Odinioara, o perlă a tratamentelor pentru bolnavii cu boli cronice de plămâni, sanatoriul de la Marila a intrat ușor, ușor în uitare. L-au uitat aleșii locali din Oravița, cei din Consiliul Județean, dar și factorii decizionali din cadrul Ministerului Sănătății. Recunoscut în primul rând pentru aerul binefăcător, spitalul de la Marila avea o capacitate de 500 de paturi pe 5 etaje, iar al 6-lea era doar pentru relaxare și recreere.

Sanatoriul Marila îl numesc autoritățile, oamenii în schimb îi spun Epava. În clădirea sinistră sunt internați bolnavi cronici și de tuberculoză din toată România. Sanatoriul, care cândva a atras nobilimea austro-ungară, germani și britanici este astăzi lipsit de puls din cauza promisiunilor care nu au devenit niciodată realitate. Sanatoriul Marila a fost parte a unei stațiuni deschise în 1878. Reabilitată în perioada interbelică, actuala clădire a unității medicale a fost dată în folosință după cel de-al Doilea Război Mondial. Spitalul nu a fost renovat niciodată.

Poate acum, spun autoritățile. Consilierii locali din Oravița se reunesc astăzi, de la ora 12, într-o ședință în care, de departe, cel mai dezbătut punct va fi cel care prevede reabilitarea acestei instituții medicale care aparține de Spitalul Orășenesc Oravița, printr-un proiect ce va fi derulat prin Compania Națională de Investiții.

Dan AGACHE

Atestată documentar încă de la sfârșitul secolului XVII, localitatea Milcoveni din Caraș-Severin a fost uitată de autoritățile locale și județene; despre cele centrale nici nu are rost să mai vorbim. Au greșit ei când au spus că Deva este municipiul reședință de județ în Caraș-Severin, de unde să fi auzit ei de…Milcoveni.

Situat în frumoasa Vale a Carașului, localitatea avea la ultimul recensământ doar 224 de locuitori, populație în mare parte îmbătrânită. Mai avea drumuri pline de gropi și noroaie, case vechi nerenovate sau modernizate, avea praf pe ulițe în timpul verii și niciun agent economic care să asigure o oarecare bunăstare locuitorilor. Dacă înainte de 1989 se mai găseau locuri de muncă în zona Oravița ori Moldova Nouă, anii din urmă au adus un declin și o înrăutățire a nivelului de trai al locuitorilor. Tinerii, atâți câți au fost, au ales calea pribegiei în căutarea unui trai mai bun; vârstnicii au rămas resemnați așteptând, nici ei foarte siguri, ce.

În ultimii ani însă, se simte o oarecare forfotă în sat și o implicare a administrației locale condusă de la Berliște de Nicolae Orăvicean. Au apărut echipe de muncitori, au renovat școala, grădinița, căminul cultural, au amenajat un centru civic în sat, ba mai mult, Consiliul Județean (tot la insistențele edilului din Berliște) a reabilitat infrastructura rutieră pe strada principală. E drept că celelalte străzi au rămas în uitare, dar tot e ceva decât nimic.

„Mai avem multe de făcut, dar toate înseamnă timp, alocări bugetare, proiecte aprobate, cofinanțări, o muncă intensă și piedici; foarte multe piedici. Nu știu de ce, de parcă acești oameni nu sunt și ei locuitori ai județului Caraș-Severin, asemeni celorlalți. Dar nu ne dăm bătuți și continuăm ceea ce am început. Promisiuni au fost multe dar fapte puține de-a lungul anilor. Acum sper să reușim să finalizăm toate proiectele pe care ni le-am propus și cu siguranță dacă vom avea oportunități, vom accesa și alte surse de finanțare pentru dezvoltarea tuturor localităților aparținătoare de comuna Berliște“, a declarat pentru Reper 24, edilul Nicolae Orăvicean, primarul comunei Berliște.

Dan AGACHE

Din ciclul una caldă alta rece, am ajuns astăzi în comuna Berliște din Caraș-Severin, o localitate de frontieră situată în vestul județului. Am ajuns este un fel de-a spune pentru că drumul (dacă poate fi numit drum), este plin de gropi cu aspect de crater, de portiuni decopertate si acoperite cu pământ amestecat cu piatră și cred că la ieșirea din Nicolinț spre Berliște ar trebui ca fiecare șofer să semneze o declarație prin care își asumă răspunderea pentru parcurgerea acestui drum.

