Apar primele măsuri în cazul Spitalului Județean de Urgență Reșița, după imaginile făcute publice chiar de Ziua Națională a României: un dosar penal pentru abuz în serviciu și amenzi în valoare totală de peste 18.000 de lei. Să fie acestea un prim semnal că acel „cancer” de la SJUR, cum îl numea plastic Romeo Dunca, președintele Consiliului Județean, a intrat pe drumul ce duce spre vindecare sau doar un alt simptom al unei boli interminabile?

După ce imaginile din spitalul groazei, cum a ajuns să fie numită la nivel național unitatea spitalicească din Reșița, au apărut în presa națională și chiar internațională, reprezentanții Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița informează că în data de 2 decembrie a fost înregistrat un dosar penal pentru abuz în serviciu. La rândul său, Ministerul Sănătății informează că Inspecția Sanitară de Stat a aplicat primele sancțiuni în cuantum de 18.400 lei reprezentanților Spitalului Județean de Urgență Reșița, după prima zi de control în această unitate: managerul Alina Stancovici a fost amendată cu 10.000 pentru neefectuarea periodică sau după necesitate a lucrărilor de igienizare și reparații a clădirilor sanitare; asistenta șefă a secției de Pneumopftizilogie, asistenta șefă a secției de boli infecțioase și una dintre infirmierele unității sanitare au fost sancționate cu câte 2.000 lei fiecare pentru nerespectarea precauțiunilor universale și a protocoalelor de lucru de către personalul medical și auxiliar; o altă asistentă medicală care activează în cadrul secției de boli infecțioase a fost sancționată cu 2.400 lei pentru gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor medicale periculoase rezultate din activități medicale.

Nu ne rămâne decât să așteptăm, să vedem în timp dacă aceste prime măsuri vor avea fi urmate de altele și într-un final de o reformă adevărată și atât de necesară a sistemului sanitar sau vor fi, din nou, doar niște simple acțiuni menite să „închidă gura lumii” și să arate publicului, în această perioadă de pandemie și de campanie electorală, că totuși se face ceva.

Citește și „Deprofesionalizare și dezumanizare” la Spitalul din Reșița! Primele măsuri: destituirea managerului și comisie de control de la MS!

Pe de altă parte, după ce imaginile din staționarul trei al SJUR au fost văzute de o țară întreagă, reacțiile nu au întârziat să apară. Medicul psihiatru Gabriel Dinu a reacționat dur la cele petrecute în unitatea spitalicească reșițeană, comparată cu un lagăr, fiind de părere că întreaga lume medicală din Reşiţa este vinovată pentru drama pacienților:

„Să ai ghinion să te fi născut în Reșița,

Mai mult, ghinion să fi trăit în Reșița,

Colac peste pupăză să îți și placă locul, oamenii, vecinii poate. Dealurile, colinele, cerul deasupra Reșiței. Să muști dintr-un măr din mărul tău crescut acolo, să bei rachiu din prune din grădina ta. În Reșița.

Să te îndrăgostești acolo, să ți se nască acolo copii. Să o duci greu, dar să nu disperi niciodată,

Pentru că ai familie, copii. Ai vecini în Reșița. Ai preot la care te duci să te spovedești. În Reșița. Ai locul tău obișnuit de unde îți cumperi pâinea, ai Poșta de unde îți ridici pensia. Ai drumurile, străzile și aleile. Ai o poveste a ta acolo, în Reșița, cu momentele ei frumoase și amintirile ei ascunse.

După care începi să îmbătrânești în Reșița. Încep să te doară oasele când trage vremea a ploaie în Reșița. Încărunțești în Reșița, de la o vreme iei diverși bumbi în Reșița. Unii mici și galbeni, alții roșii, alții albi. Mergi la doamna farmacistă cu rețeta și mai schimbi o vorbă, în Reșița, cât să treacă timpul, cât îi numeri bănuții, cât îți dă rest.

Dar ce ghinion să fi trăit în Reșița. Să ajungi internat în spital,

Să vină o vreme când nu te mai poți ușor ridica din patul de boală

Pe secție

În Reșița.

Să cazi pe culoare, anchilozat de la brâu în jos. Să te scapi pe tine și să nu-ți poți ține igiena. Să urli, să implori, să plângi, să-ți pierzi puținele minți pe care le mai ai,

Puținii ani care ți-au mai rămas, în timp ce din alte camere singure, de pe alte paturi murdare, printre alte rânduri infecte, alte voci ca a ta își cântă același cântec de jale. Aceeași durere, un unison, un fagure putred cu corpuri plăpânde prinse într-însul.

Niciodată în toată viața mea, până acum, n-am auzit replică mai ticăloasă decât cea a unui oficial reșițean despre oamenii filmați în lagărul zis “spital”: cei de pe jos erau cu boli psihice.

