Interminabilele discuții pe marginea renunțării sau continuării proiectelor de reabilitare energetică ale celor trei staționare ale Spitalului Județean de Urgență din Reșița pare să se fi tranșat în cadrul ultimei ședințe a Consiliului Județean Caraș-Severin. În urma votului consilierilor județeni, s-a decis renunțarea la contractele de finanțare. În favoarea proiectelor inițiate de președintele Romeo Dunca au votat consilierii liberali, contra renunțării la proiecte au fost consilierii PSD, PRO România și PMP.

Au fost discuții aprinse în cadrul ședinței, Ioan Crina, Ionuț Popovici și Flavius Nedelcea declarându-se categoric împotriva renunțării la proiectele de finanțare, în ciuda insistențelor lui Romeo Dunca, președintele CJ, că forul județean nu are cum să acopere cheltuielile neeligibile a căror valoare depășește finanțarea primită din fonduri europene. Președintele PMP, Ionuț Popovici a anunțat chiar că în cazul în care proiectele vor fi aprobate va face o plângere penală împotriva tuturor celor care au votat pentru renunțarea la proiecte.

„Dacă mă întrebați pe mine, această renunțare cred că trece oarecum și limita legală. Din punctul meu de vedere este un abuz, iar în momentul în care aceste finanțări vor fi retrase, personal voi formula o plângere penală împotriva tuturor, și a inițiatorului și a celor care votează aceste proiecte. Nu este o amenințare, este o realitate. Dacă voi avea sau nu dreptate, vor hotărâ instituțiile abilitate”, a precizat acesta.

Liberalii nu s-au lăsat însă convinși de argumentele opoziției și au ridicat mâna în favoarea renunțării la contractele de finanțare, fapt ce l-a determinat pe președintele Dunca să le mulțumească și să îi asigure că au făcut un lucru bun.

„Proiectele au trecut, consilierii noștri au responsabilitate și au înțeles că nu avem cum să le facem. Nu putem să ne băgăm într-o cheltuială neeligibilă atât de mare, dacă nu avem resursă financiară. Ce să facem? Să scoatem lucrările la licitație pe nasturi? Pe șase milioane de euro de la Comunitatea Europeană? Și cu celelalte șapte ce facem? Mai avem încă zeci de milioane de lei datorii, din 2008. Ne mai îndatorăm pentru încă 10 ani, dar pentru ceva ce schimbă radical serviciul de sănătate în județ, nu să vopsim un spital din 1935”, a precizat la finalul ședinței, Romeo Dunca.

Președintele Consiliului Județean a recunoscut că există riscul de a nu primi finanțare pentru ridicarea unui nou spital județean la Reșița, proiect pe care dorește să îl implementeze alături de Primăria municipiului, dar este vorba de un risc asumat, „pe care trebuie să îl luăm acum”. Pe de altă parte Romeo Dunca a dat asigurări că cele trei staționare nu vor fi lăsate de izbeliște, în așteptarea momentului 2026, când speră acesta că va fi inaugurat noul spital: pe de o parte, se vor investi 5 milioane de lei în lucrări de reparații, iar pe de altă parte se va încerca obținerea unei finanțări pe POIM, de 10 milioane de lei, pentru schimbarea instalațiilor electrice și de gaze tehnice.

Citește și „Este momentul să facem un alt spital”. Vela și Popa fac front comun cu Dunca

Karina TINCUL

„Vom lăsa județului Caraș-Severin un spital județean de înaltă ținută”, a promis astăzi primarul Reșiței, Ioan Popa, în cadrul unei conferințe de presă susținută alături de președintele PNL Caraș-Severin, Marcel Vela și de președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca. Subiectul conferinței: renunțarea la finanțarea europeană pentru reabilitarea energetică a celor trei staționare ale SJUR și ridicarea în schimb a unui nou spital în municipiul de pe Bârzava.

Practic, primarul Reșiței, Ioan Popa și senatorul Marcel Vela s-au prezentat în fața presei pentru a arăta că îl susțin pe Romeo Dunca, în intenția acestuia de a stopa proiectele pentru cele trei staționare, atrăgându-se încă o dată atenția că co-finanțarea pe care forul județean ar trebui să o plătească pentru derularea proiectelor se ridică practic la aceeași valoare ca și finanțarea ce ar veni de la Bruxelles. Consiliul Județean nu dispune în acest moment de aceste fonduri și nici nu ar putea obține un credit, având în vedere gradul de îndatorare al județului, a precizat Dunca, președintele CJ ținând însă să asigure că renunțarea la proiecte nu înseamnă automat și abandonarea celor 3 staționare. 5 milioane de lei vor fi investiți în lucrări de renovare a celor trei clădiri, existând posibilitatea de a obține și o finanțare de 10 milioane de lei pentru refacerea instalațiilor electrice și cele de gaze tehnice, a asigurat Romeo Dunca.

