Cred că nu e nimeni printre cei ce citesc aceste rânduri să nu fi avut în ultimii ani tangență directă, sau indirectă cu staționarele reșițene: un unchi, o mătușă, un părinte, un copil…. Nu vorbim astăzi de calitatea actului medical ce diferă de la un doctor la altul; unii sunt mai dedicați muncii pe care o fac, jurământului depus la încheierea unei facultăți, alții mai aplecați către „partea financiară“ a profesiei, deloc ușoare, plină de compromisuri și renunțări (teoretic cel puțin) la viața de familie și cea privată. Până la urmă știau la ce se înhamă atunci când au ales această profesie.

Astăzi vă propun să vorbim despre lucruri mai pragmatice, întâlnite de fiecare dintre noi, mai exact despre hrana asigurată pacienților internați la Spitalul Județean de Urgență Reșița, indiferent de secție ori de Staționar. Pâine, ceai și un pic de unt ori o felie de salam ori parizer la micul dejun, o ciorbă din legume deshidratate cu aromă de carne de pui, orez, varză ori cartofi și o fărâmă din același pui la prânz, iar seara nelipsitele paste cu aromă de brânză, o mămăligă cu miros de brânză, ori cine știe ce alte invenții ale bucătarilor, obligați scuzați expresia să facă din rahat bici, care să facă și plici.

Mai vedem prin filme cum se mănâncă în unitățile sanitare din alte state; mai vorbim cu cei ce au avut ghinionul (sau poate norocul) să-și trateze afecțiunile prin spitalele Uniunii Europene și putem să facem diferența. Unii spun „bine, bine, dar la ei nu se fură din mâncarea pacienților“, sau „dacă politicienii alocă sume infime, din ce să facă bucătarii mâncare“ și exemplele pot continua. Se spune că la căpătâiul omului bolnav, trebuie să se usuce coaja de pâine, sau altfel spus, dacă ești bolnav nu poți să mănânci și în niciun caz nu poți să ai mâncare la fel ca cea de acasă. Depinde foarte mult de afecțiunea pentru care ești internat, dacă ai contraindicații alimentare, sau dacă ești învățat să mănânci orice, doar să fie mațul plin.

Cazul de la care am plecat astăzi este o sesizare a doctorului Romeo Dumitrescu, un chirurg de excepție care, de gardă fiind, a comandat și domnia sa o porție de mâncare, pe care a achitat-o cu 10 lei, din buzunarul propriu. Deci nu vorbim de porția primită de bolnavii din saloane ci de porția servită unui medic, din același meniu cu cel al pacienților, care în cele 24 de ore de gardă era nevoit să facă operații complicate, care necesită atenție, răbdare, meticulozitate și o stare de spirit bună, nu niște chiorăituri de mațe goale. Ghinionul medicului, care nu a avut în acea zi acces la altă sursă de hrană, din diverse motive, nu detaliez acum. A comandat mâncare, a gustat-o și….a aruncat-o. De ce? „Hrana medicului de garda chirurg, ciorba de varza și mazăre, felul 2 mazăre cu crenvuști fripți și 2 coji de gogoșari în înfruntarea cu boli mortale și cazuri disperate, meniu unic la toți bolnavii egal 10 lei plătiți de medic. Ciorba din legume deshidratate, mazărea nefiartă, crenvuștii cu un gust îndoielnic“.

M-am întrebat apoi dacă există cineva din această unitate sanitară care verifică meniul: gust, calitate, cantitate, respectarea rețetelor, a solicitărilor vis-a-vis de pacienții aflați la regim, etc. Surpriza mea a fost pe cât de mare, pe atât de neplăcută și mi-a fost furnizată de însăși managerul SJUR Alina Stancovici: „Serviciile de hrană și spălătorie sunt externalizate și sunt prestate de o altă firmă, de anvergură, care asigură alimentația pentru pacienți și spălarea lenjeriilor la jumătate din spitalele din România. Ceea ce nu știu mulți dintre reșițeni, ori dintre pacienții noștri e faptul că această firmă „deține“ 35% dintre datoriile spitalului. Altfel spus, mai bine de o treime din cele aproape 25 de milioane de RON pe care unitatea noastră le datorează terților. Sunt datorii acumulate în zeci de ani, datorii pentru care avem și astăzi conturile blocate“.

Vă dați seama că dacă într-o zi, omul acesta spune pas ne vom trezi în imposibilitatea de a asigura lenjerie curată și hrană pentru cele câteva sute de persoane internate în spitalele din Reșița. Și cu toate acestea, e răbdător; avem eșalonări de plată și vă spun cu toată sinceritatea că le mai încălcăm și pe acelea, îl rugăm să ne mai păsuiască. Este un potent om de afaceri de la Brăila, este solvabil din punct de vedere al afacerilor și deocamdată ne ajută“.

Spitalul este în subordine Consiliului Județean Caraș-Severin care trebuie, într-un termen extrem de scurt, asemeni unui croitoraș năzdrăvan, să cârpească izmenele instituției în zeci de locuri; de la datoriile unităților din subordine, la investiții în infrastructură, trecând prin robinetele larg deschise prin care se sifonau cu mai mult sau mai puțin talent, banii publici. Asta într-un an de austeritate, cu un buget neadoptat la finalul lunii februarie și o perspectivă de înjumătățire a sumelor din anii anteriori.

„Managerul unui spital, oricine ar fi el, e nevoit azi sa facă slalom între legalitate și umanitate! E drept că se mai întâmplă ca hrana să nu fie tocmai pe gustul fiecăruia, dar acum spuneți și dumneavoastră, ce pot să fac“? – se mai întreabă retoric Alina Stancovici.