Hai, zău. Deci cei bolnavi psihic, bătrânii cu demență, nu mai sunt oameni deodat’…

M-am uitat la picioarele unui vârstnic, pline cu edeme, el cu insuficiență cardiacă și privire pierdută. Știu acea privire. Și tata are așa o privire, uneori, când e confuz, dezorientat. De ce, de ce să ajungi animal, bestie, de ce să vorbești cu atâta dispreț despre un om bătrân care n-a avut decât acest ghinion idiot…

Că s-a născut în Reșița.

Ce corp de control să trimiți? Ce amenzi să dai?

Acei oameni se fac vinovați de maltratarea bolnavilor, de neglijență criminală, imaginile respective denotă cruzimea, nesimțirea, nepăsarea unora chemați altfel să aibă grijă de suferind. Doctor, asistentă, infirmieră laolaltă. Cum? Cum te poți tu numi medic sau cadru sanitar și să permiți ca la tine pe secție să stea oameni căzuți pe culoarele reci? Voi n-aveți ce căuta în meseria asta, niciunul.

Ce ghinion să te afli în Reșița. Doar că nu este niciun ghinion,

Doar banalitatea unui rău fără autor și prea mulți complici, un iad pe pământ unde toți se spală pe mâini în timp ce lucrurile, cu siguranță, ar fi putut sta mai bine.

Acei oameni au fost odată tineri, au avut vieți, paragrafe nescrise dintr-o poveste care merita alt sfârșit. Nu în mizerie. Nu lăsați pradă sălbăticiei urbane”, arată medicul psihiatru Gabriel Dinu.

Karina TINCUL

Lipsa de personal calificat și dezumanizarea ar fi în opinia primarului Ioan Popa principalii factori responsabili de situația apărută la secția COVID a Spitalului Județean de Urgență din Reșița. Supărat că orașul pe care îl conduce a ajuns în atenția întregii țări după ce o serie de fotografii cu modul inuman în care sunt tratați pacienți internați în staționatul trei al SJUR, edilul reșițean a susținut astăzi o conferință de presă alături de Romeo Dunca, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, în ograda căruia se află unitatea spitalicească. Primele măsuri anunțate de aceștia: destituirea managerului spitalului, Alina Stancovici și întocmirea unei comisii de anchetă împreună cu Ministerul Sănătății, care să stabilească exact ce se întâmplă în Spitalul din Reșița.

„O să propunem Ministerului destituirea managerului spitalului și întocmirea unei comisii de anchetă. Am vorbit deja cu dl ministru Tătaru să ne trimită o echipă de profesioniști, să înțelegem exact ce s-a întâmplat acolo. Realitatea este cruntă și trebuie să facem tot ce putem ca astfel de situații să nu se mai întâmple”, a precizat președintele Romeo Dunca.

Președintele CJ Caraș-Severin a admis că vina pentru situația de la SJUR poate nu îi aparține în întregime managerului Alina Stancovici, care a preluat conducerea spitalului doar de o scurtă perioadă de timp, dar este de părere că acolo este nevoie de o persoană cu mână de fier. Pentru moment nu a fost avansat însă niciun nume care să preia frâiele spitalului: „Nu avem înlocuitor. Va trebui să căutăm o soluție, să găsim pe cineva care înțelege ce trebuie să facă și să aibă puterea să se lupte cu acest mamut, care trebuie desțelenit. Dna Stancovici, îmi pare rău, dânsa este dornică, nu a avut nici dânsa poate suficient timp să facă mai nimic, dar acolo trebuie o mână de fier”.

Pe de altă parte, primarul Ioan Popa a ținut să sublinieze că Romeo Dunca se află la conducerea forului județean doar de o lună de zile, deci nu poate fi considerat responsabil de situația de la Spitalul Județean din Reșița.

„În ultimii patru ani am solicitat de nenumărate ori Consiliului Județean să ne dea în administrație SJUR, așa cum s-a făcut la Bihor. Nu ni s-a aprobat această solicitare, motivele le cunoaștem, 1200 de angajați care au fost considerați masă de manevră.

Numele Reșiței apare astăzi din cauza incidentului nefericit apărut în presă pe toate canalele media și este o anatemă și o pată pusă pe obrazul acestui oraș și eu ca primar al Reșiței sau noi reșițenii, nu avem absolut nicio vină pentru ce s-a întâmplat acolo.

La Spitalul Județean vorbim de trei lucruri grave: deprofesionalizare, neprofesionalizare și dezumanizare. Neprofesionalizarea vine din faptul că s-a angajat de-a lungul timpului personal și nu mă refer la medici, mă refer la brancardieri, mă refer la infirmieri, la asistente medicale fără să aibă o pregătire profesională adecvată. Reșița, de exemplu, are 4000 de femei care lucrează  în Austria și îngrijesc persoane vârstnice și fac exact aceeași treabă care ar trebuie să se facă în situația pozelor circulând în mass media. Și întrebarea care se pune retoric este de ce acele persoane nu și-au găsit un loc de muncă aici acasă, în aceste staționare.

