Primăria Reșița va finanța anul acesta proiecte venite din partea comunității pe tema „250 ani de industrie reșițeană”, anunță primarul Ioan Popa, suma alocată în acest sens fiind de de 200.000 lei. Edilul reșițean invită operatorii culturali, ONG-urile și asociațiile care doresc să se implice în organizarea unor astfel de evenimente să se adreseze cu încredere administrației locale în vederea obținerii unei finanțări.

Prin intermediul acestei inițiative, reprezentanții administrației locale își doresc să sărbătorească alături de reșițeni istoria extraordinară a orașului, având în vedere că peste doar câteva săptămâni se împlinesc 250 de ani de când au fost aprinse primele două cuptoare înalte ale Reșiței, „Josephus” și „Franziskus”, pe data de 3 iulie 1771, fiind practic semnat certificatul de naștere al industriei reșițene. În sfertul de mileniu care a trecut, atât Reșița cât și industria sa au suferit necontenite transformări. Ele au crescut împreună, s-au bucurat și au suferit împreună.

„Reșița, acest spațiu multicultural, fost mecanic șef al industriei românești, încearcă acum să-și construiască o nouă identitate, dar își respectă istoria, o serbează, și pune la loc de cinste cultura, tradițiile și oamenii acestui loc care au performat aducând valoare adăugată Reșiței prin tot ceea ce au făcut.

250 ani de industrie reșițeană este o performanță la care nu se putea ajunge fără multă muncă, pasiune și armonie socială, toate acestea devenind o stare de spirit caracteristică Reșiței și pe care suntem obligați să o transmitem generațiilor care ne urmează.

Trăim deci un moment unic și trebuie să-l sărbătorim împreună, făcând din el un eveniment important pentru fiecare piept în care bate o inimă de reșițean”, transmite primarul Ioan Popa.

Edilul reșițean dă asigurări că toate proiecte importante, care au legătură cu acestă temă, vor beneficia de sprijinul Primăriei Reșița.

Detalii despre subiect pot fi găsite accesând linkul http://www.primariaresita.ro/…/GRANTURI+REsITA+250…

Karina TINCUL

Primarul Ioan Popa vrea să împânzească municipiul Reșița cu sute de camere de filmat. În prezent se lucrează deja la proiectul prin care se dorește securizarea municipiului de pe Bârzava, intenția administrației locale fiind să achiziționeze camerele pe fonduri europene.

„Lucrăm la acest deziderat împreună cu colegii mei de la Achiziții Publice. Deja de aproape un an de zile lucrăm la un masterplan, ca să îi zic așa, în care pregătim un proiect smart city cu 600 de camere de filmat în oraș, dintre care vreo 50-60 vor fi camere mai inteligente, care să poată să facă de exemplu recunoaștere facială sau să prindă numărul de înmatriculare de la o mașină la intrarea în oraș și ulterior să putem identifica pe celelalte camere pe unde a circulat mașina respectivă.  Acestea sunt pretabile și în colaborare cu Poliția, cu cei de la Criminalistică, în cazul unor potențiale infracțiuni grave, să se poată vedea ce deplasări au avut loc într-o noapte, într-o zonă și așa mai departe.

Sunt lucruri care sunt în toate orașele mari din Europa de Vest. Noi încercăm să le implementăm acum, din fericire avem axă de finanțare smart city pentru aceste device-uri și le vom lua tot cu fonduri europene”, a explicat pentru Reper 24, primarul Ioan Popa.

Conform edilului reșițean, proiectul la care se lucrează în prezent are trei componente: una este legată de monitorizarea video a orașului, a doua este legată de cântărirea dinamică (care presupune amplasarea la intrările în oraș a unor cântare sau pastile în asfalt care pot să cântărească mașinile care circulă cu până la 120 la oră, putându-se astfel identifica și sancționa camioane supraîncărcate, care distrug drumurile), iar a treia componentă se referă la monitorizarea traficului și semaforizarea inteligentă.

„Toate aceste elemente vor avea un centru de comandă în zona depoului de tramvai. Acolo vom avea și Poliția Locală și pe cei care monitorizează trafic de transport urban în oraș și acolo vor putea să aibă acces și Jandarmeria și Serviciile Speciale sau militare, oricine are o problemă instituțională în oraș va putea să aibă acces la acest sistem de monitorizare”, a mai adăugat primarul Ioan Popa.