E drept că atunci când am aflat de acest subiect eram foc și pară dar, atunci când afli adevărul, începi să judeci calm și în cunoștință de cauză. E ușor să critici conducerea spitalului, ori a Consiliului Județean, atâta doar că vina e mai profundă, iar rezolvarea nu se produce dacă schimbi managerul sau președintele CJ. Trebuie tact, răbdare, înțelegere, dialog, e drept și bani, dar să nu uităm că la mijloc este pacientul, cel căruia nu i se acordă de multe ori hrana corespunzătoare, medicamentele necesare și mai e și obligat de unul ca „Bulibașa și cheița sa“ să scotă plicul pentru că altfel……

Dan AGACHE

O nouă scrisoare deschisă a sosit la redacție din partea chirurgului Romeo Dumitrescu, adresată președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, într-un război epistolar care parcă nu se mai sfârșește. Vă prezentăm integral misiva chirurgului reșițean:

„Am aflat cu mare deziluzie despre gesturile  dumneavoastră deplasate legate de prezența în antreul aulei palatului administrativ a unor lucrări de aducere aminte a celor care au contribuit în calitate de președinți ai Consiliului Județean Caraș-Severin, pe care îi descalificați și ați hotărât că nu merită să ocupe în panoplia județului nostru nici un fel de aprecieri favorabile. Lucrările au fost realizate de artistul Ștefan Popa Popas, cel mai mare caricaturist din lume și câștigător al Guinness Book în domeniu.

Acum o să vă arăt ce am făcut eu pentru a primi o asemenea onoare de a fi prezent alături de alți președinți mult mai merituoși:

1. Am semnat deschiderea și traversarea pe raza județului a gazoductului BRUA;

2. Am antamat în Serbia deschiderea punctului de frontiera Nera Biserica Albă, prin deplasare în delegație cu primari și membrii din Parlamentul de la Belgrad;

3. Am redeschis fabrica de lapte Oravița care producea smântână 40% din 2000 de litri de lapte extrem de natural fără antibiotice și stabilizatori chimici, total bio; A participat la redeschidere Jaansi Cor Struijksma, director de la Universitatea de zootehnie Friesland din Olanda  cu scopul dezvoltării unei industrii de peste 300.000 l lapte pe zi complet natural, fabrici de ciocolată, panificație, etc. Ne-am deplasat cu 10 reporteri la Oravița, Răcășdia, Eftimie Murgu, Prigor,  zone  total nepoluate agricol și cu ingineri agronomi deținători deja de ferme prin programe europene. Fabrica de lapte Oravița  a repornit  cu un consiliu de administrație nou. Primarul Dumitru Ursu a arătat o deschidere deosebită pentru acest proiect, după care am înțeles ca nu a mai fost ajutat de nimeni.

4. Au fost deschise 6 dosare legate de modul de administrare, cheltuieli și beneficii pentru drumurile județene, de către doamna Pascotă, dar PSD nu a dorit angajarea unei firme de avocatură. Angajații din finanțe și juridic au introdus acțiune judecătorească pentru recuperarea a 2,5 milioane euro deturnați de Ministerul Finanțelor la 3 ani de la o cesiune de drumuri Muntele Mic – Caransebeș, respectiv Reșița-Goruia și în final au câștigat după mai mulți ani. Am închis toate haldinele de gunoi în județ pentru începerea activității la deponeul Lupac, unde toate instalațiile funcționau și se aștepta licitația și câștigul drumului de acces de 5 km. Din întâlnirea cu domnul Zaharia, directorul Evenimentului Zilei West, ar fi trebuit să ia naștere o fabrică de hârtie, una de mase plastice și o fabrică de sticlă,  toate prezente în alte părți din România. În plus, levigatul bine colectat, ar fi trebuit să asigure, ca materie primă, alimentarea unei mici  centrale pe biogaz.

5. Deoarece se continua furtul de lemn din păduri  am  convocat șeful Politiei județene, colonelul Avram,  care a marcat traseul de respectat 7,5 tone pe vehicul și urmăriți de poliție, furturile au dispărut aproape în totalitate.

6. A fost deschisă o anchetă la Palatul Culturii, patronat de dl Vlădulescu, care angaja persoane inexistente la servici,  mai ales din Caransebeș și finanța femeia de serviciu cu 3000 euro pe lună, deplasări nepermise în străinătate cu mașinile instituțiilor, accidente pe teritoriul altor țări, decontări fictive etc. Am propus  domnului Mirea Dan să preia funcția de director, dar a refuzat.

7. Am urmărit stadiul lucrărilor  avansate  la stația de epurare Moldova Nouă, zonă sensibilă prin apele toxice deversate în Dunăre. Am parcurs toate spitalele din județ, unele  cu îmbunătățiri excepționale prin investițiile primarilor și recrutări corespunzătoare de medici și asistenți, plus dotări cu ambulanțe. Am arătat că Marila poate deveni un centru pentru recuperare boli cronice și am extins discuțiile cu persoane din OMS.

8. Am  verificat centrul aeroportuar Caransebeș; acolo întreaga bază de staționare a fost devastată cu furtul tuturor utilajelor necesare pentru întreținerea vieții militare și clădiri total părăginite tot prin furturi de materiale. Am constatat că așa zisul patron folosea arealul de piste pentru creșterea oilor, cultiva cereale cu scopul de finanțare în sfera agricolă, dar de fapt era interesat să construiască hipermarketuri.  Am organizat festivalul porți deschise cu participarea unor personalități  din cultura mondială, din 18 țări. O reușită absolută, mai ales că am invitat și la cenaclul personal poeți, filozofi, prof universitari de arte  din Franța, Grecia, Anglia și Serbia.