Această comisie mixtă care se va face împreună cu Ministerul Sănătății și avem deja confirmarea de la ministrul Tătaru că va fi trimisă la Reșița, va analiza situația de fapt de la staționarul 3 și dacă este cazul să se ia alte măsuri decât civile, măsuri penale, fiți convinși că o vom face.

Este momentul în care SJUR trebuie să își schimbe modul de activitate și abordarea față de pacienți, față de cetățeni. Ceea ce se întâmplă în spital, o spun cu regret și cu scuzele de rigoare pentru cei care își fac treaba acolo, nu este în regulă”, a mai precizat Ioan Popa.

Pentru moment, se pare că singura soluție pentru îmbunătățirea condițiilor din staționarul trei ar fi construirea la Reșița a unui spital modular. „Dacă vom reuși, lucrurile se vor schimba, condițiile vor fi altele, iar după ce această pandemie va trece, acest spital va rămâne să deservească populația pentru următorii 10 ani. Proiectul este gata, situația terenului este limpede, am scos în regim de urgență certificatul de urbanism și lucrăm la avize pentru ca atunci când vom depune dosarul să nu existe nimic ce să poată fi contestat. Inclusiv proiectul tehnic este gata, deci dacă câștigăm acest proiect, vom avem 100 de paturi civilizate”, a mai precizat Romeo Dunca.

Puteți urmări aici întreaga conferință de presă susținută de Romeo Dunca și Ioan Popa:

Karina TINCUL

Pe perioada Stării de Urgență, ministrul sănătății Nelu Tătaru a emis un ordin prin care, în Caraș-Severin, erau schimbații din funcție, pe perioadă limitată de timp, directorul DSP, managerul Spitalului Județean de Urgență Reșița și directorul medical de la aceeași unitate sanitară. Joi seara, în cadrul unei emisiuni live pe Reper24, directorul DSP dr Romeo Dumitrescu a precizat că domnia sa a primit o înștiințare prin care i se prelungește mandatul din fruntea Direcției județene de Sănătate Publică cu 45 de zile.

Am aflat că la Spitalul Județean de Urgență din municipiul de la poale de Semenic, nu s-a primit un asemenea aviz de prelungire. „Nu, nu am primit o astfel de înștiințare și de astăzi, conform acelui ordin nu mai sunt manager“ – a declarat scurt Waldemar Murgu director interimar pentru o lună de zile la spitalul reșițean.

Am contactat-o și pe d-na Alina Stancovici cea care a câștigat postul prin concurs în primăvara acestui an și a fost înlocuită din funcție pe perioadă determinată de starea de urgență, care ne-a confirmat că din această dimineață a preluat frâiele spitalului. „Nu pot să vă spun acum mai multe pentru că am foarte mult de lucru, să aflu ce s-a făcut, ce nu s-a făcut și mai ales ce e de făcut. Promit să vă ofer un interviu mai pe larg după o scurtă perioadă de timp“ – a declarat pentru Reper24 Alina Stancovici.

Pentru că nu și-au primit cei 500 de euro promiși de președinte și guvern, medicii și asistentele de la UPU și ATI erau pregătiți în această dimineață să-l „întâmpine“ cum se cuvine pe managerul Waldemar Murgu, pentru tergiversarea semnării actelor. Noul director a stat de vorbă chiar astăzi cu aceștia și le-a explicat că fostul manager nu și-a asumat inițial semnarea listelor întocmite de șefii de secții cu personalul care este îndreptățit să primească acele alocări bugetare, dar acest lucru s-a rezolvat și documentele au fost asumate și trimise Direcției de Sănătate Publică și Ministerului Sănătății astfel încât această problemă este rezolvată.

Dan AGACHE

Situațiile de criză de obicei scot la suprafață atât latura pozitivă cât și cea negativă a oamenilor. Cum era de așteptat în această perioadă în care întreaga omenire luptă împotriva unui dușman invizibil, am asistat la tot felul de situații și comportamente, de la generozitate, caritate și grija față de aproape, la reproșuri, teamă, ură, lăcomie și dorința de a face bani din suferința altora.