Marcel Vela: „Aveți încredere în Ioan Popa și Romeo Dunca”

Continuarea proiectelor de reabilitare energetică a celor trei staționare ar sărăci județul, a susținut la rândul său senatorul Marcel Vela, având în vedere contribuția de peste 30 de milioane de lei care ar trebui să o asigure CJ: „Ca să faceți o comparație, bugetul împărțit la Primării a fost de 28 de milioane, adică mai puțin decât s-ar băga în cele 3 staționare. Pentru drumuri, la CJ s-au primit 4 milioane de lei, de vreo 9 ori mai puțin. Și asta în condițiile în care prin priceperea președintelui, a primarului reședinței de județ, cu susținerea ADV Vest, putem face un spital județean nou, în care efortul financiar al CJ să fie de doar 2%.

Îi rog pe toți inteligenții care atacă acest subiect să facă un exercițiu de imaginație. Ar investi la ei, dacă ar fi privați, ar arunca pe geam 36 de milioane pentru ceva ce nu funcționează sau investesc 2 milioane pe ceva care funcționează? Că acest subiect deja depășește limitele unei logici elementare. De gospodar de la țară, dacă vreți. Dacă cei care refuză să facă această analiză , acest raționament contestă realitatea.

Aveți încredere în Ioan Popa și Romeo Dunca, nu au reușit în viață sau în profesie, că au fost neinspirați, că nu au fost pricepuți, pe când alții care critică am văzut ce afaceri bulgărești au făcut”.

Ioan Popa: „Vom lăsa județului Caraș-Severin un spital județean de înaltă ținută”

Despre necesitatea ridicării unui nou spital județean la Reșița și despre stadiul în care se află proiectul, a vorbit primarul Ioan Popa, care s-a arătat, ca de obicei, foarte convins de faptul că va reuși să obțină finanțarea necesară și că peste câțiva ani, la Reșița va exista un spital nou și modern.

„Nu are logică, așa cum spunea Romeo zilele trecute, să tunăm un Trabant, să îl facem să pară ca un Ferrari, dar el să aibă un motor cu pistoane de lemn. Nu suntem visători sau fanteziști, s-a declanșat un protocol între CJ CS și Primăria Reșița, în care suntem parteneri, s-a declanșat licitația pentru masterplan și studiul de pre-fezabilitate, urmând ca în 3-4 luni să avem datele de la masterplan și undeva în decembrie-ianuarie, să lansăm studiul de fezabilitate. Discuțiile pe care le-am avut cu ministrul Sănătății și cu premierul Cîțu au fost în felul următor: cine vine primul, primește banii. Pandemia a fost o lecție pentru noi toți și focusul, inclusiv pe PNRR, este pe Sănătate. Dacă suntem rapizi și ne mișcăm inteligent vom putea să accesăm fondurile. Acest spital județean este un lucru foarte serios, este o promisiune pe care mi-am făcut-o mie însumi, și vom lăsa județului Caraș-Severin un spital județean de înaltă ținută”, a afirmat Ioan Popa.

Conform edilului, viitorul spital ar urma să fie ridicat în imediata vecinătate a Muzeului de locomotive, va avea în jur de 550 de paturi, iar ridicarea și dotarea clădirii ar urma să se ridice la aproximativ 150 de milioane de euro.

„Lucrurile deja au pornit, sunt pe făgaș, trebuie să avem un pic de răbdare, să fim optimiști. Este momentul să facem un alt spital. Au trecut 50 de ani de la ultimul spital făcut în Reșița și aproape 100 de ani de la primul. Pentru Dumnezeu, trebuie să facem un spital, e simplu”, a mai precizat Ioan Popa.

Puteți urmări aici întreaga conferință de presă susținută de Romeo Dunca, Ioan Popa și Marcel Vela:

Karina TINCUL

Discuții contradictorii astăzi în Consiliul Județean Caraș-Severin, pe marginea intenției președintelui Romeo Dunca de a renunța la proiectele de reabilitare energetică a celor trei staționare ale Spitalului Județean de Urgență din Reșița. Și asta, deși la debutul ședinței, Dunca a anunțat că retrage de pe ordinea de zi proiectele privind încetarea contractelor de finanțare semnate pe vremea fostului președinte Silviu Hurduzeu. „Pentru niște lămuriri tehnice”, așa și-a motivat Dunca decizia, anunțând însă că intenția de a renunța la finanțarea europeană rămâne în picioare, iar proiectele vor fi repuse pe ordinea de zi la o ședință ulterioară.