9.  Am acordat titlul de cetățean de onoare domnului doctor Mihai Vintilă pentru o carieră extraordinară în pictura naivă, cu expoziții din Japonia și SUA precum și în întreaga Europă, 80 de donații la Muzeul Banatului Montan, 140 de donații la Regimentul de Graniță Caransebeș  și Casa Memorială de la Caransebeș.

10. Mai  presus de toate am avut o colaborare excepțională cu absolut toți  angajații Consiliului Județean, care în afara programului de lucru au muncit și pentru realizarea cu celeritate de proiecte europene. I-am respectat așa cum merită  și am  primit din partea dumnealor  cel mai frumos  cadou: zâmbetul de respect; în nici un caz amenințări cu datul afară, zbierete, pumni în masa etc. Nu uitați că domnul Frunzăverde a fost trimis în judecată sub control judiciar, domnul Ghiorghioni prim vicepreședinte arestat, iar domnul Iova a luat concediu, pregătindu-se să candideze ca primar la Caransebeș, așa că singur, dar cu toată familia din Consiliu Județean, plin de respect, alături de mine.

Deci domnule care vă tot lăudați cu banii inexistenți în conturile Județului Caraș-Severin, pentru cele care vi le-am relatat vă solicit imperios înapoierea pe adresa Spitalului Județean de Urgență Reșița, secția Chirurgie, a tabloului care îmi aparține. Nu resimt nici un fel de mândrie ca această lucrare să mai respire sub patronajul  dumneavoastră“ își încheie epistola doctorul Romeo Dumitrescu.

Dan AGACHE

„Războiul” declarațiilor dintre președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca și o parte a medicilor de la Spitalul Județean de Urgență din Reșița, continuă. După ce în luna decembrie a anului trecut, un grup de cinci doctori adresa o scrisoare deschisă președintelui Dunca, în care își arătau nemulțumirea cu privire la unele afirmații acestuia despre activitatea medicilor din cea mai mare unitate sanitară din județ, săptămâna trecută, o nouă astfel de scrisoare a fost adresată președintelui Dunca, de data această de către medicul Romeo Dumitrescu. Fostul director al DSP Caraș-Severin și pentru scurt timp președinte al CJ Caraș-Severin îi reproșa actualului președinte al forului județean că „știrbește prestigiul” medicilor de la SJUR după bunul plac, vorbind pe larg despre pregătirea profesională a cadrelor medicale și activitatea acestora, precum și de lipsa de investiții în spitalul reșițean. Ca de obicei, președintele Dunca a ieșit public cu o replică, în care susține că mesajul pe care l-a transmis a fost greșit înțeles, nemulțumirea sa se îndreptându-se spre acele cadre medicale care nu își fac datoria, care încasează salarii de la stat în contul orelor petrecute în cabinetele private, punând astfel piedici dezvoltării spitalului.

Citește și Romeo vs Romeo – atac dur la adresa președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin

„Dle Romeo Dumitrescu!

Vă înțeleg starea și regret că nu ați reușit să descifrați mesajul meu. În primul rând, să știți că am o considerație deosebită față de medici. Față de volumul imens de cunoștințe necesare acestei meserii, pe de o parte, precum și față de condițiile ori trăirile la care îi obligă situațiile întâlnite de-a lungul unei anumite cariere, pe de altă parte. Îi respect și pe acei medici care, deși au învățat și profesat enorm, la un moment dat al vieții au început să profite de sistem. În special de cel de la noi, care sub diverse orânduiri politice, pe parcursul ultimelor 3 decenii, a devenit unul ticălos.

Nu contest priceperea sau operațiile, care pot fi chiar traumatizante pentru cel care le efectuează, dar aici nu despre asta vorbim. Păcat că nu ați înțeles.

În Spitalul Județean de Urgență Reșița, zecile de medici primari reușesc să rezolve doar o parte din provocările medicale de zi cu zi. Acest lucru e confirmat de statisticile care arată cât de mult sunt plimbați sau expediați pe la alte unități spitalicești cărășenii aflați în suferință.

Nu contest competența sau situațiile rezolvate cu succes în diferite cazuri, dar vă reamintesc că este o obligație de serviciu să operați bine. Nu puteți reproșa cuiva că v-ați făcut datoria într-o anumită situație. Aici vorbim de cazurile în care nu s-a făcut. Sau de cele în care anumiți medici competenți nu au rezolvat ce trebuiau să rezolve. Ori nu au fost prezenți la serviciu și, cu toate acestea, nu au returnat salariul luat pe luna întreagă.

Închipuiți-vă Spitalul Județean ca un avion cu 60 de locuri pilotat de un profesionist extrem de priceput și un secund la fel de bun. Avionul, datorită conjuncturii politicilor ultimilor 30 de ani, zboară mai tot timpul cu celelalte 60 de locuri ocupate tot de piloți pricepuți. Nu ar fi o problemă dacă ar plăti bilet sau măcar să nu perceapă bani pentru asta. Dar, studiind situația, putem observa în mod frecvent că ei sunt plătiți, în timpul zborului de agrement, la fel de bine ca și comandantul care transpiră la manșă…