Karina TINCUL

Viitorul centru multifuncțional ce va fi amenajat la Reșița ar putea fi realizat de o firmă din București, aceasta fiind singura care a depus o ofertă pentru proiectul implementat de Primăria Reșița pe fonduri europene. Va urma evaluarea ofertei și cel mai probabil ulterior atribuirea contractului. Primarul Reșiței, Ioan Popa, se arată foarte optimist cu privire la semnarea contractului, considerând deja firma bucureșteană ca fiind câștigătoarea licitației. În ceea ce privește licitația pentru un alt proiect de amploarea al administrației locale reșițene, cel privind realizarea lucrărilor de infrastructură din cadrul proiectului de reintroducere al tramvaiului, aceasta a fost prelungită.

„S-a câștigat licitația pentru realizarea centrului multifuncțional din Lunca Pomostului pe situl fostului bazin, circa 5 milioane de euro. Firma câștigătoare este Erbașu SA din București. În cadrul acestui proiect se realizează acest centru multifuncțional și se modernizează strada care vine din zona Mociur spre Fântânilor, până la bariera de trecere de cale ferată de la Gara de Sud.

Licitația pe tramvai este la ora asta pe SICAP, s-a solicitat o prelungire de 15 zile, pe care am aprobat-o. Ne-a venit un calup de 400 de întrebări, colegii noștri au răspuns la ele pe parcursul săptămânii trecute. Interesul este destul de crescut și sper ca după închidere, cred că 12 sau 14 aprilie este data de închide a procedurii, să vă putem anunța un câștigător cât mai curând cu putință. Noi sperăm să putem să demarăm lucrările în cursul verii”, a explicat edilul reșițean.

Citește și Cum va arăta centrul multifuncțional ridicat la Reșița, în locul bazinului de înot de la 7 noiembrie!

Karina TINCUL

Primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, se arată extrem de optimist atunci când vine vorba de atragerea de fonduri și implementarea proiectului de modernizare a căii ferate care leagă Reșița și Timișoara. În ciuda scepticilor care nu acordă mari șanse proiectului prin care reșițenii ar putea ajunge într-o oră și jumătate la Timișoara cu trenuri propulsate cu hidrogen, edilul reșițean nu pare să aibă îndoieli că proiectul este unul fezabil și că la finalul anului 2026 transportul pe cale ferată între Banatul de munte și cel de câmpie se va putea face nu doar într-un mod civilizat, ci chiar superior celui din alte țări mai dezvoltate. „Dacă tot am rămas în urmă, atunci hai să ardem niște etape, nu are sens să rămânem tot timpul în urmă”, este de părere primarul.

„Este un proiect extrem de important, care se cifrează la circa 300 de milioane de euro și se referă la reabilitarea și modernizarea căii ferate aeroport Timișoara – Timișoara – Voiteni – Reșița și Timișoara – Voiteni – Stamora Moravița – legătură cu Serbia. După discuții cu ministrul Bode și ulterior cu ministrul Drulă de la Transporturi, am convenit ca Reșița să coordoneze realizarea acestui proiect. Practic semnăm acum în martie  protocolul final cu CFR Infrastructură și va fi al treilea protocol la nivel național, după cele semnate la Cluj și Brașov.  Ne propunem reabilitarea și modernizarea acestor două căi ferate, una dublu electrificată, cea care leagă Timișoara de Serbia, și de la jumătatea ei, Voiteni – Reșița va fi neelectrificată și acolo vom introduce patru garnituri de tren cu propulsie de hidrogen”, a explicat primarul Ioan Popa, în cadrul unei emisiuni realizate pentru Ziarul Financiar, cu privire la proiectul ce ar urma să fie realizat în parteneriat cu Primăria Timișoara și Consiliile Județene Timiș și Caraș-Severin.

Edilul a precizat că în prezent se lucrează la caietul de sarcini pentru studiul de fezabilitate, fiind stabilit și calendarul ulterior al proiectului:

„Ca să reușim să îl finanțăm pe reziliență, trebuie să fim gata cu contractul de PT și execuție în decembrie 2022 și proiectul trebuie să fie realizat fizic în decembrie 2026. Am făcut un calendar cu ce ar trebuie să se întâmple până în decembrie 2026 și realizarea SF-ului trebuie să se întâmple până la finalul anului curent sau începutul anului viitor, astfel încât să putem să avem licitația făcută pentru proiect tehnic și execuție și contractul semnat până în decembrie 2022. Dacă acest lucru va reuși nu am nicio îndoială că în următorii patru ani, până în 2026 , nu vom reuși să facem acest proiect.