Încă din perioada mandatului în care Silviu Hurduzeu se afla la președinția Consiliului Județean au demarat procedurile pentru refacerea acestui tronson de drum 573 A, un drum ce face o buclă cu intrarea dinspre de pe DN57 din Greoni, cu trecere prin localitățile: Mercina, Vrani, Ciortea, Iam, Milcoveni, Berșiște și ieșire tot în DN57 la Nicolinț. Un traseu de câteva zeci de Km de drum cu urme vagi de asfalt pe unele porțiuni, cu gropi și denivelări pe altele, greu de străbătut fără să-ți faci praf mașina. Cu toate acestea, zilnic este străbătut de sute de autoturisme, de utilaje agricole, de microbuze școlare și mașini de aprovizionare.

Consiliul Județean a asfaltat recent porțiune de drum din intravilanul localității Milcoveni; dar cum cu o floare nu se face primăvară, nici accesul spre Berliște – reședința de comună, nu este mai ușor. A pietruit și tronsonul Berliște – Iam care acum este practicabil, dar fără un strat de asfalt va fi din nou degradat în 2 ani de zile.  Nicolae Orăvicean, edilul comunei Berliște, a solicitat instituției județene, în mai multe rânduri, implicare în refacerea acestui drum, dar…:

„Promisiuni există, dar acestea nu îi încălzește cu nimic pe cei care sunt obligați să se deplaseze cu mașina în zonă. Am spus că trebuie ca acest tronson care este pietruit să fie acoperit cu un strat de asfalt, altfel toată munca va fi în zadar, iar în cel mult 2 ani va fi distrus. Avem promisiunea că lucrarea e în studiu. Din păcate, nu a venit nimeni din conducerea CJ-ului să ne întrebe care ne sunt doleanțele în materie de infrastructură. Abia după ce presa a semnalat starea deplorabilă a acestora a început să se miște ceva“.

Primarul Orăvicean este unul dintre edilii liberali cu foarte multe proiecte depuse spre finanțare, peste 20, din care o parte au primit girul autorităților centrale, au primit și finanțare și sunt în diferite faze de execuție: alimentari cu apă și canalizare, reabilitare școli și grădinițe, Cămine Culturale, zone de agrement, zone pietonale, centru pentru educație permanentă.

Dan AGACHE

S-a scris și s-a vorbit mult de acest tronson de drum aflat în stare foarte proastă, cu asfalt măcinat de timp și de lipsa lucrărilor de întreținere, afectat de surpări și rupturi de carosabil, drumul reprezintă în primul rând o cale de acces spre localitățile județului dar, în același timp, poate deveni un obiectiv turistic și poate pune în valoare frumusețile Banatului Montan.

Recent a fost încheiat contractul de execuție a acestui drum ce va fi finanțat de către Consiliul Județean Caraș-Severin. S-au dat aprobările necesare, s-a făcut organizarea de șantier și în funcție de condițiile meteo vor începe efectiv lucrările. Primarul comunei Cornereva, Nicolae Novăcescu, este mulțumit de faptul că în sfârșit principala cale de acces spre comună va fi reabilitată.

„Au fost câteva probleme inerente deschiderii unui șantier, cu o lucrare foarte importantă, dar sunt sigur că toate obstacolele vor fi depășite, iar drumul se va face în conformitate cu proiectul de execuție și vom avea în sfârșit un drum bun spre Cornereva și de aici mai departe spre Rusca Teregova. A fost o speranță a noastră că acest drum se va reabilita, iar eu nu mi-am pierdut-o niciodată. Nu pot decât să le mulțumesc celor care au fost sau sunt la Consiliul Județean pentru că au început aceste lucrări de infrastructură. Sunt convins că va fi o lucrare de bună calitate“, a precizat primarul comunei Cornereva, Nicolae Novăcescu.

La rândul său, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, finanțatorul lucrării, a declarat la predarea acestui drum către constructor:  „Avem bani, avem timp, avem proiect, avem soare și dorim toți realizarea unei lucrări bune, în folosul cetățeanului. Va trebui să ținem cont de lucrul acesta până la încheierea lucrărilor, pentru că nimeni nu va mai putea să dea vina pe altcineva. Dacă la finalizarea lucrărilor oamenii nu vor putea să spună că s-a făcut o lucrare care să țină zeci de ani de acum încolo, este doar culpa unuia dintre noi, dintre cei ce stăm acum la această masă“.