Despre asta vorbim. Despre cei care, pricepuți fiind, nu stau suficient la serviciu, împărțind ziua de lucru și cu cabinetul privat, unde încasează bani în timpul orelor de program la stat. Procedând așa, copleșesc bugetul de salarii deoarece nu au intrări pe situațiile medicale rezolvate. Nu există intervenție, nu se face plata. Nu se face plata de către Casa de Asigurări de Sănătate, spitalul nu are venit. Nu există venit, deși salariul de medic primar curge oră de oră, se creează „gaură la bugetul spitalului”. Nu sunt bani, nu se cumpără cele necesare sau ce se achiziționează nu se plătește la timp. Nu se plătesc la timp, se adună datorii care se transformă în arierate. Nu avem bani, nu putem face investiții, deoarece toți banii obținuți se duc pe popriri. Sau, în cazuri și mai grave, se duc pe achiziții extrem de importante, dar băgate pe gât cu prețuri mari (după regula că spitalul plătește oricât, că și-așa nu are bani să poată negocia cum e firesc. Și că, până la urmă, guvernul va plăti cu penalități cu tot).

Spuneați, dle doctor, că nu s-au făcut niște amărâte de wc-uri? Păcat, cât oare puteau să coste? Știți că în decembrie am dat la spital 1.200.000 de lei? De ce naiba nu s-au putut face? Vă spun tot eu. Din ei s-au plătit executări silite către furnizorul de alimente, apoi facturi de curent, ceva bani s-au dus la spălătorie, iar restul – pe la furnizorii de medicamente care au blocat contul spitalului de nenumărate ori în ultimii 10 ani. Alții decât cei în care eu am fost la conducerea județului. În tot acest timp nu s-au făcut intervenții prea multe că nu sunt materiale din lipsă de bani. E firesc să nu se poată opera fără bază materială și nu toți medicii sunt asa de inimoși ca dvs. Nu toți cumpără pe banii lor consumabile, dar absolut toți iau salariul întreg, deși gradul de acoperire în intervenții nu e extrem de ridicat. Măcar pe măsura salariului și a orelor pontate. Fie ele petrecute în parte sau chiar prin cabinetele private, la ora când ei sunt pontați și în spital”, este răspunsul adresat medicului Romeo Dumitrescu de către președintele forului județean Caraș-Severin, Romeo Dunca.

Citește și Romeo Dunca: „Sunteți bogați, domnilor chirurgi. Din păcate, cei mai mulți dintre pacienți sunt săraci și nu de puține ori nemulțumiți”

De altfel, președintele Dunca a anunțat că în cel mai scurt timp va implementa cartele de acces pentru personal, atât la Spitalul Județean, cât și la fosta Policlinică, pentru a vedea cât din timpul de lucru al cadrelor medicale ar trebui plătit de la bugetul de stat și cât de la cabinetele private.

„Este un fel de conflict de interese, chiar dacă te-ai mutat în cabinetul tău să îți prestezi munca după orele de serviciu, pentru că există suficiente situații în care pacienții sunt de fapt cei care ar trebui tratați în instituția de stat, pe salariile plătite de stat. Pentru că asta este important, ca pacientul să se poată trata unde vrea el, dar odată ce plătești nu poți să primești și bani pe chitanță la privat și să figurezi și la serviciu și să pontezi ore de lucru. Nu este corect. Vom face un sistem, cel puțin să vedem cine intră, când intră, cine iasă și când iasă”, a mai precizat Romeo Dunca.

Karina TINCUL

Chirurgul Romeo Dumitrescu, medic la Spitalul Județean de Urgență din Reșița, a atacat dur comportamentul și exprimarea actualului președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca. „Reconsiderați-vă atitudinile“, „consilieri habarniști“, „infortunatus (nefericit)“, sunt doar câteva dintre cuvintele folosite de medicul Romeo Dumitrescu la adresa președintelui Romeo Dunca. Alăturat publicăm integral scrisoarea deschisă pe care acesta a adresat-o „tizului“ său de la Consiliul Județean Caraș-Severin:

„Stimate domn,

În urma unor postări defăimătoare la adresa medicilor chirurgi de la Spitalul Județean de Urgență din Reșița, considerați de dumneavoastră preocupați să stoarcă furuncule și să repare hemoroizi, vă atenționez că nu aveți niciun drept legal să ne știrbiți prestigiul și să-l terfeliți după bunul plac. Ca să fiu mai explicit ieri (miercuri n.r.) am operat și salvat de la moarte pe tânărul J.D de 37 de ani, cu: hemoragie internă cataclismică, pierderi de 4500 de ml de sânge provocată de un politraumatism, la explorări s-a găsit ruptură în două de splină, ruptură de rinichi stâng, ruptură de coadă de pancreas, rupturi de stomac, ruptură de arteră colică medie și vase emergente din aortă, hematom și dezinserție colon transvers, hemorax stâng. Operația a constat în reparația impecabilă a tuturor acestor organe cu înlăturarea splinei rupte și drenarea plămânului stâng. Operația a durat 6 ore și 30 de minute și am efectuat-o cu instrumente speciale, procurate din banii mei, până la 1,30 noaptea. Printr-o mobilizare excepțională angajații Plastomet, îndrumați de dl Văduva, 13 persoane au donat sânge. Amintesc că pacientul a pierdut 4,500 de ml din cei 5000 de ml cât are un om obișnuit și era în clapsadică, aproape mort. Sângele nu vine din ploi celeste! 

Bolnavul, încă șocat, este viu și intubat pe aparate, conștient și vorbește cu noi. În aceeași zi, dacă tot sunteți preocupat de pontaje, adăugați intervenția mea la o bolnavă cu puroi și pietre la fiere, complicat, cu peritonită și pancreatită necrotică. Operația am efectuat-o cu chirurgie laparoscopică, iarăși cu instrumente din banii mei. Succes absolut. Astăzi (joi n.r.) voi intra să operez o peritonită la un bolnav neglijat de o lună cu 125 de Kg greutate, pensionar cu o peritonită pelvină. Mâine, cancer de intestin gros și și hernie neglijată oclusivă până la genunchiul stâng.