Consilierii PSD, PMP și PRO România nu au mai avut însă răbdare să aștepte până la acea ședință, ei venind încă de astăzi cu „lecția” pregătită, fluturând afișe cu mesajul „Nu ne batem joc de sănătatea cărășenilor”. Mai mult decât atât, președintele PMP Caraș-Severin, Ionuț Popovici, i-a atras atenția președintelui CJ că practic este dispus să renunțe la vrabia din mână pentru cioara de pe gard, în condițiile în care întreaga lui strategie pentru sistemul de sănătate din Caraș-Severin se bazează pe ridicarea unui spital județean nou, proiect pentru care nu există la ora actuală nicio garanție că se va obține finanțare.

„Putem pierde 11 milioane de euro pe niște contracte care sunt semnate. Nu ați înțeles că CJ nu este o societate comercială și categoric nu este Dunca Imobiliare. (…) Să nu credeți că noi nu dorim un spital județean nou. Observ buna dumneavoastră intenție, dar aud de foarte multe ori cuvinte precum: vom vedea dacă, poate, încercăm, căutăm soluții și așa mai departe. PNRR nu este aprobat, în toamnă când va fi aprobat nu știm în ce formă se va face acest lucru, nu știm ghidurile de finanțare pe care le va lansa ADR Vest și mă întreb: dacă nu va fi sursă de finanțare? Ce vom face? Vom lăsa în agonie SJUR, așa cum a fost de foarte mulți ani până în prezent?”, l-a întrebat Popovici pe Dunca.

„Vorbiți prostii ca de obicei”, l-a apostrofat însă Dunca, președintele CJ susținând că finanțarea europeană pentru cele trei staționare se ridică la 7.300.000 de euro, iar contribuția județului ar fi și ea de 7 milioane de euro, sumă care, potrivit lui Dunca, depășește cu mult puterea financiară a forului județean. În plus, susține acesta, în cazul în care se vor investi fonduri europene în cele trei staționare, vor fi compromise șansele județului de a obține bani pentru ridicarea de la zero a unui spital județean. Pe de altă parte, Romeo Dunca a dat asigurări că nu vor exista penalități din partea ADR Vest în cazul renunțării la proiectele pentru cele 3 staționare, iar până la ridicarea viitorului spital, undeva în anul 2026, vor fi investiți bani pentru asigurarea unor condiții decente în clădirile de care dispune în prezent SJUR.

„Cele trei proiecte le-am retras pentru că trebuie să explicăm mai bine ce dorim. Este o decizie importantă și trebuie să o argumentăm foarte bine, mai ales că am identificat o variantă prin care, deși proiectele nu se realizează, putem să facem ceva în schimb. Dorim să identificăm o sumă să facem niște reparații minime necesare celor trei staționare în așa fel încât să putem să le folosim până la momentul realizării spitalului județean, în care ne punem mari speranțe și care va rezolva într-adevăr situația sanitară a județului. Renunțăm la cele trei proiecte, doar că ne pregătim jocul de gleznă mai bine”, a precizat la finalul ședinței, Romeo Dunca, convins că reabilitarea celor trei staționare nu rezolvă problema de fond a sistemului sanitar din Caraș-Severin.

Cele două părți au căzut de acord să se întâlnească din nou săptămâna viitoare, pentru a discuta cu documentele pe masă, înainte ca cele trei proiecte să fie supuse votului consilierilor județeni.

Karina TINCUL

Consilierii județeni cărășeni au fost de acord astăzi cu alocarea a peste 170.000 de lei către Spitalul Județean de Urgență din Reșița, bani necesari achiziționării unei piese defecte de la aparatul RMN. Tot astăzi a fost votat și un alt proiect de hotărâre care viza unitatea spitalicească din  Reșița, și anume exprimarea acordului de principiu pentru asigurarea contribuției de 10% din valoarea aparaturii medicale ce ar urma să fie achiziționată de către Ministerul Sănătății pentru SJUR.

„S-a votat alocarea unei sume din excedentul bugetar al județului pentru o piesă la aparatul RMN, aparat pe care CJ l-a cedat în urmă cu mai mulți ani spitalului. Acest aparat are o defecțiune și costurile se ridică la o sumă destul de mare. Tocmai pentru a putea achiziționa această piesă defectă, CJ a alocat astăzi 174.000 de lei.