În ceea ce privește trenurile cu propulsie pe hidrogen, sunt deja în operare în Germania de doi ani. Avem și negativiști, care spun că ne-am trezit noi românii acum chiar după nemți să punem propulsie pe hidrogen. Eu sunt adeptul ideii că dacă tot am rămas în urmă, atunci hai să ardem niște etape, nu are sens să rămânem tot timpul în urmă. Să ne amintim de exemplu ce s-a întâmplat cu conexiune de internet în România. Dacă tot am făcut sistemul de transmisii de date mai târziu, iată că la ora asta suntem în top 5 la nivel mondial ca viteză de transmitere a datelor. De ce nu am putea face același lucru și pe calea ferată, dacă tot nu s-a întâmplat nimic consistent sau de luat în seamă în ultimii 30 de ani”, a concluzionat primarul Ioan Popa.

Citește și Trenuri pe relația Reșița – aeroport Timișoara, din 45 în 45 de minute! Ce presupune proiectul de modernizare a căii ferate și în ce stadiu se află?

Karina TINCUL

Ioan Popa își începe de astăzi oficial cel de-al doilea mandat de primar al municipiului Reșița. Edilul, ales de peste 74% dintre reșițenii care s-au prezentat la vot în septembrie, și-a propus ca în următorii patru ani să atragă peste 250 de milioane de euro fonduri europene. „Proiecte mai puține însă de o consistență mult mai mare”, este ținta primarului reșițean, care a jurat astăzi cu mâna pe Biblie că va face tot ce îi stă în putere pentru binele locuitorilor municipiului de pe Bârzava. Jurământ făcut de altfel și de cei 21 de consilieri locali, în prezența prefectului Cristian Gâfu, care i-a îndemnat că nu înșele încrederea cetățenilor care i-au votat.

„Este un moment emoționant pentru mine și sunt convins și pentru colegii din Consiliul Local Reșița. Este un moment în care practic se validează mandatele noastre și este un moment de responsabilitate pentru viitorul orașului, pentru ceea ce avem de făcut mai departe pentru reșițeni”, a precizat primarul Ioan Popa, care le-a explicat consilierilor aflați la primul mandat cum se derulează lucrurile în CL, îndemnându-i în același timp să vină cu cât mai multe inițiative de proiecte pentru îmbunătățirea calității vieții în oraș.

„Sper să avem un mandat de patru ani cel puțin la fel de prolific ca cel anterior privind atragerea de fonduri europene și nu numai, și să reușim să continuăm această dinamică de reconstrucție a orașului Reșița și astfel să le oferim reșițenilor un mediu mult mai prietenos în care să își trăiască viața de zi cu zi astfel încât să nu mai existe tendința de a părăsi acest oraș și această comunitate. Nimic nu se face de unul singur. Totul se face în echipă. Am spus acest lucru de multe ori: ești atât de tare, cât de tare este echipa ta. Eu cred că la nivel de Consiliu Local avem o echipă puternică, mă adresez colegilor din alianța PSD-PRO România și îi rog pe dânșii să vină cu inițiative pe care îi asigur că le vom lua în calcul și vom încerca să le promovăm în proiecte de hotărâri de CL”, a mai precizat Nelu Popa, care le-a mulțumit încă o dată reșițenilor pentru încrederea acordată.

Membrii Consiliului Local Reșița pentru următorii patru ani sunt:

PNL: Ion-Aurică Borobar, Alexandru Borza, Dragoș-Ciprian Burtea, Mădălina-Miruna Chiosa,  Adrian-Laurențiu Dacica, Lucian-Mihail Dobre, Tom-Lucian Huruială, Bogdan-Nicolae Matichescu, Daniel Meza, Silvana-Ioana Mihalcea, Nelu Mladin, Lucia-Elena-Carmen Peia, Radu-Dan Predescu, Felicia Quint, Ovidiu Roșu, Raul-Andrei Siladi, Emanuel-Silviu Sinculeț

Alianța Pro Caraș-Severin: Ioan Bălănescu, Lenuța Ciurel, Gabriel Dinu, Iancu-Marian Muhu

Karina TINCUL

Primarul Ioan Popa avertizează că va fi intransigent cu cetățenii care nu respectă investițiile din oraș, referindu-se la acele persoane care, din lipsă de educație sau teribilism, consideră parcurile ori străzile Reșiței ca fiind propriile lor coșuri de gunoi sau care distrug bunurile municipalității.