Așteptată cu interes de locuitorii zonei, de primari, dar mai ales de iubitorii de natură și de turiști, reabilitarea acestui drum va pune în valoare frumusețile zonei și ale Banatului de Munte în general. Poate că aleșii vor înțelege în sfârșit că în județul Caraș-Severin vom vorbi mai puțin de industrie grea, de minerit ori de construcții de mașini și mai mult de turism și dezvoltarea acestui segment economic ce ar putea redresa economia județului și a locuitorilor săi.

Dan AGACHE

Aflat într-o stare de degradare continuă, drumul de acces dinspre Reșița spre comuna cărășeană Dognecea are mare nevoie de o intervenție consistentă pentru reabilitare. Nici Primăria comunei și nici Consiliul Județean nu au fondurile necesare pentru această lucrare, condiții în care singura soluție ar fi o finanțare europeană. Aici însă intervine o altă problemă: Consiliul Județean nu poate primi fonduri pentru o lucrare atât de mică (aproximativ 5 Km), iar Primăria Dognecea nu poate accesa banii pentru că nu este proprietara drumului. Pare un cerc vicios, un cerc închis, dar edilul Remus Rof se pare că a găsit soluția salvatoare.

„Am discutat în Consiliul Local și se pare că singura noastră opțiune pentru reabilitarea acestui tronson este să îl trecem, cu acordul Consiliului Județean, în domeniul Primăriei. În acest fel avem șanse foarte mari să accesăm banii necesari, aproximativ 1,5 milioane de euro, prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Vrem să preluăm drumul de la Crucea Fierului până la groapa de gunoi și să-l reabilităm. Rămâne de văzut dacă întâmpinarea noastră către forul județean, de a trece acest tronson din drum județean în drum comunal, este posibilă“ a precizat pentru Reper 24,  primarul Remus Rof.

Reabilitarea celor 56 Km ar însemna o scurtare a traseului Dognecea – Reșița cu cel puțin 12 Km. În prezent, șoferii aleg să folosească traseul prin Ocna de Fier – Bocșa, unde drumul este mai bun, cu excepția intravilanului comunei Ocna de Fier, ce va fi recondiționat în această vară și reabilitat după încheierea lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare.

Dan AGACHE

O figură nouă în fruntea unui Consiliu Județean, fie el și cel din Caraș-Severin, atrage simpatii și antipatii, cu atât mai mult cu cât apare după o campanie electorală nu tocmai frumoasă care a întors macazul guvernării locale. Unii sunt pro, alții contra, așa cum este normal într-o democrație, fie ea și mioritică.

Prezența liberalului Romeo Dunca în postul de președinte al CJ Caraș-Severin a adus speranțe pentru unii, deziluzii pentru alți. Neînvățat cu subtilitățile politicii, dar nici cu administrația locală, omul de afaceri (de succes de altfel) a promis că va face „lucruri“ în județ. Pentru asta avea nevoie de o echipă, alături de care să-și pună în practică ideile și promisiunile din campania electorală.

Și-a dorit ca cei implicați politic în vechea guvernare să lase loc altora, alături de care să-și transpună în fapte, ideile. Acest lucru se putea realiza prin modificarea organigramei ceea ce s-a și întâmplat într-una din ședințele de CJ. Atâta doar că în conformitate cu legile fizicii, orice forță de schimbare aplicată unui organism în cazul nostru, dă naștere unei alte forțe de rezistență. Noua organigramă a fost atacată în contencios administrativ, Judecătoria Reșița a dat câștig de cauză rezistenților, procesul se mută la tribunalul Timișoara unde decizia judecătorului reșițean e dată peste cap de un complet de 3 judecători care aprobă modificarea și lasă sentința definitivă.