Un alt subiect care viza Spitalul Județean și era pe ordinea de zi, se referea la un proiect cu Ministerul Sănătății și anume planul național de achiziții. Este vorba de un proiect care se face în fiecare an, în care MS suportă 90% din achiziționarea de aparatură pentru diverse secții ale spitalului, inclusiv ATI, iar CJ pune 10% din valoarea achiziției. Noi am făcut acest proiect, am încercat să punem pe locurile principale necesitățile pe care le are ATI-ul, este o secție de maximă importanță, nu doar în etapa COVID și așteptăm să vedem ce va fi eligibil de pe această listă, dar acest lucru, conform procedurilor, se va ști undeva la finele anului, respectiv luna decembrie”, a explicat la finalul ședinței, managerul SJUR, Alina Stancovici.

Despre SJUR a vorbit la finalul ședinței și președintele forului județean, Romeo Dunca. Acesta a explicat că încă se așteaptă un răspuns de la București cu privire la ridicarea spitalului modular de la Reșița, răspuns de care depinde pe viitor și continuarea proiectelor de reabilitare energetică a staționarelor 1 și 2. În ceea ce privește staționarul 3, Romeo Dunca a afirmat încă o dată că se va renunța la proiectul de reabilitare a acestuia pe fonduri europene. Ce se va întâmpla însă pe viitor cu clădirea care adăpostește în prezent secția de COVID și care se află în aceste zile în centrul campaniei „Adoptă un salon”, nu se știe încă. Deși afirma în urmă cu câteva luni, că va pune clădirea la pământ, președintele forului județean s-a răzgândit, dar nu a oferit încă nu răspuns clar cu privire la ce se va întâmpla cu aceasta.

Citește și Apel la solidaritate! S-a dat startul campaniei „Adoptă un salon” la Reșița!

„Încă nu știm ce să facem atâta timp cât nu avem un răspuns vizavi de acceptarea la finanțare a spitalului modular. Dacă se acceptă la finanțare, atunci lucrurile sunt clare, știm ce avem de făcut. Oricum în ambele situații vom avea o temă de casă de făcut, pentru că avem nevoie de sume enorme, fie că facem cele două staționare, fie că vom face numai unul, plus modularul, e vorba de zeci de milioane de lei pe care trebuie să le găsim, în situația în care stăm destul de rău cu gradul de îndatorare.

Nu avem încă răspunsul dacă ni s-a aprobat finanțarea sau nu, știu că săptămâna trecută dosarul nostru era în lucru și mai știu că noi am făcut un studiu de fezabilitatea foarte competent și dacă va fi ca banii să se aloce în funcție de claritatea și pertinența actelor, cu siguranță vom fi acceptați.

La staționarul trei am renunțat, iar dacă nu facem spitalul modular va trebuie să găsim surse să facem staționarul 1 și 2, iar activitatea de la staționarul 3 să o împărțim între cele două staționare, oricum avem specializări medicale care se suprapun”, a afirmat Romeo Dunca.

Pe de altă parte, în ciuda faptului că la un moment dat în viitor se va renunța la staționarul 3, președintele forului județean consideră binevenită inițiativa derulată la staționarul 3, unde se derulează campania „Adoptă un salon”, și unde chiar și CJ a investit bani în repunerea pe roate a liniei de oxigen, dar a atras atenția că aceste investiții vor fi aferente „doar perioadei de funcționare a acestui staționar, care nu va fi la nesfârșit. Este exact ca și cum ai niște pantofi care sunt găuriți, dar ți s-a rupt șiretul. Îți mai iei un șiret și mai alergi un pic cu ei și o să îi arunci când o să găsești bani să îți cumperi alții”, a mai adăugat Romeo Dunca.

Citește și Datoriile SJUR se ridică la 26 de milioane de lei! Spitalul supraviețuiește din împrumuturi și donații

Karina TINCUL

Datoriile Spitalului Județean de Urgență din Reșița se ridică în prezent la aproximativ 26 de milioane de lei, conform managerului Alina Stancovici. Aceasta recunoaște că nu a reușit să scadă arieratele unității spitalicești de la momentul în care a preluat frâiele SJUR, motiv pentru care este incriminată de multe ori de decidenții politici, dar susține că nu ar fi avut cum să facă acest lucru, având în vedere, pe de o parte perioada scurtă de când este la conducere, iar pe de altă parte faptul că ne aflăm în plină pandemie, ceea ce a provocat scumpirea echipamentelor și a materialelor sanitare.