„În urma unei verificări în Parcul Siderurgistului și în Parcul Tricolorului am constatat că, printre sutele de copii și părinți ce se bucură de noile amenajări, sunt și câteva zeci de adolescenți de o impertinență crasă, care mănâncă semințe și aruncă resturile acestora și ale ambalajelor pe jos! Polițiștii locali au pus tinerii să măture mizeria și au dat amenzi. Din motive de protecție a datelor personale, NU mediatizăm nume și imagini, ÎNSĂ (!) avertizez pe această cale că voi fi intransigent cu cei care își bat joc de banii și investițiile din oraș!”, transmite primarul Ioan Popa.

În ultimii ani, administrația locală reșițeană a derulat o campanie de „reeducare” a anumitor cetățeni, fiind amendate persoanele surprinse că aruncau gunoaie pe jos, de la hârtii și ambalaje, până la coji de semințe și mucuri de țigară. În ultimele luni, polițiștii locali au fost mai mult angrenați în acțiunile de prevenire și limitare a infectării cu coronavirus, derulate în sistem integrat, alături de reprezentanții Inspectoratelor de Poliție, Jandarmi și Situații de Urgență, dar se pare că acest lucru nu îi va împiedica în următoarea perioadă să îi sancționeze pe cei care din comoditate sau lipsă de bun simț nu reușesc să arunce gunoaiele acolo unde le este locul – la coșul de gunoi.

O altă problemă cu care se confruntă administrația locală o reprezintă actele de vandalism de pe raza orașului, nu puține fiind cazurile din ultimii ani când adolescenți au sparte ghivecele cu flori amplasate în municipiu sau au distrus mobilierul amplasat în diverse parcuri. De multe ori chiar filmându-se în timpul acestor „acte de vitejie”, ceea ce a dus prompt la identificarea acestora.

Citește și Vandalism „în floare“ la Reșița! Minori filmați în timp ce produc distrugeri municipalității! 

Karina TINCUL 

Consilierii locali reșițeni au decis, la propunerea primarului Ioan Popa, înăsprirea sancțiunilor și stabilirea unor măsuri complementare pentru persoanele care circulă cu vehicule cu tracțiune animală pe principalele artere ale municipiului Reșița. Măsura, conform edilului Ioan Popa, ar avea drept consecință îmbunătățirea imaginii orașului Reșița, oraș în continuă dezvoltare, tranzitat în permanență de turiști români și străini care se îndreaptă spre zonele de agrement din preajmă.

Măsurile luate anterior la nivelul orașului, nu au avut efectul scontat, se arată în referatul care însoțește proiectul de hotărâre, în urma încălcărilor repetate a normelor de circulație în domeniu, mulți dintre proprietarii de căruțe acumulând amenzi de zeci de mii de lei  (între 12850 și 28650 lei), amenzi pe care nu le-au plătit și care au rămas în evidențele fiscale ale Direcției Impozite și Taxe ca debite restante.

„Reșița nu are o activitate economică cu pondere în agricultură, producătorii particulari care își desfac produsele în piețele autorizate se deplasează numai cu mijloace auto, în marea lor majoritate;

Datorită vitezei lente de deplasare, prezența vehiculelor cu tracțiune animală în traficul de zi cu zi, nu creează decât ambuteiaje și îngreunează traficul, lucruri care în toate situațiile generează nemulțumiri participanților la trafic;

Prin dejecțiile animalelor, sunt murdărite străzile, acestea creând un cadru neplăcut pe străzile unde se deplasează;

De cele mai multe ori conducătorii vehiculelor cu tracțiune animală, încarcă și transportă deșeuri provenite din activități de construcție/demolare, resturi vegetale, gunoi menajer, de la diferiți cetățeni din municipiul Reșița, pe care, mai apoi, aleg să îl abandoneze în diferite locuri de pe domeniul public sau privat, salubrizarea acestor locuri de depozitare generând costuri suplimentare care nu sunt de neglijat;

Conducătorii acestor vehicule, sustrag în repetate rânduri, din containerele dedicate colectării selective, materiale reciclabile ce prezintă interes, existând astfel riscul scăderii gradului de colectare pe UAT, lucru care se va reflecta în prețul de salubrizare suportat tot de utilizatorul final care este cetățeanul”, au fost câteva din argumentele cu care s-a prezentat Popa în fața aleșilor locali.