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, lămurește apele cu privire la administratorul județului, Tinu Vidaicu, implicat recent într-un adevărat scandal, după ce și-a manifestat nemulțumirea legată de poziția consilierilor județeni liberali, care au votat un amendament adus de social-democrata Gabriela Stuparu la proiectul privind bugetul județului. Dunca povestește pe larg de unde a apărut problema, care a fost reacția lui Vidaicu și cea a celor doi vicepreședinți ai forului județean, dar și care a fost atitudinea președintelui PNL Caraș-Severin, Marcel Vela. Pe scurt, Dunca consideră incidentul între administratorul județului și vicepreședintele Marius Isac, ca fiind un simplu conflict de muncă, care nu ar fi trebuit să apară în spațiul public și care ar fi trebuit rezolvat între protagoniști.

„Tinu Vidaicu este un om inteligent, cu viziune și mai ales conștient de trăsăturile sale. Poate că zodia Berbec căreia îi aparține îl face puțin prea orgolios și încăpățânat. Acest lucru poate fi o calitate în anumite situații. în ceea ce dorim să facem pentru județ, având în vedere că puțini sunt cei care lasă la o parte afaceri cu venituri personale, depășind cu mult un salariu de angajat la stat, este un avantaj.

E clar că Tinu Vidaicu a venit aici pentru a face parte din echipă cu cele mai bune intenții și cu o putere mare de muncă în slujba cetățeanului. Atunci când vii din privat și ai la activ mai multe reușite, ești obișnuit ca lucrurile să se facă în urma unei analize profunde. Dacă ai participat la ea și în tot timpul lucrului nimeni din cei implicați nu a adus amendamente, consideri că odată ce ai închis subiectul, lucrurile așa rămân.

În politică este mai complicat, pentru că intervențiile unora sau altora pot schimba situația. După regula, câți oameni, atâtea păreri, având în vedere că politica se face pe voturi, aici trebuie ținut cont și de ce spun ceilalți. Cu atât mai mult cu cât sunt din grupul politic care a contribuit la alegerea ta și care a primit încrederea populației și implicit apără interesele celor din zonele din care provin.

În virtutea acestei stări de fapt, amendarea unor propuneri de HCJ în ultimul moment de către un consilier PSD cu toată susținerea grupului PNL, fără ca cei care au lucrat la elaborarea ei să fie măcar anunțați și în lipsa președintelui, a însemnat suficient pentru ca un om venit din privat și care a lucrat la acest proiect, să își piardă cumpătul.

Un om venit din privat nu poate înțelege de ce o hotărâre a CJ se poate modifica instant la sugestia PSD, în lipsa președintelui, deși amănuntele schimbării se puteau introduce de orice consilier PNL înainte de finalizarea actului, atâta timp cât la elaborarea propunerii de buget, cei doi vicepreședinți puteau aduce orice amendament. Sau și mai mult, puteau cere părerea oricărui consilier județean.

Nu contestă nimeni o propunere bună venită din partea nimănui, cu atât mai mult de la un consilier PSD (și eu am luat în seamă propuneri argumentate venite de la dl Crina), dar supărarea lui Vidaicu a venit exact de la acest lucru.

De ce nu s-au spus toate părerile înainte de plecarea mea în concediu și înainte de a fi depus pe procedură proiectul de HCJ? Și de ce totuși, cei care au modificat, nu au anunțat în primul rând  de schimbare tocmai pe cei care au muncit la finalizarea actului respectiv.

Sunt niște întrebări firești care au apărut dintr-un mod fugitiv de a trata problema. Până aici supărarea lui Tinu Vidaicu este îndreptățită. Din păcate, modul de a exprima nemulțumirea prin trimiterea unui mesaj audio de un minut către vicepreședintele Marius Isac, a deranjat foarte mult. Personal, după ce l-am auzit, cunoscându-l pe Tinu și venind din mediul privat ca și acesta, nu m-a impresionat prea mult. E nepotrivit, puțin la mișto, dar atâta timp cât a fost trimis personal dlui Isac, îl pot considera ca un minor incident de muncă între doi oameni maturi, stresați de problemele județului și între care există o relație de bună conviețuire cu interes comun de a rezolva problemele județului. Acest mesaj audio trebuia să rămână între cei doi sau eventual între cei trei (atâta timp cât în încăperea în care a sosit mesajul se mai afla la cel moment și dl Ovidiu Rădoi).

Din păcate pentru toți și spre deliciul opoziției, această mică problemă ce trebuia să rămână între protagoniști, a depășit pereții încăperii și a ajuns în public.