„Datoriile nu sunt de ieri de azi, sunt vechi, aceste datorii atrag un sistem de penalități, de eșalonări de plată, ceea ce îngreunează activitatea noastră. Am făcut diverse demersuri la ordonatorul principal de credite, în speță Consiliul Județean, am făcut demersuri la Ministerul Sănătății, este nevoie de o infuzie serioasă de capital, poate este chiar nevoie să apelăm la rezerva de stat. Știu că în acest moment punctul nevralgic sau punctul sensibil pe care se accelerează este faptul că actualul manager nu a scăzut cifra datoriilor. Este imposibil ca actualul manager să scadă cifra datoriilor atâta vreme cât actualul manager a avut sincope în activitate, dată fiind suspendarea. În cele câteva luni calendaristice care au trecut de la revenirea mea pe post, la finele lunii august nu aveam cum, în plină pandemie, să scădem aceste datorii, cu atât mai mult cu cât în pandemie toate materialele sanitare, toate echipamentele s-au scumpit.

Pe de altă parte, avem eșalonări de plată pe care trebuie să le respectăm, ceea ce ne împiedică să facem alte achiziții. Conturile spitalului sunt blocate în continuare. Dacă nu greșesc, toate spitalele din Caraș-Severin au conturile blocare. La un moment dat, chiar am făcut o hârtie comună cu Spitalul Municipal Caransebeș pentru deblocarea conturilor, evident un demers fără succes”, a afirmat Alina Stancovici.

Managerul SJUR precizează că spitalul reușește să rămână pe linia de plutire cu ajutorul împrumuturilor de la alte unități spitalicești și al donațiilor.

„Avem o bună colaborare cu spitalele din județ și chiar din județele vecine. Au fost situații când, fie că am înțeles parte dintre cei din spital să punem mână de la mână din banii proprii ca să facem lucrări de igienizare sau chiar să cumpărăm medicație, fie că am mers pe varianta unui împrumut la spitalele din Caransebeș , Oravița, Moldova Nouă și ultima dată la Spitalul și la Centrul de Transfuzii Sanguine din Timișoara. Este important că această colaborare există și că ne putem ajuta într-un moment de criză. Pe de altă parte, au fost foarte importante aceste donații din partea comunității. Cu acest sistem de donații, ne-am putut ajuta foarte mult, chiar și la Staționarul 3”.

Pe de altă parte, Alina Stancovici nu neagă nici sprijinul acordat de Consiliul Județean Caraș-Severin, care a pus umărul la conectarea extensiei ATI la stocatorul de oxigen din curtea spitalului, precum și la repunerea în funcțiune a instalației de oxigen de la staționarul 3, care nu mai funcționa din 2012.

„Staționarul 3 este un pavilion destinat exclusiv pacienților COVID, unde folosim butelii de oxigen și concentratoare. Firesc ar fi fost să avem instalație de oxigen. Nu comentăm motivele pentru care în 2012 acest oxigen a fost tăiat, important este că în cele din urmă Consiliul Județean a înțeles să finanțeze repunerea în funcțiune mai bine zis refacerea infrastructurii de oxigen. Acum, pentru că numărul de pacienți a scăzut, ne-am apucat să lucrăm pe rețeaua de oxigen urmând ca în paralel din donații, să reparăm sistemul electric și să facem lucrări de zugrăvire, vopsire, igienizare și tot ce mai este necesar în clădire.

Desigur, toate acestea necesită un efort. Problema cea mai mare este faptul că trebuie să grupăm pacienții pe un singur etaj, nu putem duce pacienții în altă parte, nu este permis acest lucru, dar am așteptat să scadă numărul acestora pentru a putea fi grupați pe un alt etaj și vom lucra etapizat. Am început deja să lucrăm pe etajul doi, pe pneumologie, unde vom monta 62 de posturi de oxigen, urmând ca apoi la etajul trei, la boli infecțioase, să fie 15 prize de oxigen. Astfel o să scăpăm de nefastele butelii și concentratoare”, a mai precizat Alina Stancovici.

Karina TINCUL

Echipa de conducere a Spitalului Județean de Urgență Reșița s-a înjumătățit, mai multe posturi de directori și șefi de servicii urmând să fie scoase la concurs în perioada următoare. Anunțul a fost făcut chiar de managerul unității spitalicești, Alina Stancovici.

În cadrul unei conferințe derulate astăzi la sediul Consiliului Județean Caraș-Severin, conferință de prezentare a unui proiect transfrontalier derulat de SJUR în parteneriat cu Spitalul Pozarevac și Ministerul Sănătății din Serbia și Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu Timișoara, Alina Stancovici a vorbit de dificultățile cu care se confruntă principala unitate spitalicească din județul Caraș-Severin. Conform managerului Spitalului Județean de Urgență din Reșița, cinci posturi de conducere vor fi scoase la concurs în perioada următoare.