La Reșița, o campanie inițiată la Spitalul Județean de Urgență din Reșița pentru strângerea de fonduri pentru achiziționarea unor echipamente medicale necesare luptei împotriva COVID-19 este un exemplu perfect în acest sens, stârnind reacții diverse. Nu puțini au fost cei care se întrebau de ce ar trebui ei să doneze în condițiile în care au contribuit ani de zile la sistemul de sănătate, iar dacă ajungeau cumva să aibă nevoie de îngrijire medicală, trebuiau să plătească totul în spitale, de la medicamente la pansamente, neuitând nici de micile sau mai marile „atenții” care mergeau spre medici și asistente. Nimic greșit în părerile acestora, dar parcă în astfel de situații nu mai are rost să arătăm cu degetul și să aruncăm cu piatra. O putem face din nou când trece criza. Pe moment, să ne concentrăm atenția spre a depăși cu bine această situație. Probabil așa au gândit și cei care au răspuns apelului lansat în urmă cu câteva zile la Reșița, existând numeroase donații atât ale cetățenilor, cât și ale unor sponsori.

Astfel, în doar câteva zile s-a reușit strângerea a aproape 60.000 de lei din obiectivul total de 82.000 de lei, informează reprezentanții Fundației Comunitare Banatul Montan, care s-a alăturat efortului UPU Smurd Reșița de a strânge fonduri. Din suma totală strânsă, 2.5%+TVA vor reveni procesatorului de plăți care face posibilă rularea campaniei online. Restul banilor sunt folosiți pentru dotarea Spitalului Județean de Urgență Reșița cu cele necesare pentru prevenția și tratarea Coronavirus.

Cu banii strânși până acum au fost achiziționate o serie de echipamente care au fost deja donate: cinci termometre infrarosu Nc200, două Pulxoximetre Po30, două monitoare ATI NC5, o seringă automată SN-50C66T, un electrocardiograf 1200G. Valoarea totală a acestor echipamente este de 20.216 RON. Alte echipamente în valoare totală de 28.360 RON au fost deja comandate și urmează să sosească de la furnizor.

„Campania de strângere de fonduri  va continua până la completarea sumei, iar în tot acest timp Fundația Comunitară Banatul Montan este în permanență în contact cu medicii de la spitalul judetean urmând a decide în funcție de priorități ce alte echipamente sau consumabile vor fi achiziționate.

Donațiile individuale se pot face prin intermediul paginii fundației comunitare: https://fundatiacomunitarabanatulmontan.ro/donatii-upu-smurd-resita/

Companiile care doresc să susțină acest demers sunt încurajate să ia legătura cât mai repede cu Fundația Comunitară Banatul Montan. Datele de contact sunt disponibile pe pagina fundației: https://fundatiacomunitarabanatulmontan.ro/”, precizează Răzvan Todor, directorul executiv al Fundației Comunitare Banatul Montan.

Printre cei care s-au alăturat campaniei se numără și reprezentanții Primăriei Reșița, care îi îndeamnă pe reșițenii care au posibilitatea să doneze să o facă:

„Știm cu toții că sistemul medical de stat nu e nici pe departe ideal și că se confruntă cu mari dificultăți în ceea ce privește condițiile de găzduire a pacienților, dotările cu aparatură medicală și insuficiența personalului medical.

Această campanie e despre CE PUTEM FACE NOI CA ȘI COMUNITATE ACUM pentru a preveni un deznodământ dramatic al unei situații deja extrem de serioase.

Spitalul Județean de Urgență Reșița este cel mai mare spital din județul Caraș-Severin și ne-a cerut ajutorul. Noul coronavirus este un virus care se răspândește extrem de rapid și mai multe cazuri au apărut deja și la noi în județ. Se estimează creșterea numărului de suspecți și pacienți într-un ritm alert și este clar în momentul de față că nu suntem pregătiți pentru a face față la ceea ce va urma”.

Primarul Ioan Popa a anunțat deja că administrația locală reșițeană va achiziționa un număr de patru containere modulare spre a fi încredințate Spitalului Județean de Urgențe, pentru a servi la pre-trierea în condiții optime a pacienților.

Citește și Asistenta șefă de la UPU SMURD Reșița a inițiat o campanie de susținere în lupta cu temutul virus!

Karina TINCUL

Nici n-am încheiat de iscălit bine articolul cu întâlnirea benefică la care au luat parte delegația Rotary din Germania, conducerea spitalului, care înseamnă fosta șefă a TSD-ului Mihaela Popovici și primarul de Caransebeș, Felix Borcean, că oamenii au și invadat spațiul virtual cu imagini aproape incredibile pentru anul în care ne aflăm, realizate în incinta Spitalului Municipal de Urgență din Caransebeș. Deși se spune că „o fotografie face cât o mie de cuvinte“ sau una din puțul gândirii, „cuvintele pălesc în fața evidențelor“, sau „orice comentariu e de prisos“, totuși sunt câteva lucruri la care merită să reflectăm, în strânsă legătură cu aceste imagini.