E grav că ne pierdem timpul cu probleme  de orgolii, atâta timp cât județul are probleme grave și nevoi uriașe.

A aduce la cunoștința președintelui de partid, dl Marcel Vela, un amănunt care trebuia închis, ca între bărbați, între pereții acelei camere și unde nu era niciun alt cetățean ostil nimănui, mi se pare un lucru grav. Există zilnic probleme între oamenii din birouri, cu atât mai mult cu cât dinamica lucrului în diferite sectoare din corpul administrativ a crescut.

E păcat că în loc să ne consumăm energia în direcții constructive, câteodată ea se pierde pe ciocniri de orgolii.

După acest eveniment a mai urmat o întâlnire de mediere între cei implicați la care am fost prezent, dar din păcate aici spiritele s-au încins și mai mult. În urma acestei întâlniri, dl Tinu a plecat nervos, spunând că își dă demisia”, povestește Romeo Dunca.

Președintele forului județean explică mai apoi că a fost sunat de președintele PNL, Marcel Vela, alarmat de scandal, nemulțumi și de o postare a lui Vidaicu, în care acesta chema oamenii la distracție, la ponton.

„Într-adevăr nu era potrivit ca în această poziție, dl Tinu să facă o astfel de invitație. Dar totuși, și aici este pardonabilă atitudinea, cât timp vine de la un agent economic din domeniul divertismentului și ospitalității, afectat profund de criza COVID și care, în virtutea inerției, uită pe ce funcție a ajuns. Totuși, din punctul meu de vedere, atâta timp cât terasele au fost legal deschise, cât intrarea a fost făcută doar pentru cei vaccinați sau cu test la zi cu rezultat negativ și mai ales, ca dovadă a unei bune organizări, fiind la intrare un punct mobil de testare, nu am considerat atât de grav acest eveniment. La acel moment, al Marcel Vela a acceptat argumentele și am încheiat discuția”.

Ulterior, povestește Dunca, Tinu Vidaicu nu s-a mai prezentat la serviciu și nu a oferit un răspuns clar la solicitarea de a-și prezenta în mod clar poziția. Drept urmare, considerând că Vidaicu nu mai este interesat să lucreze în CJ, președintele Dunca l-a informat de demisia acestuia inclusiv pe Marcel Vela, situație în care au apărut discuțiile legate de alegerea unui nou administrator al județului, context în care a apărut numele lui Andrei Ungur. Surpriză însă, Tinu Vidaicu, în loc să își prezinte în mod oficial demisia, a prezentat o cerere de concediu, semn clar se pare că a revenit asupra deciziei de a pleca din forul județean.

Ce se întâmplă acum? Pleacă totuși Vidaicu sau nu? Vine Ungur?

O decizie în acest sens nu a fost încă luată, deși la un moment dat zarurile păreau deja aruncate. Conform spuselor lui Romeo Dunca, decizia finală va depinde de Marcel Vela, deși președintele Dunca ar prefera să își continue munca alături de Vidaicu.

„Plecând de la faptul că dl Vidaicu este de mare ajutor pentru mine, cu tot cu lipsa lui de experiență în a comunica cu unii dintre colegi și datorită faptului că a revenit (e drept că ceva cam târziu) asupra demisiei, încurcând  de fapt pe toți, opțiunile mele sunt următoarele și depind de trei persoane:

1. Doresc să lucrez în continuare cu Dl Vidaicu în condițiile în care mă ajută și cei doi vicepreședinți confirmând încheierea conflictului între părți și exprimând acest fapt, eventual scris. Dl Marcel Vela, care este expert în a împăca taberele, poate reveni asupra discuțiilor cu dl Andrei Ungur, inițiate cu acordul meu, de vreme ce expertiza acestuia la minister este foarte importantă pentru județ.
2. Ținând cont de faptul că totuși alegerea noastră a avut sprijin politic, iar dorința alegătorilor se manifestă prin dorințele urmate de responsabilitatea celor aleși, în urma atitudinii și parafat de cuvântul celui în cauză, Tinu Vidaicu trebuie să își prezinte demisia. Am înțeles că există situații în județul Caraș-Severin în care nu numai că vorba nu e contract, ci nici contractul nu mai e vorbă. Fac aici referire la exact experiența încercată de subsemnatul în situația de la Zăvoi, cu fostul primar Bunei și cea de la Turnu Ruieni, cu Maralescu și mai nou cu Cosmin Belci. În acest caz, la CJ, cu mine și cu dl Tinu, vorba este contract care produce efecte. Așadar, dacă a spus de demisie care a produs încurcături atunci în lipsa acordului cu cei alarmați sau deranjați, trebuie să fie demisie, după dictonul – un om, un cuvânt.