„În momentul acesta, echipa de conducere a Spitalului Județean s-a înjumătățit. O să vedeți, peste puțin timp vor fi scoase la concurs posturile de director economic, șef Serviciu tehnic administrativ și pe viitor postul de șef al Serviciului de achiziții. Toate posturile s-au eliberat prin demisie, unul singur, cel de la Achiziții fiind prin transfer către Primăria Reșița.

Și sigur, având în vedere că directorul medical și directorul de îngrijiri au fost numiți pe o perioadă interimară, s-a demarat procedura și urmează a fi dat publicității anunțul pentru ocuparea prin concurs a celor două posturi”, a precizat Alina Stancovici.

Mai multe despre situația actuală a Spitalului Județean de Urgență din Reșița, dar și despre proiectul transfrontalier derulat la unitatea spitalicească, în zilele următoare.

Karina TINCUL

Spitalul Județean de Urgență din Reșița va fi dotat cu echipamente și consumabile medicale în valoare de peste 800.000 de lei, în cadrul unui proiect derulat pe fonduri europene. Acestea sunt destinate în mod special tratării pacienților COVID-19.

Reprezentanții Consiliului Județean Caraș-Severin informează că președintele Romeo Dunca a semnat săptămâna aceasta contracte în valoare totală de aproximativ 810.000 de lei, aferente achiziției de echipamente și consumabile medicale ce vor fi livrate Spitalului Județean de Urgență Reșița. În dotarea principalei unități spitalicești din județ vor intra: aparate de ventilație ATI (7 buc); defibrilator bifazic (2 buc), sistem sterilizare aer UVR-MI (3 buc), incubator probe biologice (1 buc), termoblock digital (1 buc); stand magnetic (2 buc), dar și pipete multicanal și automate, precum și un incubator probe biologice. Echipamentelor medicale enumerate li se adaugă consumabile medicale cu o valoare totală de 257.000 lei (fără TVA).

Achiziția s-a făcut în cadrul proiectului „Consolidarea capacității sistemului medical public de gestionare a situației de urgență cauzată de criza Covid-19, în județul Caraș-Severin”, finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare – Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19.

„Implementat de către Consiliului Județean Caraș-Severin, proiectul are o valoare totală de 1.537.753,95 lei (cu TVA), echivalentă cu 100% din valoarea totală eligibilă aprobată, și are drept obiectiv, așa cum o spune și titlul proiectului, consolidarea capacității sistemului medical în contextul pandemiei cauzată de criza COVID-19 la nivelul județului Caraș-Severin”, precizează Camelia Basaraba, purtătorul de cuvânt al Consiliului Județean Caraș-Severin.

Karina TINCUL

„Este trenul nostru, locomotiva este a lor”, a fost replica președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, atunci când a fost întrebat de ce Primăria Reșița este autoritatea desemnată în proiectele mari pe care cele două instituții își propun să le deruleze împreună în următorii ani, cum ar fi: ridicarea unui nou spital județean, modernizarea căii ferate Reșița – Timișoara sau amenajarea domeniului schiabil Semenic.

„De ce nu este Consiliul Județean autoritate desemnată? La tren, municipiul Reșița, pe Semenic, municipiul Reșița, la spital, municipiul Reșița. Acum probabil o să faceți un proiect cu Muntele Mic. Tot municipiul Reșița o să fie autoritate desemnată? Adică nu suntem noi capabili să facem chestiile astea?”, a întrebat nemulțumit consilierul social-democrat Ioan Crina, în cadrul unei ședințe în care a fost luat în discuție acordul de parteneriat încheiat de forul județean și Primăria Reșița pentru atragerea de fonduri necesare construirii unui spital județean nou.

Este vorba de un proiect mare, în care Consiliul Județean are nevoie de sprijin de la oricine îl poate oferi, a explicat la momentul respectiv președintele Romeo Dunca:

„Noi rămânem cu denumirea de spital județean, dar împărțim munca și cheltuiala cu Primăria Reșița, care va contribui cu fonduri substanțiale să facem toate documentele. Evident că dacă vom reuși să obținem finanțarea probabil că acești bani îi vom recupera, dar la urma urmei trebuie puși. Primăria Reșița vine cu terenul, avem echipa Primăriei, care indiferent ce spune lumea este performantă și ne bucurăm să o putem folosi într-un proiect care în primul rând folosește județului.

Este trenul nostru, locomotiva este a lor. Asta este, Nelu trage, are cu cine și cu ce”.

