Comisia de Administrație Publică din Senat a avizat favorabil marți proiectul de modificare a Legii 215 privind administrația publică locală. Una dintre modificările legii propune ca hotărârile referitoare la patrimoniul unităților administrativ-teritoriale să fie adoptate de consiliile locale și județene cu votul majorității simple (jumătate plus unu) a aleșilor locali în funcție. În momentul de față, conform prevederilor în vigoare, este nevoie de votul a două treimi din numărul total al consilierilor în funcție.

O inițiativă legislativă aparținând grupului PSD în 2014 și depusă la Senat fost reluată zilele trecute la Comisia de Administrație Publică din Senat. Conform modificărilor ce au primit aviz pozitiv de la comisie, proiectele de hotărâre ce privesc patrimoniul consiliilor locale și județene nu vor mai fi aprobate cu votul a două treimi din numărul consilierilor locali în funcție, ci doar cu majoritatea simplă, respectiv jumătate plus unu din numărul aleșilor locali din forurile deliberative. Proiectul de modificare a Legii Administrației Publice Locale mai are nevoie de aprobarea Comisiei Juridice a Senatului, după care va fi supusă dezbaterii în plen.

O astfel de modificare ar limpezi apele în consiliile locale din Reșița, Caransebeș și Moldova Nouă, administrații conduse de liberali, deși la nivel național liberalii consideră această inițiativă ca fiind „încă o lovitură statului de drept prin modificarea art. 45 din Legea 215/2001 ce prevedea ca hotărârile privind patrimoniul să fie adoptate cu votul a doua treimi din numărul total al consilierilor în funcție. Pentru a deține controlul absolut, PSD a votat, cu toată împotrivirea parlamentarilor PNL, USR, UDMR, ca deciziile să se adopte cu votul a 50%+1 din numărul consilierilor în funcție. Decizia luată în Comisia de administrație din Senat, Camera decizională în acest caz, va pune la discreția PSD gestionarea abuzivă a bunului public aflat în proprietatea administrațiilor locale, inclusiv în cazul Primăriei Capitalei”, arată într-un comunicat de presă senatorul PNL, Cătălin Toma.

În expunerea de motive a inițiatorilor este arătat faptul că modificarea adusă este menită să impulsioneze mediul de afaceri, fapt ce va stimula investițiile și implicit se vor crea noi locuri de muncă.

John GAVRILESCU

Mai mult de jumătate din președinții de Consilii Județene din România au probleme cu legea, fiind anchetați de DNA sau chiar condamnați ori în cel mai bun  caz declarați incompatibili de ANI. Nici președinții de CJ din vestul țării nu fac excepție, în vizorul legii aflându-se conducătorii forurilor județene din Caraș-Severin, Timiș, Arad, Hunedoara și Mehedinți. 

În Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței în vederea obținerii unui folos necuvenit în timpul campaniei prezidențiale din 2014. Practic, președintele CJ Caraș-Severin este acuzat că ar fi exercitat presiuni asupra mai multor primari din județ pentru obținerea unui număr cât mai mare de voturi pentru Klaus Iohannis, în turul doi al alegerilor prezidențiale.

Citește și Secretarul județului a dat declarații celor de la DNA! Vezi ce a spus despre Sorin Frunzăverde!

În dosarul „voturi pentru Iohannis” a fost trimis în judecată și vicepreședintele CJ Caraș-Severin, Ionesie Ghiorghioni. Acesta mai este cercetat și într-un alt dosar în care este acuzat de trafic de influență. Ghiorghioni a fost prins în flagrant în urmă cu câteva luni în timp ce lua mită chiar în biroul său de la Consiliul Județean. În plus, ancheta derulată de oamenii legii a scos la iveală și faptul că Ghiorghioni a provocat anul trecut un accident de circulație în timp ce se afla băut la volan, iar mai apoi a aranjat cu martorii să declare că la volanul mașinii se afla o altă persoană.