Este clar că situația cu care se confruntă acest mastodont spitalicesc din Caransebeș, nu i se datorează actualului manager, ar fi o aberație să îi punem domnișoarei Popovici în cârcă toate nerealizările și întreaga imagine horror de care „se bucură“ unitatea pe care o conduce. Știm care este valoarea arieratelor, datoriile cifrându-se la peste 8 milioane de lei. Ați reușit să opriți această hemoragie financiară a spitalului? Era doar o întrebare, din planul de management, poate ușor prematură…

Ceea ce-i întristează pe pacienți iar nouă ne ridică mari semne de întrebare este că nici măcar din punct de estetic lucrurile nu par a se fi îmbunătățit la SMU Caransebeș. După ce criterii să te evaluăm, din punct de vedere managerial, dragă Mihaela? După codul vestimentar de bon-ton pe care îl afișezi sau după imaginile sinistre ale spitalului pe care îl conduci și care sunt „promovate“ la greu în social-media?

„Spitalul de urgență al Municipiului Caransebeș în anul 2018! Un miros insuportabil, un loc prin care angajații acestei unități medicale trec zilnic și se supun riscului îmbolnăvirii!
Pe acest hol trec pacienții cărora li se face o radiologie!“ – sesizează o persoană pe o rețea de socializare și nu putem rămâne indiferenți la acest semnal de alarmă. Refuz cu încrâncenare să cred că managerul spitalului ar putea sta doar în propriul birou și ar circula doar prin secțiile care-i convin, fără a lua contact cu realitatea. Vorbeam despre vizita Rotary la spitalul caransebeșean și spuneam că s-ar putea ca în față să fie vopsit gardul iar în spate leopardul. Aici, pe coridoarele groazei, nu mai e vorba de niciun leopard, ci pur și simplu, așa cum mărturiseau niște tineri amatori de filme horror, ai impresia că ești urmărit la fiecare pas de niște suflete rătăcite, niște „muroi“. Și acum sincer, pentru Dumnezeu, la Caransebeș spitalul arată precum clădirile părăsite de la Cernobîl. Dar acolo a fost un accident nuclear, la Caransebeș ce s-a întâmplat? Pe vremuri, acum niște ani buni, la subsolul spitalului, plin cu apă, dejecții și alte surprize (doar de unde credeați că sunt mirosurile pestilențiale, ghici, ghicitoarea mea?) ar fi fost descoperit și cadavrul unei persoane.

Este chiar atât de greu de văruit, de igienizat, de termopanat (vezi că sunt reduceri la termopane în perioada asta) această zonă insalubră, care nu e în Angola sau în spatele unui cimitir, ci chiar într-un loc unde se pun diagnostice de către medici, se fac consultații, raze, se internează oameni cu probleme de sănătate, cu speranța că vor reveni pe picioarele lor acasă. Păi cum să mai ai speranță, când spitalul unde ești internat arată mai rău decât un ospiciu din anii 60? Să-mi fie iertat, scumpă domnișoară manager, dar dacă stai câteva zile în spitalul pe care îl conduci, te îmbolnăvești și dacă ești sănătos tun! Și nu vorbesc de vreun stafilococ auriu sau vreo infecție nosocomială, ci de modul în care ești efectiv tulburat psihic de „grozăviile“ spitalului caransebeșean. Te îmbolnăvești cu nervii!

Nu știu ce spun cadrele medicale, s-or fi obișnuit cu ceea ce trăiesc zi de zi, și-au dat seama că „din viață scapă cine poate“, au crescut și remunerațiile în sistemul medical, dar cred că cineva trebuie să ia atitudine pentru modul în care se găsește astăzi această unitate medicală în anul 2018.

Este clar că ceva trebuie întreprins, chiar dacă știm că spitalul este susținut din bugetul municipalității și cunoscând faptul că primarul Borcean, atunci când aude de „problema“ numită Spitalul din Caransebeș, ar prefera să revină mai degrabă la catedra de la Doda. Evident, din rațiuni ce țin de valorile ce depășesc puterile bugetului municipal, pe care le-ar presupune o reabilitare totală a acestei unități medicale, una de o importanță majoră pentru municipiu și pentru foarte multe localități din zonă.

În cele din urmă, nici momentul politic-mioritic nu-i ajută pe Mihaela și Felix să viseze la vreo infuzie de fonduri guvernamentale pentru spitalul din oraș; ea a fugit din PSD, (mă rog, pentru mine, despărțirea Mihaelei, care a fost liderul activului juvenil PSD, de Mocioalcă&Co e un fel de „Adio, dar rămân cu tine!“) iar el e membru PNL, un partid care, pentru moment, cântă la mandolină pe lângă Palatul Victoria și cam atât.

Cu alte cuvinte, prezentul Spitalului Municipal din Caransebeș e unul dureros iar viitorul acestuia ne dă fiori…reci.