La rândul său, primarul Ioan Popa a explicat atribuțiile ce îi revin administrației locale reșițene în urma ședinței Consiliului Local Reșița în care a fost aprobat acordul de asociere între cele două părți : „Avem o serie de pași pe care trebuie să îi parcurgem și pe care ni i-am asumat în acest acord de asociere, vorbim aici de studiul de fezabilitate, vorbim despre PUZ – un plan de urbanism zonal, care vizează zona Triaj, unde Primăria Reșița deține la ora aceasta circa 12 hectare de teren și unde mai sunt încă circa 14 hectare de teren. Am început deja negocierile cu o parte din deținătorii de teren de acolo în vederea unei înțelegeri de despăgubire sau de relocare a activităților lor. Studiul de fezabilitate este și documentul care va permite ca în cazul în care nu ne înțelegem cu unii din ei să putem să îi expropriem pentru utilitate publică. Sper să nu ajungem în situația asta, oricum procedurile sunt extrem de simple și ne avantajează legislația din acest punct de vedere, după care ne ducem la finanțator”.

Conform edilului reșițean, proiectul de ridicare a unui nou spital județean la Reșița este estimat la aproximativ 150 de milioane de euro, fiind vizate mai multe posibile surse de finanțare: PNRR, încheierea unui parteneriat public – privat sau obținerea unui credit de la BERD sau Banca Mondială.

Karina TINCUL

Despre Alina Stancovici s-a spus și s-a scris mult de anul trecut când a avut „nerușinarea“ să se înscrie la concursul pentru postul de manager al Spitalului Județean de Urgență Reșița și „tupeul“ să-l și câștige (concursul, desigur). A urmat o suspendare la mai puțin de o lună, acțiuni în instanță (câștigate), o renumire pe post pentru 24 de ore și o nouă suspendare, pentru ca în toamna anului trecut să fie din nou numită manager, conform concursului câștigat.

I s-a reproșat că nu a condus nici măcar un butic de cartier cu cifră de afaceri de câteva mii de lei anual. E adevărat, dar la Universitatea reșițeană a „livrat“ manageri cu diplomă, care și-au dovedit în timp pregătirea profesională; i s-a reproșat că e implicată politic tocmai de către cei care au făcut până atunci numiri politice în toate posturile cheie; a fost acuzată de faptul că e femeie, e slabă și nu va face față presiunilor de tot felul. Au uitat un singur lucru și anume faptul că e sârboaică prin naștere, că e încăpățânată până peste poate și îi place să ducă lucrurile până la capăt.

O vorbă de pe la noi spune că nu ai să găsești „cal verde și sârb cuminte“. Posibil, dar dacă ar fi căutat „sârb cu minte“, cu siguranță ar fi dat de Alina Stancovici. Îmi cer scuze pentru divagație, dar dacă veți avea răbdarea să citiți știrea până la capăt, dacă reluați și articolul cu bulibașa și cheița (Bulibașa, cheița și buboiul din Spitalul Județean de Urgență din Reșița) veți înțelege.

Pentru a nu mai lungi mult vă spun că de astăzi, mai exact de la această oră, pe secția ATI a SJUR s-a instalat o conducere militară, formată din două doamne, medic și asistentă, militari de profesie (venite tocmai din Brașov în această dimineață), care au preluat conducerea secției de Terapie Intensivă, cu misiunea de a pune lucrurile la punct. De ce conducere militară, de ce nu a vrut niciun medic să-și asume acest post de șef de secție, unde e vechiul șef de secție….sunt întrebări la care voi oferi răspunsul în rândurile care urmează.

Nemulțumit de tot ceea ce a realizat în această unitate medicală managerul Alina Stancovici, dar cel mai  mult deranjat de faptul că a dorit să dubleze paturile de pe ATI prin organizarea unei secții noi pe „teritoriul“ secției de Oftalmologie, șeful secției ATI, dr Adrian Măgureanu, din proprie inițiativă sau împins de la spate de alții, a fost mereu Gică contra. Ba că nu e personal, ba că Alina Stancovici nu trebuie să fie manager, ba că câr, ba că mâr. Ce ne spune Alina Stancovici despre „uite șeful, nu e șeful“ la…ATI:

„Dacă dăm puțin filmul înapoi, vă veți aminti cu siguranță de toate insistențele mele de a înființa acea extensie a secției ATI. O extensie făcută la cheie, funcțională și gata să poată primi surplusul de pacienți în stare gravă, infectați cu noul virus. Cu toate că s-a îmbolnăvit personalul, rând pe rând, am avut grijă să detașăm personal pe ATI, pentru ca îngrijirea pacienților să se facă bine. De fiecare dată dr Măgureanu a spus că nu-și asumă răspunderea și pentru extensia ATI; nu a contat câte îmbolnăviri erau, nu a contat câți pacienți erau pe ATI, nu și-a asumat extensia care ar fi putut salva vieți. Ba mai mult decât atât, de cât e ori se înfuria și se opunea cu obstinație iși depunea demisia (stau dovadă solicitările domniei sale). După câteva zile, când se calma, revenea asupra deciziei cu „scuza“…am fost nervos. Asta până într-o zi când nu am mai fost de acord cu revenirea dr Măgureanu asupra demisiei“.