Citește și STENOGRAME: Vezi cum și-a „aranjat” Ghiorghioni accidentul în care s-a rostogolit, beat fiind, cu mașina CJ!

Citește și Frunzăverde și Ghiorghioni, spate în spate pe holurile Tribunalului Caraș-Severin!

În județul vecin, Titu Bojin, președintele Consiliului Județean Timiș, este cercetat pentru luare de mită, trafic de influență și abuz în serviciu. Bojin este acuzat că ar fi primit mită pentru a convinge mai mulți primari timișeni să semneze contracte de achiziții cu SC Ecomet West SRL. În acest dosar, procurorii DNA au făcut percheziţii, în luna decembrie a anului trecut, la sediul Consiliului Judeţean Timiş și la 17 primării din judeţul Timiș. Și fostul președinte al forului județean din Timiș are probleme cu legea. Constantin Ostaficiuc a fost trimis în judecată, alături de secretarul județului, Ioan Nădăștean, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată, după ce aceștia au aprobat și dispus alocarea și plata din bugetul județului Timiș, a sumei de 9.950.000 lei către S.C. Politehnica Timișoara S.A.

Nici în Arad, lucrurile nu stau mai bine. Președintele CJ Arad, Nicolae Ioțcu, a fost arestat pentru trafic de influență,  fiind acuzat că a cerut 40.000 de euro de la administratorul unei firme pentru atribuirea preferenţială a unui contract. În rechizitoriul întocmit de procurori se arată că, în cursul anului 2012, Ioţcu a pretins de la Alin Pătraşcu, administrator al unei societăţi comerciale, suma de 40.000 de euro, pentru a-şi exercita influenţa în cadrul procedurii organizate la nivelul CJ Arad, pentru atribuirea preferenţială a unui contract de achiziţie publică privind “Furnizarea în leasing de echipamente medicale pentru dotarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad”, în valoare de 1.600.000 de euro. După ce ar fi primit alte sume de bani, Ioţcu a fost prins în flagrant de către procurorii anticorupţie când primea 10.000 de euro. Nicolae Ioțcu a fost suspendat din funcție în urma unui ordin emis de Prefectura Arad, președinte interimar al forului județean din Arad fiind numit Adrian Țolea.

În județul Hunedoara, Mircea Moloț și-a pierdut funcția de președinte al CJ după ce a fost declarat incompatibil printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În plus, Moloț este acuzat și de trafic de influenţă, în formă continuată, luare de mită, în formă continuată, folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, spălare de bani, în forma instigării, conflict de interese şi deţinerea fără drept a unui document care conţine informaţii secrete de stat. Conform anchetatorilor, Moloț a creat şi pus în funcţiune un circuit financiar prin care fondurile publice au ajuns în conturile unor societăţi care nu îndeplineau criteriile de calificare, privind capacitatea tehnică şi/sau profesională, economico-financiară, precum şi experienţa. În urma suspendării din funcție a lui Mircea Moloț, președinte al CJ Hunedoara a fost ales Adrian David, ex-UNPR, în prezent membru PNL.

Situație asemănătoare și în județul Mehedinți, unde Adrian Duicu și-a pierdut funcție după ce s-a stabilit incompatibilitatea acestuia. În plus, Duicu și el este cercetat într-un dosar de corupție, fiind acuzat de trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, trei infracţiuni de folosire a influenţei şi autorităţii, de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, două infracţiuni de dare de mită, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, trafic de influenţă, primire de foloase necuvenite şi două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. După suspendarea lui Duicu, interimar a fost numit un apropiat al acestuia, vicepreședintele CJ Mehedinți, Aladin Georgescu.

În total, în România, 24 de șefi de Consilii Judeţene au probleme cu legea.

Sursa foto: Nicolae Ioțcu – bihon.ro; Titu Bojin – tmpress.ro

Karina TINCUL