 Domnule Infortunatus (nefericit în limba latină n.r.), toate acestea sunt de nivelul clinicilor mondiale unde medicii sunt stimați și apreciați în reviste de specialitate și media. Aceste cazuri fioroase aproape că la ei nu mai există. Vă spun că am lucrat în Franța, Danemarca, SUA, Olanda și Germania cu contracte și știu exact ce vorbesc. Dumneavoastră nu numai că nu înțelegeți nimic, dar ne și defăimați și țineți totul în stres.  Neînțelegerea nu vă exonerează de răspunderi.  Oare știți să asamblați măcar o seringă pentru un tratament injectabil?  Dacă vreți să faceți pe vechilul, acel loc e acasă la domiciliul dumneavoastră și nu printre angajații spitalului care din devotament pentru profesie și atașament pentru bolnavi, în condițiile unui spital apreciat la acreditare ca ultimul din România, sub Vaslui, s-au îmbolnăvit în masă de Covid, inclusiv eu! 

La staționarul 3, unde am soția internată de 14 zile cu meningo encefalită covid, puteați să organizați în regie proprie, cu meșterii dumneavoastră – Consiliul Județean direct răspunzător – construirea a 3 WC-uri și o baie pentru bolnavi. Lucrările la interior se pot efectua liniștit și iarna. Dați bani, aduceți echipe de meșteri și rezolvați concret lucrurile. Acolo și în prezent, 30 de bolnavi grav au acces la un singur WC și fără baie, duș. Deocamdată așteptăm intervenții concrete și folositoare și o atitudine de încurajare materială și morală. Nu promisiuni de milioane de euro, veniți la calendele grecești. Nu amenințări și regrete că suntem medici primari prea mulți. Primariatul este ultimul nivel de măiestrie profesională, dat ca examenul cel mai greu după o experiență de profesională de cel puțin 10 ani, pe parcursul a cel puțin o lună de examinări în fața unor academicieni, profesori universitari și cu o prezentare de cele mai complicate cazuri rezolvate practic. Nu papagal. 

Salariile noastre au fost aprobate de Guvern, ratificate în Parlament și semnate de președintele României. Toate sunt plătite de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate. Chirurgii au cel mai mic spor 12%, față de de alții cu sporuri de 100%, deși lucrăm și noi cu Covid, în puroaie și sânge și excremente! Nu aveți niciun drept să vă legați de norme și legi stabilite de forțele conducătoare din România. Deocamdată o să aflăm cum ați dat publicității acte financiare strict confidențiale și nominal, acuzându-ne că suntem bogați și greu de ucis. 

Vă sfătuiesc să faceți lucruri concrete și folositoare, să nu vă lăudați cu note de 10 pentru că nu ați făcut mai nimic. Doresc ca cele relatate de mine să fie suficient de lămuritoare pentru înțelegerea dumneavoastră. Vă mai aduc la cunoștință că am prezentat în Aula Multimedia a Consiliului Județean filme cu operațiile oncologice, cancere filmate de mine, ca o mărturie a performanțelor noastre; interesul dumneavoastră nu a existat. 

Vă invit să vă reconsiderați urgent atitudinile, să renunțați cum v-am sfătuit la consilieri habarniști și să fiți alături de noi într-o perioadă foarte, foarte grea“. 

Aceasta este scrisoarea semnată de medicul chirurg Romeo Dumitrescu, doctor la Spitalul Județean de Urgență din Reșița, adresată președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, ca un drept la replică în urma acuzelor acestuia la adresa chirurgilor din unitatea sanitară reșițeană.

Dan AGACHE

Spitalul Județean de Urgență Reșița a fost beneficiarul unei donații importante pentru activitatea sa, donație obținută în urma prieteniei și bunăvoinței unei asociații creștine din nordul Olandei, prieteni ai chirurgului Romeo Dumitrescu care au contribuit și în trecut cu diverse ajutoare pentru spital. Acestea constau în materiale sanitare, instrumentar medical, device-uri pentru secția de Ortopedie și Chirurgie.

„Ce vedeți aici reprezintă cam 0,1% din ce s-a adus în 15 ani la acest spital, bunuri care însumate se ridică, după părerea mea, la circa 4 milioane de euro. Foarte multe sunt pentru ortopedie, constând în tije, șuruburi, nituri, plăcuțe, șuruburi, burghie, broșe, device-uri pentru momente operatorii, ciocan, dar și pentru secția ORL, și câteva de chirurgie și ginecologie. Toate sunt primite de mine, pentru a asigura o continuitate la infrastructura spitalului.

Având o relație preferențială cu un grup creștin de olandezi dintr-o localitatea din nordul Olandei,  care timp de 20 de ani au ajutat acest spital cu bunuri ce au ținut activitatea continuă a acestui spital, la toate secțiile, deci nu s-au referit doar la chirurgie, ci au fost făcute donații de la secțiile de nou-născuți și pediatrie, până la ginecologie, obstretică, interne, cardiologie, urologie”, a declarat medicul chirurg, Romeo Dumitrescu.

Instrumentele și materialele sanitare primite de chirurgul Dumitrescu din Olanda au fost înmânate medicului Teodora Corcan, șefa secției de Ortopedie și Traumatologie de la Spitalul Județean de Urgență Reșița.

