul Axei prioritare 4, prioritatea de investiție 4e, obiectiv specific 4.1, prin lansarea unui apel de proiecte dedicat cererilor de finanțare în partenerial, cu MDRAP ca și lider de proiect.

Parteneriatul a fost propus pentru a sprijini municipiile în demersul de achiziție a materialului rulant electric, prin asumarea de către MDARP a desfășurării procedurilor de achiziție publică în numele și pe seama UAT.

Proiectul va beneficia de o alocare financiară suplimentară față de cea propusă inițial pentru obiectivul specific 4.1 pentru municipiul Reșița, oferind astfel posibilitate finanțării din alocarea financiară inițială a altor proiecte ce vizează mobilitatea urbană, ce vor fi prioritizate conform procedurilor de lucru ale Autorității Urbane”, se arată în nota de fundamentare ce însoțește proiectul de hotărâre.

Cu semnarea acordului de parteneriat și a protocolului de asociere între MDRAP, ca lider de proiect, și UAT Reșița, a fost împuternicit primarul Ioan Popa.

Municipiul Reșița nu este singurul care va beneficia de tramvaie achiziționate pe fonduri europene de către MDRAP, în aceeași situație aflându-se și orașe precum Iași, Brăila, Galați, Proiești sau Craiova.

Citește și Primarul Popa vrea să achiziționeze și autobuze electrice, nu doar tramvaie! Cu care să lege Reșița de zona montană! 

Citește și Popa revine la subiectul tramvai! Să fie clar pentru toată lumea: „Este singura modalitate prin care putem să intervenim rutier pe bulevard”!

 Karina TINCUL

Transportul în comun din municipiul Reșița este într-o continuă schimbare, de la începutul mandatului primarului Ioan Popa. După ce s-a renunțat la contractul cu firma Ro-a-tir, au fost achiziționate autobuze second-hand din Olanda, iar transportul urban a fost preluat de societatea TUR, edilul își continuă planul de a repune tramvaiele în circulație de străzile Reșiței. Popa a anunțat și când estimează că reșițenii se vor putea deplasa, din nou, cu tramvaiul: la finalul anului 2020 sau, cel târziu, în vara anului 2021.

„Sunt 2 variante: optimistă și pesimistă. S-au deschis plicurile cu caietele de sarcini pentru studiul de fezabilitate și proiectul tehnic, în valoare de circa 500.000 de euro, și avem un câștigător, dar suntem încă în faza de avizare cu ANAP-ul, cu Finanțele, cu toți cei care ne sunt parteneri în această comisie. Nu sunt contestații pe această fază, deci, în mod normal, dânșii ar trebui să ne pună la dispoziție SF-ul în 6 luni și PT-ul în 8-10 luni, deci la nivelul septembrie a anului viitor vom avea proiectul tehnic și probabil contractul semnat cu finanțatorul, cu ADR-ul, urmând ca în perioada septembrie – noiembrie 2018 să lansăm caietul de sarcini pentru execuția tehnică. Asta înseamnă, în 2019, prin primăvară să avem câștigătorul și din vară 2019  va avea loc implementarea proiectului tehnic. Deci, optimist, la finalul lui 2020 vom avea gata linia de tramvai și activitatea va putea demara. În varianta pesimistă, 2021, vara”, a explicat Popa.

Edilul se declară sigur că mulți dintre reșițeni vor alege să se deplaseze cu acest mijloc de transport, mai ales că vor fi tramvaie moderne, dotare cu internet wireless, precum și cu încălzire iarna și climă vară.

Citește și Autobuzele TUR, dotate cu internet wireless, vor circula de mâine pe străzile Reșiței! Gratuit, până la finalul anului!

Karina TINCUL

Lunga așteptare a noilor autobuze se apropie de final,  iar societatea Transport Urban Reșița promite o revoluție în cadrul transportului local din Reșița de îndată ce orașul scapă de Ro-A Tir.

Potrivit reprezentanților TUR, noile autobuze achiziționate de Primărie sunt pregătite în cel mai mic detaliu pentru a-și face debutul cu brio pe străzile reșițene

După revizii generale, verificări RAR și înmatriculări, în prezent nu mai este decât o chestiune de timp până ce autobuzele vor fi puse în funcțiune.

„Încercăm să fim ceea ce ne-am propus și să vă oferim ceea ce am promis, căldură, că doar vine iarna, căldura noastră și curățenie exemplară. Avem o vorbă ce ne călăuzește: dacă-i alb interiorul, hai să fie alb spital… occidental”, după cum declară reprezentanții societății Transport Urban Reșița.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157689322765664″]

CITEȘTE ȘI: Cinci din noile autobuze aduse de Popa la Reșița au fost aprobate de RAR! „Da, fac toți banii”

CITEȘTE ȘI: Popa cumpără autobuze Euro5 și deblochează gratuitățile pentru pensionari! „Suntem în linie dreaptă cu transportul urban”

Diana RADU

După ce planurile de cumpărare a fostului depou de tramvaie erau cât pe ce să fie anulate odată cu începerea conflictelor dintre Primăria Reșița și Ro-a Tir, primarul Ioan Popa a anunțat aseară că a reușit totuși să pună mână pe obiectiv. Un pas important, în condițiile în care achiziționarea depoului îi va permite edilului să acceseze diferite fonduri pentru readucerea tramvaiului în oraș.

Hotărârea de achiziție a fost votată în Consiliul Local încă din data de 2 octombrie, însă contractul a fost semnat abia aseară de către administratorul Transport Urban Reșița, Gelu Ardeleanu, și administratorul Ro-A Tir, Cosmin Liviu Mayr. Tranzacția a fost încheiată cu suma de 575.000 euro.

„După 20 de ani în care administrațiile vechi au înstrăinat tot ce se putea din patrimoniul orașului nostru, joi am reușit un lucru mare, poate cel mai important de până acum pentru a ne putea continua drumul spre Reșița pe care ne-o dorim. Achiziția depoului de tramvaie a fost semnată și parafată, continuăm proiectul de mobilitate urbană prin care vom putea accesa sume importante din fonduri europene“, explica aseară primarul Reșiței.

Alexandra JURCA