3. Dacă situația nu se regăsește în niciuna din cele prezentate în primele două variante, atunci mergem pe cea de-a treia și anume căutăm calea legală de a demite pe dl Tinu Vidaicu.

Întrucât timpul este un sfetnic bun, până miercurea viitoare, adică peste o săptămână, lăsăm timp tuturor de reflectare și analiză.

Personal, doresc să merg pe varianta unu. În acest fel învățam în folosul județului cu toții din această întâmplare prin care un țânțar s-a transformat în armăsar si ne canalizam pe problemele reale ale celor care ne-au votat lăsându-i necăjiți pe cei care ar fi dorit să râdă copios de eșecul și neînțelegerile noastre.

Eu am promis printre altele transparență și sinceritate. Mai mult de atât nu știu ce sa fac.

Tinu Vidaicu cred că știe că vorba e vorbă iar dl Marcel Vela fiind și cel mai experimentat va lua cea mai înțeleaptă și creștinească decizie ținând cont că abia ce a trecut Paștele și că greșeala vine în special la cei care muncesc și mai ales…acuma depinde de el...”, mai adaugă Romeo Dunca.

Karina TINCUL

Asemeni ursului Artur din vremurile sale bune, președintele consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, își vede de treabă, liniștit, meticulos, fără să țină seama la lătrăturile ori la mârâiturile venite din toate părțile. Atacat mai nou pentru proiectul în parteneriat ce prevede un tren de mare viteză ce va lega Reșița de Timișoara, Romeo Dunca le dă replica celor ce nu mai sunt la butoane, ori abonați la banul public.

„Exista acordul semnat cu CFR-ul, dovadă că există și interes din partea CFR. Trenul nostru, deși încetinit de toți chibiții penibili, zilele astea va opri în următoarea stație. Cea a asumării începerii primelor documente cu acordul și a ultimului pasager din grupul celor care îl și urnesc din loc. Deci urmează stație cu peron pe dreapta în ciuda celor ce vor rămâne în gară deoarece ei în mod greșit….au rămas pe stânga…“, a afirmat Romeo Dunca.

Consilierii județeni cărășeni au aprobat astăzi bugetul propriu al județului Caraș-Severin și cel al instituțiilor care țin de forul județean, un buget „echilibrat, chiar dacă puțin mai mic decât anul trecut”, după cum a apreciat vicepreședintele CJ, Ovidiu Rădoi, cel care a condus ședința de astăzi, în absența președintelui Romeo Dunca. De menționat totuși că anul acesta, pentru repararea drumurilor județene se alocă o sumă destul de mică în comparație cu anii trecuți, doar 8.550.000 de lei mergând către Direcția de Drumuri Județene, din care jumătate sunt destinați pentru plata lucrărilor de deszăpezire.

„Bugetul final este de 216.483.420 de lei. Sperăm să avem posibilitatea lunile următoare să facem o rectificare, în funcție de economiile pe care sperăm să le facem la anumite capitole, să mai putem să alocăm bani și pentru drumurile județene. În același timp trebuie să spun și faptul că pentru asistența socială a persoanelor din Caraș-Severin, Guvernul a alocat un procent mai mare decât anul trecut și datorită acestui fapt s-a diminuat diferența față de anul trecut a bugetului total.

Pentru drumurile județene s-a alocat 8.550.000 de lei, din care 4.000.000 sunt pentru serviciile deja executate, e vorba de contractele de deszăpezire din iarna care tocmai a trecut și am alocat bani și pentru luna noiembrie-decembrie a anului acesta. 100.000 de lei sunt alocați pentru amplasarea de panouri de semnalizare, semne de circulație, parapeți și rămân undeva la 4.450.000 de lei pentru repararea drumurilor care știm foarte bine că în județul Caraș-Severin majoritatea sunt destul de proaste. Încercăm să ne axăm în special pe acele drumuri care au fost reparate, au fost modernizate și necesită reparații mici, astfel încât să nu se degradeze sectoarele acelea de drumuri, pentru că pe viitor, acest lucru ar presupune o investiție mult mai mare”, a declarat la finalul ședinței, Ovidiu Rădoi.