Sergiu TABAN

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

Sursa Foto: Facebook

Veste bună de la Consiliul Județean Caraș-Severin: președintele Silviu Hurduzeu a semnat astăzi cu ADR Vest contractele de finanțare pentru reabilitarea energetică și utilizarea energiei din surse regenerabile pentru staționarul 2 și staționarul 3 al Spitalului Județean de Urgență din Reșița. Cu alte cuvinte, Spitalul din centrul Reșiței (staționarul 2) și Spitalul de Boli Infecțioase (staționarul 3) vor fi reabilitate complet cu fonduri europene, dar și cu o contribuție financiară importantă din partea Consiliului Județean Caraș-Severin. Valoarea totală a celor două proiecte se ridică peste 34 de milioane de lei, din care aproximativ 13 milioane de lei reprezintă contribuția forului județean (cofinanțare plus cheltuieli neeligibile).

„Lucrările neeligibile au făcut ca suma finală a proiectelor să fie mai mare. Sunt lucrările de interior. Ținând cont de faptul că sunt clădiri vechi care nu au fost modernizate, se impuneau aceste lucrări și pentru că am avut această oportunitate de a depune proiectele pe eficiență energetică am prins în studiul de fezabilitate și lucrările de interior, lucrările care nu sunt elegibile pe proiect, dar am ținut cont de faptul că dacă se intervine la cele două staționare e bine să facem și aceste investiții de interior, chiar dacă suma rezultată este mai mare”, a declarat imediat după semnarea celor două contracte președintele CJ CS, Silviu Hurduzeu.

Ambele proiecte au ca durată de implementare 22 de luni. Altfel spus, lucrările nu vor începe zilele următoare. Drumul până la începerea lucrărilor mai este destul de lung. Până atunci mai trebuie realizat proiectul tehnic pentru ambele clădiri, iar mai apoi lucrările vor fi scoase la licitație, reabilitarea efectivă urmând să înceapă doar odată ce va fi stabilit un câștigător. Totuși, odată cu terminarea lucrărilor, va crește calitatea actului medical la ambele staționare, a dat asigurări directorul general al ADR Vest, Sorin Maxim.

„Aceste proiecte fac parte din ansamblul măsurilor care încearcă să reducă poluarea, dar chiar dacă este un proiect de reducere a poluării se fac lucrări care practic țin de reparația capitală a unei clădiri. Nu cred că nici una din cele două clădiri, ambele foarte vechi, nu a avut parte de astfel de investiție și felicit Consiliul Județean că a folosit această oportunitate și a mai adăugat niște resurse pe lângă ale noastre”, a mai adăugat Sorin Maxim.

Ambele proiecte vizează reducerea emisiilor de CO2 și creșterea eficienței energetice prin reabilitarea clădirilor, iar printre lucrările ce vor fi realizate se numără: izolarea termică a pereților exteriori, a soclului, a pardoselii, a planșeului peste ultimul nivel; schimbarea tâmplăriei exterioare existente cu tâmplărie performantă energetic din lemn stratificat cu geam termopan; montarea pompelor de căldură de tip aer-apa și integrarea acestora în sistemul existent de încălzire; montare instalație de panouri solare termice cu tuburi vidate care să asigure apa caldă menajeră de consum; montarea de panouri solare fotovoltaice pentru asigurarea parțială a consumului electric din acestea.

De asemenea, prin realizarea celor două investiții se estimează următoarele rezultate: scăderea consumului anual specific de energie primară (din surse neregenerabile), scăderea anuală estimată a gazelor cu efect de seră, scăderea consumului anual specific de energie primară.

Karina TINCUL

Joi, 15 martie, în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeş a avut loc o întâlnire având ca scop găsirea unor soluţii pentru sprijinirea Spitalului Municipal de Urgenţă, iniţiată de primarul Felix Borcean şi P.S. Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, la care au participat 16 din cei 25 de primari cărora le-au fost trimise invitaţii. În sală au fost prezenţi, de asemenea, au un mare număr de preoţi din parohiile deservite de unitatea medicală caransebeşeană.

Spitalul caransebeşean deserveşte un număr de aproximativ 90.000 de locuitori, din care 4.290 din Caransebeş, reprezentând 32,5 la sută din totalul pacienţilor. Din celelalte zone ale judeţului sunt 65 de procente, restul de 2 la sută fiind în tranzit, din alte zone ale ţării. „Problema economico-financiară a spitalului este îngrijorătoare. Sunt convinsă că voi găsi sprijin la dumneavoastră, pentru a contribui la susţinerea acestui spital. Soldul datoriilor către furnizori este de 7.773.000 de lei, este unul imens în condiţiile în care spitalul nu a mai primit bani pentru achitarea arieratelor de mai bine de trei ani, din care aceste arierate se ridică la peste 4 milioane de lei”, a spus managerul interimar al spitalului, Mihaela Popovici.