„Vom prelua aceste materiale, le vom selecta și cu siguranță ne vor completa lipsurile din blocul operator pe care îl avem”, a precizat șefa secției de Ortopedie, medicul Teodora Corcan.

Importanța acestei donații pentru îmbunătățirea actului medical în spitalul reșițean a fost evidențiată și de managerul celei mai mari unități spitalicești din județ, Alina Stancovici.

„Spitalul Județean de Urgență Reșița are multe nevoi, tocmai de aceea spitalul trebuie ajutat nu doar pentru a trece peste scandalul care l-a afectat, ci pentru a asigura calitatea serviciilor medicale și sănătatea unei întregi comunități.

De altfel, așa cum spunea doctorul Ioan Alexandru încă din 1902, nelucrarea vatămă sufletul și corpul. O  nelucrare în ceea ce privește sănătatea noastră este însă și vătămarea sufletului și a corpului uman. De sănătate avem nevoie cu toții!”, a declarat managerul Spitalului Județean Reșița, Alina Stancovici.

Lorena POENARU

Spuneam într-un articol anterior că activitatea DSP Caraș-Severin a fost contestată de multe persoane în ultima perioadă. Printre cei care au criticat activitatea Direcției de Sănătate Publică în perioada pandemiei a fost și primarul Reșiței, Ioan Popa, care i-a îndemnat pe cei de la DSP să își pună un mare semn de întrebare legat de faptul că nu s-au putut descurca cu cei 54 de angajați în perioada crizei și au avut nevoie de prelungirea perioadei de activitate în cadrul direcției a medicilor și asistenților școlari, în condițiile în care din 2 iunie elevii din clasele terminale se întorceau la școală și era nevoie ca personalul medical să îi monitorizeze.

Edilul sublinia că „armata de oameni” din DSP ar fi trebuit să fie suficientă, „doar dacă în ultimii 10-20 de ani pe acolo s-au mai perindat o grămadă de politruci sau de coafeze și eu mai știu ce și nu sunt în stare să își facă treaba, asta este o altă poveste”, totodată sugerându-i directorului de atunci al DSP, Romeo Dumitrescu, să facă o verificare minuțioasă în interiorul instituției pe care o conducea.

Despre atacul primarului Popa îndreptat spre DSP, prefectul Gâfu a spus în cadrul ultimei conferințe de presă că e urmarea faptului că edilul ar fi înțeles greșit activitatea instituției din perioada pandemiei.

„Cred că și domnul Popa, ca și domnul Dumitrescu sunt două pietre tari, două personalități puternice. Cred că domnul Popa nu a avut informația corectă când a criticat întreaga direcție de sănătate publică. Am avut o discuție cu dânsul după aceea și i-am zis – nu poți să își critici angajații tăi pentru că personalul medical școlar sunt angajații, stricto senso, ai UAT Reșița. A spus nu, nu m-am referit, așa cum am spus și eu că medicii, personalul medical școlar, stomatologii, domnul Crăinicean, au scos din starea latentă DSP. Cred că s-a referit la activitatea anterioară pandemiei, unde da, vă spun sincer, punct, nu e munca mea de prefect pandemia, dar s-a întâmplat, nu și-a dorit-o nimeni, s-a întâmplat, am gestionat-o, o gestionăm mai departe”, a declarat prefectul Cristian Gâfu.

Popa spunea că agenții economici au fost agresați de angajații DSP în perioadele de control, inspectorii DSP-ului legându-se de situații mărunte doar din intenția de a da amenzi acestora.

„În momentul în care s-au deschis centrele de carantinare, nu ne-am permis să deschidem niciun centru de carantinare, și la un moment dat am avut 9 centre de carantinare active, fără să fie verificate de către DSV, DSP și OPC și atunci am aflat că nu se mai suprapun pe controale deloc, cred că de momentul acela vorbea domnul Popa”, a explicat Gâfu.

Totodată prefectul a mai menționat că: „din păcate, discut cu alți colegi prefecți din țară, discut cu alți directori de direcții de sănătate publică, este o stare generalizată în țară în interiorul direcțiilor de sănătate publică și fără aceste persoane, acești medici școlari sau alți voluntari pentru că au mai fost în țară și studenți de la facultățile de medicină, nu s-ar fi putut desfășura în condiții optime activitatea în DSP.

O să vedem în fiecare județ ce se poate întâmpla pozitiv de acum încolo încât să eficientizăm activitatea direcțiilor de sănătate publică”.

Reprezentantul Guvernului în teritoriu a precizat că în urma discuțiilor pe care le-a avut cu primarul Ioan Popa, edilul ar fi înțeles cum stă de fapt situația.

Citește și: Prefectul Gâfu, despre Romeo Dumitrescu: „Este o persoană mai dură! Câteodată limbajul acesta direct a deranjat!”

Lorena POENARU

Direcția de Sănătate Publică Caraș-Severin a rămas fără conducere după ce Romeo Dumitrescu și-a dat demisia din funcție, pentru a doua oară de când ne confruntăm cu infecțiile COVID-19.

Prefectul județului, Cristian Gâfu a lăudat activitatea fostului director, care ar fi reușit să scoată Direcția de Sănătate Publică din starea „latentă” în care s-a aflat, iar colaborarea dintre cei doi ar fi fost una foarte bună, chiar dacă alții i-au contestat fostului manager deciziile.