Vicepreședintele forului județean a mai adăugat că este imposibilă modernizarea unui drum județean din bugetul propriu al CJ, motiv pentru care se caută alte surse de finanțare

„Sunt deja proiecte demarate, este vorba de DJ608 Plugova-Cornereva-Rusca Teregova, mai sunt depuse spre finanțare și alte proiecte, inclusiv pe CNI, cum ar fi de exemplu drumul de la Comorâște la Berzovia. De asemenea, am început să facem proiectul tehnic pentru drumurile Moldova Nouă – Moldovița – Cărbunari – Sasca Montană – Ciuchici și deviația de la Moldovița spre Padina Matei-Gârnic-Sichevița”, a mai explicat vicepreședintele Ovidiu Rădoi.

Karina TINCUL

Centrul integrat de management al deșeurilor de la Lupac continuă să dea bătăi de cap conducerii Consiliului Județean Caraș-Severin. Proiectul în care s-au investit milioane de euro și care ar fi trebuit să rezolve problema deșeurilor din județ încă de prin anul 2014 a devenit însă funcțional de abia prin vara anul 2020. De la momentul respectiv însă problemele se țin lanț, ceea ce l-a făcut pe actualul președinte al forului județean, Romeo Dunca, să afirme că nimeni nu este mulțumit de modul în care se desfășoară activitatea la deponeul de la Lupac, de la operator, la CJ și de la administrațiile locale, la consumatorii casnici. În căutarea de soluții, președintele Dunca ia în calcul o nouă investiție pe fonduri europene la Lupac.

„Acolo avem mari probleme. Între operator și cel care a construit acolo și a adus utilajele respective există o stare de tensiune și fiecare încearcă să arunce vina pe celălalt. Unul spune că nu poate să facă treaba că sunt stricate sculele, cel cu sculele susține că le-a făcut bine și că este sabotat. Noi suntem la mijloc.

Am avut o întâlnire cu un consultant de la Cluj, pentru a moderniza deponeul, există posibilitatea aceasta pe fonduri europene, să regândim fluxurile și modul de lucru acolo, precum și utilarea acestui deponeu. Avem mari probleme, ne confruntăm cu tot felul de incoveniente, mediul este ostil și acolo, operatorul nu este nici el mulțumit, noi nu suntem mulțumiți, consumatorii casnici nu sunt mulțumiți, Primăriile nu sunt mulțumite, nimeni nu este mulțumit.

Ne gândim la montarea unui alt gen de sortatoare. Am trimis o mostră din gunoiul de la depozit în Germania, să îl analizeze și ne-au spus că unde noi scoatem doar 2 fracții, ei merg până la 7 fracții și ceea ce depun în groapă este efectiv o cantitate mult mai mică de reziduu, iar valorificarea materialelor ce le găsesc în gunoi este mult mai mare”, a explicat Romeo Dunca.

Citește și Radiografia unui dezastru de peste 25 de milioane de euro!

Citește și După ani de întârzieri și amânări, deponeul de la Lupac va deveni funcțional la sfârșitul lunii

Pe de altă parte, președintele CJ Caraș-Severin a precizat că operatorul a cerut actualizarea prețurilor, ceea ce în unele cazuri presupune chiar triplarea acestora, lucru cu care Romeo Dunca susține că nu poate fi de acord.

„Operatorul a venit cu un preț foarte mic inițial și acum dorește să majoreze prețurile și acest lucru i se pare posibil datorită unui act semnat de dl Hurduzeu cu câteva zile înainte de a pleca de la conducerea Consiliului Județean și prin care a făcut posibilă o renegociere după trei luni de contract. A fost o surpriză, nu știam de această hârtie și acum urmează să vedem ce este de făcut pentru că nu putem să acceptăm acest lucru. Prețul este mic față de alte localități din țară, totuși nu putem să acceptăm să îl triplăm”, a adăugat președintele Dunca.

Citește și Romeo Dunca, în control la deponeul de la Lupac! „Grijă maximă, sunt ca o panteră. Mușc în tăcere, exact la jugulară”

Karina TINCUL