Pr. ic. stavr. Gabriel Grozman-Pop, consilier social-misionar în cadrul Episcopiei, a spus că Biserica este deschisă la propuneri, însă va trebui identificată o formă practică prin care poate fi ajutat spitalul.

„În anul 2015, a mai existat o iniţiativă a Primăriei municipiului Caransebeş, de a se găsi o formă juridică prin care unităţile administrativ-teritoriale să poată contribui la sprijinirea spitalului. Nu ştiu de ce nu s-a şi materializat, poate că la vremea respectivă existau şi alte pasiuni şi au fost alte discuţii, dar nu cred că are rost să dezgropăm morţii. Cert este că acum suntem într-o altă conjunctură, în care ar fi bine să rupem pisica şi să arătăm unitate pentru comunitatea din care cu toţii facem parte. Este o problemă de cu totul altă natură decât cea politică, şi ar fi bine să lăsăm la o parte pasiunile politice şi să contribuim cu toţii, cum putem, la revitalizarea Spitalului Municipal de Urgenţă din Caransebeş. Acea asociaţie de care vorbeam se numea «Urgent Life» şi există două posibilităţi prin care ne-am putea organiza: o organizaţie neguvernamentală, din care să facem parte, ca membri fondatori, toate unităţile administrativ-teritoriale, sau cele care doresc, bineînţeles, şi mai este Legea 350, prin cotizaţie anuală. Ideea este dacă dorim să ne implicăm în această întreprindere”, a mai spus Felix Borcean.

Directorul economic al Primăriei, Horia Irimia, a venit cu câteva argumente, afirmând că, în România, sunt doar cinci spitale municipale de urgenţă care nu sunt în reşedinţa de judeţ, cel din Caransebeş fiind unul dintre ele. „Diferenţa dintre «judeţean» şi «municipal de urgenţă» este că o parte din impozitul pe salariile noastre merge, în cazul nostru, la Reşiţa, la Spitalul judeţean, pe când la Spitalul din Caransebeş nu intră nimic. Spitalul din Caransebeş are o importanţă strategică, şi de aceea este util ca el să fie sprijinit de toate comunităţile pe care le deserveşte”.

Cele mai multe discuţii s-au iscat în jurul cadrului legal prin care s-ar putea materializa această iniţiativă, existând diverse propuneri, dar nefiind luată o hotărâre finală.

Felix Borcean s-a arătat, totuşi, încrezător că acest demers se va concretiza, bazându-se atât pe numărul mare de primari prezenţi la întâlnire, cât şi pe faptul că a văzut deschidere din partea majorităţii participanţilor. „Vom creiona un raport, îi vom da o formă juridică adecvată şi vom începe îmbunătăţirea condiţiilor din Spitalul Municipal de Urgenţă din Caransebeş. Mă bazez şi pe sprijinul parlamentarilor de Caraş-Severin, dar aş căuta soluţii în comunităţile noastre, şi la demersul nostru se  vor alătura, cu siguranţă, şi mulţi investitori din zonă, mulţi agenţi economici privaţi, am primit deja semnale din partea unora dintre ei, urmând să organizez o întâlnire şi cu aceştia”, a adăugat edilul municipiului.

Şi Mihaela Popovici s-a arătat optimistă, chiar dacă situaţia financiară a unităţii medicale nu este una tocmai bună. „Pe partea de furnizori, cel mai mult se cheltuieşte pe gaze naturale, pe mâncare, pe energie electrică, pe utilităţi. La începutul mandatului meu, chiar în prima zi, ne-a fost tăiat gazul, însă, cu sprijinul Primăriei şi prin demersurile întreprinse de autorităţi, am reuşit să rezolvăm problema. Există somaţii de la distribuitorii de medicamente şi suntem în situaţia de a ne bloca, la un moment-dat, din punct de vedere financiar. Mai mult de 80 la sută din banii de la Casa de asigurări şi de la parteneri merg pe salarii”, a mai spus Mihaela Popovici.

Cosmin VLAD  

Consilierii județeni cărășeni au aprobat în ședința ordinară de săptămâna trecută alocarea a peste 370.000 de lei pentru dotarea Spitalului Județean de Urgență din Reșița cu o masă de operații nouă. De asemenea, aleșii județeni și-au dat acordul pentru co-finanțarea cu 10% a mai multor aparate ce vor fi achiziționate de către unitatea spitalicească în anul 2018.

Primul proiect de hotărâre aprobat de consilieri prevedea rectificarea pozitivă a bugetului Spitalului Județean de Urgență Reșița cu suma de 377.000 lei, bani necesari pentru achiziționarea unei mese operații radiotrasparentă multifuncțională de ortopedie.