Conform hotărârii adoptate săptămâna aceasta, cei care se deplasează cu vehicule cu tracțiune animală pe raza municipiului Reșița vor fi sancționați cu amendă cuprinsă între 1000-1500 de lei. În plus, pe lângă sancțiunea principală, se va dispune și ridicarea vehiculelor. Acestea pot fi recuperate de către proprietar sau deținătorul legal în termen de 15 zile lucrătoare de la data aplicării sancțiunii, după ce face dovada proprietății asupra acestuia, a achitării amenzii precum și a cheltuielilor prilejuite de ridicare, transport și depozitare.În cazul în care conducătorul atelajului abandonează calul sau animalul trăgător la locul faptei, acesta va fi dus la Grădina Zoologică, proprietarul având la dispoziție 15 zile pentru a-l revedinca, după care animalul rămâne în proprietatea Grădinii Zoologice.

Vizate de această hotărâre sunt străzile: Castanilor, Piața Republicii, Paul Iorgovici, Traian Lalescu, Bulevardul A.I. Cuza, starda Libertății, I.L. Caragiale,  Bulevardul Revoluția din Decembrie, Bulevardul Republicii, Muncii, strada Progresului. Pe restul străzilor din oraș, vehicule cu tracțiune animală pot circula doar cu săculeți pentru colectarea bălegarului, cu respectarea condițiilor de igienă și curățenie.

 Karina TINCUL

România are prea multe UAT-uri și implicit prea mulți primari, este de părere edilul reșițean Ioan Popa, în opinia căruia este nevoie urgentă de o reorganizare și eficientizare a administrației publice. Președintele PNL Reșița speră ca guvernul liberal să își asume regionalizarea și reorganizarea administrativă a țării, dacă va reuși să iasă câștigător la viitoarele alegeri parlamentare.

„Suntem prea mulți primari în România, ar trebui să fim maxim jumătate. La comune, în Franța nu există UAT sub 2.500 de locuitori și în Germania nu există primărie sub 3.200. Eu vă pot da exemplu de comună în județul Caraș-Severin, în Banatul de Munte cu 86 de locuitori, care are Consiliu Local, primar, secretar, contabil, reprezentant ISU. Se cheamă Brebu Nou.

De ce credeți că nu ni se dau cotele de impozit pe venit, defalcate pe firme? Nouă ne dau la început de lună o găleată «uite frate ăștia sunt banii tăi». Eu le-am cerut la Ministerul de Finanțe, pe vremea lui Teodorovici, top 10 contribuabili la impozite pe salarii că vreau să îi premiez, să le arăt reșițenilor cine le dă lor banii de dezvoltare. Mi-au spus că nu se poate, că îmi dau totul la grămadă. Practic ne fură bani de la cei care suntem pe plus și dau bani la aceste comune care au câțiva locuitori”, a afirmat Ioan Popa, în cadrul unei intervenții în direct la postul de televiziune B1.

Primarul reșițean este de părere că regionalizarea, despre se vorbește deja de ani de zile, fără să se întâmple însă nimic concret, ar trebui să se realizeze pe modelul Agențiilor de dezvoltare regionale, deci o regiune să cuprindă câte 4-5 județe. Pe de altă parte, Ioan Popa, și-a exprimat speranța că guvernul liberal își va asuma sarcina de a duce la îndeplinire regionalizarea și eficientizarea administrației locale.

„O spun public, dacă Guvernul Ludovic Orban, după alegerile din toamnă, din iarnă, nu va face reorganizarea României, pe mine personal m-au pierdut. Dacă vom avea o majoritate confortabilă, de dreapta, și nu facem reorganizarea administrativă, suntem cei mai mari idioți din istoria României”, a mai afirmat edilul reșițean.

Karina TINCUL

Primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, se declară dezamăgit și dezgustat de detaliile scoase la iveală de DNA în dosarul de corupție de la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

„Simt nevoia să împărtășesc public două dezamăgiri personale: acum doi ani am solicitat (rugat) trei instituții publice (Apele Române, Regionala CFR și CNDRP-ul) să comande expertize de evaluare a situației pasajului de la Ezeriș. În afară de Apele Române, nu am primit nimic. Responsabil de acest demers era acest Năstrușnic… De asta nu scurtăm drumul spre autostradă”, precizează edilul făcând referire la soluția pe care a propus-o de realizare a unei amenajări rutiere pe sub pasajul feroviar de la Ezeriș, care să permită trecerea vehiculelor cu o înălțime mai mare de 3,5 metri. Intenția edilului era de a coborî nivelul de sol al șoselei și a oferi astfel eventualilor investitori un traseu mai scurt cu câțiva zeci de kilometri spre autostradă.