„La Direcția de Sănătate Publică, după cum știți, domnul Romeo Dumitrescu și-a dat demisia săptămâna trecută, a fost contestat de foarte multe persoane în perioada în care a condus, de două ori în perioada asta de pandemie, eu pot să vă spun că am colaborat nu bine, foarte bine cu dânsul, da, este o persoană mai dură, este o persoană mai directă, este un chirurg obișnuit să facă ceea ce spune și să spună ce face, poate câteodată limbajul acesta direct a deranjat, dar sub conducerea dânsului DSP Caraș a avut rezultate pozitive”, a declarat prefectul Gâfu.

Reprezentantul Guvernului în teritoriu a ținut să îi mulțumească fostului director pentru modul în care a manageriat DSP, dar și personalului medical școlar implicat în activități de gestionare a situației create de pandemie.

„Tot în acest context o să mulțumesc personalului medical școlar, medicilor școlari, asistenților, medicilor stomatologi care au funcționat în toată această perioadă în cadrul Direcției de Sănătate Publică și împreună cu domnul doctor Dumitrescu, personalul medical școlar, domnul locotenent Octavian Crăinician, de la Rechiziţii, care benevol a funcționat la DSP în această perioadă, că au reușit să scoată, ca să fiu elegant, dintr-o stare latentă Direcția de Sănătate Publică.

Din păcate, discut cu alți colegi prefecți din țară, discut cu alți directori de direcții de sănătate publică, este o stare generalizată în țară în interiorul direcțiilor de sănătate publică și fără aceste persoane, acești medici școlari sau alți voluntari, pentru că au mai fost în țară și studenți de la facultățile de medicină, nu s-ar fi putut desfășura în condiții optime activitatea în DSP.

O să vedem în fiecare județ ce se poate întâmpla pozitiv de acum încolo încât să eficientizăm activitatea direcțiilor de sănătate publică”, a mai declarat Cristian Gâfu.

Prefectul a dorit să sublinieze că au existat sesizări legate de activitatea Direcției de Sănătate Publică, dar acestea au avut loc înainte de pandemie și vor fi verificate odată cu relaxarea măsurilor de prevenire a răspândirii coronavirusului.

„Munca de prefect începe acum, după relaxare și am avut înainte de începerea pandemiei sesizări cu privire la activitatea pe anumite domenii în DSP și voi da curs, pentru că știți că toate activitățile au fost stopate, acelor sesizări”, a menționat prefectul județului Caraș-Severin.

Urmează ca Ministerul Sănătății să nominalizeze un nou director la DSP Caraș-Severin, având în vedere că fostul director, Romeo Dumitrescu, și-a înaintat demisia cu data de 15 iunie.

Lorena POENARU

Sătul să fie arătat cu degetul, să fie numit tiran, dictator și slugoi politic, să facă munca a 8 persoane și să fie retribuit ca un simplu funcționar public, directorul interimar al Direcției de Sănătate Publică din Caraș-Severin dr Romeo Dumitrescu și-a prezentat din nou demisia:

„Am înaintat demisia care aș dori să fie luată în seamă de către minister și să pot să-mi reiau activitatea din data de 15 iunie. În această demisie, prima frază se referă la motive personale care chiar sunt foarte serioase, întrucât viața mea personală și a familiei a fost completa mente neglijată. Să mai adaug că eu aici la DSP fac munca pentru minim 8 persoane și sunt remunerat ca pentru un funcționar public. Includ aici lipsa unui jurist și semnez toate actele pe proprie răspundere și actele acestea conțin valori de miliarde, întreprind acțiuni cum ar fi programele naționale stabilite și înaintate de Ministerul Sănătății în teritoriu, care nu sunt niște simple foi, ci niște acțiuni care trebuie să se ducă până copii, gravide, oameni în nevoi sociale, situații de prevenire a unor boli foarte grave, tratamentele cum sunt cele pentru HIV-SIDA și tuberculoză. Toate aceste lucruri, ca și coordonatorii acestor programe care trebuie să fie medici, trebuie să le fac eu, cu un colectiv care realmente a înțeles demersurile mele, stilul pe care l-am impus și dorința ca fiecare să contribuie cu experiența și cunoștințele rezultate din pregătirea mai ales practică și teoretică și cu un grup din acesta restrâns am reușit să rezolvăm niște probleme foarte mari“.

„Am reușit în paralel să demonstrez că în Caraș-Severin nu mai avem niciun pacient COVID, că la 12 mii de carantinați și izolați nu s-a întâmplat nicio îmbolnăvire, numărul de îmbolnăviri este același de 21 de zile, fără niciun caz nou, iar cât privește activitatea la spitale și mă refer în primul rând la Caransebeș, acolo unde situația a devenit explozivă și cu posibilitatea de a se închide spitalul pur și simplu, pentru că e declanșat un eveniment penal, cu dosare deschise, cu procuratură, cu poliție economică“.

„Pentru mine sunt lucruri intolerabile; adică eu mă chinuiesc din cele mai sincere și mai frământate valuri ale minții mele, să fac lucrurile astfel încât toată lumea să beneficieze de viață și de sănătate ca și calitate a vieții, iar alții îmi toarnă aceste lucruri ca și cum eu aș fi marele dictator. Îmi asum toate aceste răspunderi, dar în nici un caz veniturile care mi s-ar cuveni să mi se acorde pentru ceea ce fac. În aceste condiții i-am înaintat domnului ministru demisia mea“.

Demisia directorului interimar DSP este a doua în decurs de o lună, în timp ce deținătorul de drept al acestui post, ocupat prin concurs, Dan Miloș, a fost detașat la Giurgiu pentru două luni. Această demisie vine și într-o perioadă în care se fac pregătiri pentru examenele de Evaluare Națională și Bacalaureat care vor începe în doar câteva zile, iar Direcțiile de Sănătate Publică au o contribuție serioasă la desfășurarea lor în condiții de siguranță sanitară.