„Orice solicitare pentru investiții a Spitalului Județean de Urgență Reșița a fost materializată de către Consiliul Județean și evident aprobată prin votul consilierilor. A fost vorba de motorul de ortopedie, a fost vorba de o componentă pentru un tomograf, acum iată o masă de operații. Repet, toate solicitările în investiții pe cheltuielile de dezvoltare au fost acceptate de către CJ, materializate prin proiecte de hotărâre, deci din acest punct de vedere spitalul a fost ajutat de către Consiliul Județean”, a precizat, cu acest prilej, președintele forului județean, Silviu Hurduzeu.

Prin de-al doilea proiect aprobat în ședință, consilierii au fost de acord cu suportarea a 10% din costul unor aparate ce vor fi achiziționate de spital în anul 2018.

„Este vorba de aceea solicitare pe care Spitalul o face către Ministerul Sănătății an de an pentru achiziție de aparatură medicală și acordul Consiliului Județean de a suporta 10% din costurile acestei aparaturi. Solicitarea DSP a fost pe o perioadă mai mare de timp, 2018-2021, dar nu am fost de acord cu aceea solicitare pentru că excede mandatul pe care noi îl avem. Dar, prin acest proiect noi aprobăm participarea CJ la achiziția de aparatură medicală în cuantum de 10% din valoarea acesteia, valoarea aparaturii fiind estimată la 975.000 lei”, a explicat Hurduzeu.

Acești bani vor fi folosiți pentru dotarea spitalului cu un steamer medical pentru imunohistochimie, un procesor automat de țesuturi, un chit anticorpi, un gastroscop-duodenoscop și 2 aparate de ventilație.

Karina TINCUL

Într-o recentă declaraţie de presă, primarul Caransebeşului, Felix Borcean, a vorbit despre situaţia Spitalului Municipal de Urgenţă, unitate cu mari probleme în ceea ce priveşte plata arieratelor.

„Am vorbit recent cu domnul senator Marcel Vela, căruia i-am furnizat o serie de date legate de arieratele pe care spitalul caransebeşean le-ar avea. Domnul senator a depus un amendament în acest sens, care, însă, cum era de aşteptat, a fost respins, şi asta în condiţiile în care primul-ministru Sorin Grindeanu este din Caransebeş, iar în momentul de faţă spitalul se află într-o situaţie extrem de dificilă, fiind, practic, primul an când aceste arierate nu se plătesc”, a spus Felix Borcean.

Edilul a adăugat că, din păcate, nu s-a găsit înţelegere nici în această problemă, lupta fiind extrem de politizată, chiar dacă spitalul din Caransebeş nu-i deserveşte doar pe cetăţenii municipiului sau pe cei liberali, ci şi cetăţeni dintr-o zonă foarte întinsă, sau cu vederi de stânga.

Cosmin VLAD

Spitalul Județean de Urgență din Reșița va avea de anul viitor un aparat mamograf de ultimă generație, consilierii județeni aprobând în ședința ordinară din această lună alocarea unei sume de aproape 48.000 de lei pentru achiziționarea acestuia. Banii reprezintă 10% din valoarea aparatului, restul de 90% fiind alocați de Ministerul Sănătății. 

Proiectul de hotărâre a fost inițiat de președintele forului județean, Silviu Hurduzeu, după ce luna trecută CJ a alocat bani pentru dotarea unității spitalicești cu un aparat destinat operațiilor de cataractă.

„Am supus votului forului județean un important proiect de hotărâre prin care Consiliul Județean Caraș-Severin și-a asumat plata unei confinanțări de 10% pentru achiziționarea unui aparat mamograf digital pentru Spitalul Județean de Urgență Reșița. Este o preocupare pe care o avem pentru dotarea spitalului cu aparatura atât de necesară după ce luna trecută a fost aprobată achiziționarea aparatului destinat operațiilor de cataractă”, a precizat Hurduzeu.

La rândul său, managerul unității spitalicești, Dumitru Secășan, a explicat necesitatea dotării spitalului cu un astfel de aparat, în condițiile în care specialiștii de la Serviciul radiologie – imagistică se pot baza în prezent doar pe un mamograf care nu funcționează la parametrii optimi:

„Este vorba de un mamograf de ultimă generație care este strict necesar la Spitalul Județean și foarte important pentru populația feminină a județului, având în vedere că în fiecare an sunt aproape 980 de femei în evidențe cu cancer mamar. Senologia, cum spun specialiștii la această patologie, este în creștere, important este pentru noi este să o diagnosticăm cât mai repede ca să se poată înceapă un tratament eficient și de asemenea, după diagnosticare pacientele să beneficieze de o urmărire, de un control periodic. Prin acest mamograf de ultimă generație avem toate posibilitățile de diagnosticare precoce a cancerului mamar”.

Conform lui Secășan, dacă în cazul în care nu apare nici o problemă, aparatul va funcționa în cadrul Spitalului din Reșița, de la începutul anului viitor.

Karina TINCUL