În vizorul primarului reșițean a intrat și parlamentarul Dorel Căpraru: „Un anume Căpraru era un mare «mahăr» în Ministerul Apărării Naționale. Am avut naivitatea să-l abordez la un forum organizat la Parlament, i-am solicitat un demers prin care instituțiile de siguranță a statului (MAPN, MAI, SRI, etc..) să creeze o sursă financiară comună cu Primăriile, pentru securizarea municipiilor din România, sisteme video, servere, soluții antitero, etc… Mi-a sugerat să caut sponsori în privat. Omul era cu gândul la șpăgile transportatorilor, dezgustător…”, concluzionează Popa.

Opt persoane de la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara au fost reținute în urma audierilor la sediul DNA, în dosarul de corupție în care sunt vizați și parlamentarii social-democrați Florin Tripa, Dorel Căpraru și Ionuț Chisăliță. Se pare că ancheta DNA Timișoara a început de la denunțul unei angajate care lucra în vama Nădlac 2 și care a reclamat că i se cerea lunar o taxă de către șefi pentru a rămâne la cântărirea camioanelor.

Cristian Ispravnic, Elisabeta Miuțescu, Mirel Pascu, Cristian Dima, Mircea Lucaciu, Alin Băițan, Cristian Horgea și Anca Stoenescu au fost reținuți pentru 24 de ore și urmează să fie prezentați magistraților cu propunere de arestare preventivă.

Citește și Șpagă la DRDP Timișoara pentru măsluirea greutății camioanelor! Percheziții în două județe, inclusiv la sediul PSD Arad!

Karina TINCUL

Casele de pariuri și jocuri de noroc, magazinele second-hand și casele de amanet vor dispărea din zonele centrale și de pe bulevardele municipiului Reșița. Consilierii locali reșițeni au aprobat astăzi un proiect de hotărâre, conform căruia începând cu data de 1 ianuarie 2022  aceste activități vor fi interzise în centrul orașului, pe Bulevardul Revoluția din Decembrie, strada I.L. Caragiale, Bulevardul A.I. Cuza și Bulevardul Republicii. Agenții economici care desfășoară astfel de activități și au sediile în zonele menționate au la dispoziție doi ani de zile pentru a-și regândi afacerile sau pentru a găsi o nouă locație în care să își desfășoare activitate.

„Am inițiat un proiect de hotărâre pe un model de bună practică pe care l-am preluat de la Oradea cu mici modificări și le mulțumesc tuturor consilierilor locali care l-au votat pentru că eu consider că s-a ajuns prea departe. În Reșița avem peste 85 de case de pariuri, de jocuri de noroc. Este deja o problemă socială, adicția asta, oamenii au devenit ca și alcoolicii, fumătorii. Am în vedere în mod special tinerii,  sunt persoane care muncesc în străinătate și trimit bani acasă și sunt oameni care consumă banii aceștia în câteva zeci de minute.

Limitarea lor ca și dispersie în oraș, în special pe zonele principale, va determina cu siguranță scăderea interesului pentru ele, pentru că nu le vor mai găsi așa ușor. Asta este speranța noastră”, a explicat primarul Ioan Popa.

Edilul a mai precizat că speră ca prin această prin această hotărâre de Consiliu Local să tragă un semnal de alarmă la nivelul Ministerului de Finanțe și chiar la nivel de Guvern: „Eu persoanal voi face niște demersuri în acest sens, să analizeze situația pentru că este una de criză. Trebuie să facem o balanță între ce bani aduc la Ministerul de Finanțe acest gen de afaceri și ce efect nociv pot avea asupra populației”.

În ceea ce privește magazinele second-hand, Popa a explicat că nu are nimic împotriva acestui gen de afacere, dar că acestea nu trebuie să existe în zonele centrale și pe bulevarde.

„Am dat exemplul Parisului. Și acolo sunt magazine second-hand, dar nu sunt pe Champs-Élysées, nici în Place de la Concorde. Sunt în zone periferice ale orașului, unde pot merge cei care doresc să facă acest gen de cumpărături. Nu vă ascund ca și apropiați din familie sau cunoscuți se mai duc pe la un second-hand, pentru că noi românii suntem fani Ocico, mai un chilipir, mai cumpărăm ceva, dar nu trebuie să fie în zone centrale”, a adăugat Popa.

Proiectul a stârnit vii dezbateri în Consiliul Local, dar a fost într-un final adoptat cu majoritate de voturi.

Karina TINCUL