Dan AGACHE

Presa locală a vuit mai zilele trecute despre o scrisoare „rătăcită“ ce era adresată conducerii interimare a spitalului Județean de Urgență din municipiul Reșița, în care personalul medical era făcut harcea-parcea. Acuzațiile deosebit de grave veneau tocmai de la un coleg al medicilor respectivi, în prezent director interimar al Direcției de Sănătate Publică din Caraș-Severin, Romeo Dumitrescu. Acesta cerea în respectiva epistolă explicații și chiar sancțiuni pentru cei care nu-și fac treaba așa cum trebuie.

Despre această epistolă și despre traseul ei prin presă, dr Romeo Dumitrescu a explicat pentru Reper24: „Este o scrisoare pe care am adresat-o directorilor Spitalului Județean, directorul executiv Waldemar Murgu, directorul medical Norbert Marșalic și directorul economic Aurora Andrași. Lor le-am arătat anumite aspecte care privesc necesitatea revenirii la normalitate a unui spital de elită cum este această unitate sanitară reșițeană. Le-am arătat că sunt necesare înlăturarea unor neajunsuri, care în decursul timpului au fost prezente în spital și care nu-și au rostul să continue, în sensul unor nereguli privind programul de activitate, privind modul cum sunt tratate relațiile între diferite secții, respectiv între diferiți colegi, de multe ori tensionate fără rost și care desigur nu pot să ducă la ceva constructiv și la promovarea unei medicine de urgență așa cum o solicită acest spital“.

„Intră în discuție și organizarea în anumite secții, care prin niște acțiuni individuale care nu-și au rostul când vorbim de interesul bolnavului și interesul unei colectivități, care dau exemple proaste celorlalți colegi. Trebuie făcut ceea ce scrie în regulamentul spitalului RAF și atunci lucrurile sunt relativ ușor de pus la punct. În cazul în care se continuă cu anumite dispute de genul eu am dreptate, tu nu ai dreptate, trebuie intervenit. În ceea ce privește secția de Anatomie Patologică, acolo au fost reclamații peste reclamații, față de aspecte în principal de neglijență în ceea ce privește situațiilor de neefectuare a autopsiilor, decedații rămânând în weekend, cu totul nejustificat în spital, când totul se putea lămuri mult mai rapid“.

În scrisoarea adresată conducerii Spitalului Județean din Reșița erau relevate și câteva aspecte financiare, directorul DSP atrăgând atenția asupra unor cheltuieli foarte mari care se fac în anumite compartimente și structuri ale unității sanitare, solicitând ca raportul preț-eficiență este cel dorit în cazul unui spital de elită cum este cel din Reșița, a mai precizat directorul interimar al DSP Caraș-Severin dr Romeo Dumitrescu.

Dan AGACHE

„Să își vadă în continuare de ceea ce au de făcut, buna funcționare a spitalului este mult mai importantă decât orice”, este mesajul transmis de președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, angajaților Spitalului Județean de Urgență din Reșița, pe care îi asigură că nu se va lua nicio decizie cu privire la externalizarea unor servicii sau sancționarea salariaților, fără acordul Consiliului Județean.

Unitatea spitalicească din Reșița este din nou în mijlocul unor controverse, după apariția în spațiul public al unui document întocmit de directorul DSP Caraș-Severin, Romeo Dumitrescu, în care acesta sesizează existența unor aspecte negative la mai multe secții ale spitalului, cum ar fi cele de Cardiologie 1, Interne 1 și 2, Secția Pneumologie – Infecțioase, propunând chiar  externalizarea serviciului de Anatomie Patologică. În documentul întocmit de directorul DSP, se vorbește de medici care nu respectă orarul de lucru, nu ar fi dispuși  să realizeze examinări și explorări interdisciplinare și, mai grav, dau „diagnostice superficiale, neconcordante cu suferințele bolnavilor”. Propunerea lui Dumitrescu, înaintată conducerii SJUR, este de a-i sancționa pe cei care nu își fac datoria așa cum trebuie, chiar cu reducerea salariului cu 10%.

Președintele forului județean, Silviu Hurduzeu, a atras atenția însă că astfel de hotărâri nu intră în atribuțiile directorului DSP, și că la nivel de CJ nu se are în vedere adoptarea unor astfel de măsuri.

„Este un document transmis de Romeo Dumitrescu în calitate de director DSP Caraș-Severin, nu de ministru al Sănătății din Caraș-Severin, către SJUR, privind unele aspecte negative la mai multe secții ale spitalului, una fiind cea de Anatomie Patologică, și se cere externalizarea acestui serviciu. Sigur că nu sunt de acord cu acest lucru și nu se va lua o decizie atât de ușor. Astfel de măsuri nu se vor lua fără acceptul CJ, chiar și în situația actuală.

Adresa este în calitate de doctor și director DSP, iar din punctul meu de vedere un director DSP nu poate impune nici sancționarea cu 10% a salariaților unei secții a spitalului și nici externalizarea unei secții. Sigur, un director DSP poate să sesizeze anumite aspecte, dar măsurile nu pot fi luate decât de conducerea Spitalului, în ordinea, director, Comitet Director, Consiliu de Administrație, și în ultima instanță dacă este cazul CJ, pentru că  înființarea sau desființarea unei secții, externalizarea unei secții presupun un vot și în forul legislativ, dar nu cred că se va ajunge acolo. Din start, repet, nu suntem de acord cu o astfel de propunere”, a precizat Silviu Hurduzeu.

Karina TINCUL