„Nimeni nu a dorit să preia funcția de șef de secție pe ATI și în acest caz, l-am desemnat pe dr. Emil Bunda, directorul medical al unității sanitare, să preia și coordonarea secției ATI până la rezolvarea situației. Între timp, am schimbat și asistenta șefă de pe ATI și am făcut demersuri la Ministerul Apărării Naționale, pentru că am nevoie de reorganizarea secției la modul riguros și vreau să deschid extensia ATI. Acolo s-a făcut vaccinarea personalului medical din spital, iar acum aceasta a fost dezinfectată și este pregătită să preia pacienții în stare gravă. Totul este pregătit încă din toamna anului trecut“, a mai spus managerul Alina SAtancovici.

„Ministerul Apărării a înțeles dorința mea, Departamentul pentru Situații de Urgență de asemenea și în consecință de astăzi avem medic militar șef de secție, asistentă șefă militar de asemenea“, a concluzionat Alina Stancovici.

Ceea ce domnia sa nu a spus, o spunem noi: secția ATI a fost renovată recent cu materiale cumpărate din banii domniei sale, din leafa de manager. A fost înlocuit parțial și mobilierul și aparatura din ajutoarele primite la începutul anului din Elveția, prin Crucea Roșie. Nu e normal ca un manager să vină cu bani de acasă pentru renovarea unei secții de spital, dar așa s-a întâmplat. Întrebată de ce, Alina Stancovici a spus: „Vreau să fac ceva pentru spitalul acesta și cu toate că știu că nu așa este normal, i-aș ruga și pe colegii mei să mă sprijine în acest demers. Am renovat secția ATI, am zugrăvit și sala de preparare a hranei de la pediatrie și nu a fost chiar atât de greu. Avem conturile blocate, dar asta nu înseamnă să stăm cu mâinile încrucișate și să nu facem nimic“.

În zilele următoare vom reveni cu informații despre ceea ce se întâmplă pe secția ATI a SJUR, despre ce înseamnă conducere militară și cum reacționează personalul civil. Vom reveni și cu informații despre alimentarea cu oxigen a unei secții de la Staționarul 3, cea care găzduiește în prezent doar pacienți COVID.

Dan AGACHE

„Nimic nu funcționează cum trebuie la Spitalul Județean de Urgență din Reșița”, este concluzia tranșantă a președintelui Consiliului Județean, Romeo Dunca. Acesta a anunțat că a zilele trecute a fost primit raportul în urma controlului efectuat de Ministerul Sănătății la unitatea spitalicească din municipiul de pe Bârzava. Un raport care se întinde pe 100 de pagini, în urma căruia vor fi luate atât măsuri administrative, cât și măsuri penale, dă asigurări Romeo Dunca.

„Am primit un draft cu constatările Ministerului Sănătății și urmează să primim partea finală, inclusiv cu măsurile care ne sunt recomandate. Ele sunt și administrative și penale. O să vedem în ce constă”, a explicat președintele forului județean, care a dat asigurări că va face publică în zilele următoare o sinteză a raportului primit de la București.

Pe de altă parte, Romeo Dunca a explicat că la Spitalul Județean vor fi implementate două proiecte prin care va fi monitorizată întreaga activitate a medicilor.

„Fiecărui pacient care intră în spital i se va pune o brățară cu cod de bare și în acest mod se descarcă absolut toate consumabilele, toate intervențiile, medicamentația, toată activitatea și timpul pe care doctorii respectivi îl alocă pacientului. Este un sistem în care cred foarte mult, care vine la pachet cu schimbarea tehnologiei, pentru că calculatoarele pe care le avem cu programele învechite nu fac față și atunci vom achiziționa, într-o primă fază 17 calculatoare noi, pe care nu le vom achita printr-o rată lunară.

Vom implementa și sistemul de cartele pentru personal. Există o opoziție vizavi de implementarea acestui sistem, cu justificarea că nu sunt bani. Sistemul costă cam 60.000 de lei, dar o să căutăm soluții să ni-l asumăm noi, să îl implementăm noi și să rezolvăm și acest aspect”, a explicat președintele Consiliului Județean.

Karina TINCUL