Odinioara, o perlă a tratamentelor pentru bolnavii cu boli cronice de plămâni, sanatoriul de la Marila a intrat ușor, ușor în uitare. L-au uitat aleșii locali din Oravița, cei din Consiliul Județean, dar și factorii decizionali din cadrul Ministerului Sănătății. Recunoscut în primul rând pentru aerul binefăcător, spitalul de la Marila avea o capacitate de 500 de paturi pe 5 etaje, iar al 6-lea era doar pentru relaxare și recreere.

Sanatoriul Marila îl numesc autoritățile, oamenii în schimb îi spun Epava. În clădirea sinistră sunt internați bolnavi cronici și de tuberculoză din toată România. Sanatoriul, care cândva a atras nobilimea austro-ungară, germani și britanici este astăzi lipsit de puls din cauza promisiunilor care nu au devenit niciodată realitate. Sanatoriul Marila a fost parte a unei stațiuni deschise în 1878. Reabilitată în perioada interbelică, actuala clădire a unității medicale a fost dată în folosință după cel de-al Doilea Război Mondial. Spitalul nu a fost renovat niciodată.

Poate acum, spun autoritățile. Consilierii locali din Oravița se reunesc astăzi, de la ora 12, într-o ședință în care, de departe, cel mai dezbătut punct va fi cel care prevede reabilitarea acestei instituții medicale care aparține de Spitalul Orășenesc Oravița, printr-un proiect ce va fi derulat prin Compania Națională de Investiții.

Dan AGACHE

Interminabilele discuții pe marginea renunțării sau continuării proiectelor de reabilitare energetică ale celor trei staționare ale Spitalului Județean de Urgență din Reșița pare să se fi tranșat în cadrul ultimei ședințe a Consiliului Județean Caraș-Severin. În urma votului consilierilor județeni, s-a decis renunțarea la contractele de finanțare. În favoarea proiectelor inițiate de președintele Romeo Dunca au votat consilierii liberali, contra renunțării la proiecte au fost consilierii PSD, PRO România și PMP.

Au fost discuții aprinse în cadrul ședinței, Ioan Crina, Ionuț Popovici și Flavius Nedelcea declarându-se categoric împotriva renunțării la proiectele de finanțare, în ciuda insistențelor lui Romeo Dunca, președintele CJ, că forul județean nu are cum să acopere cheltuielile neeligibile a căror valoare depășește finanțarea primită din fonduri europene. Președintele PMP, Ionuț Popovici a anunțat chiar că în cazul în care proiectele vor fi aprobate va face o plângere penală împotriva tuturor celor care au votat pentru renunțarea la proiecte.

„Dacă mă întrebați pe mine, această renunțare cred că trece oarecum și limita legală. Din punctul meu de vedere este un abuz, iar în momentul în care aceste finanțări vor fi retrase, personal voi formula o plângere penală împotriva tuturor, și a inițiatorului și a celor care votează aceste proiecte. Nu este o amenințare, este o realitate. Dacă voi avea sau nu dreptate, vor hotărâ instituțiile abilitate”, a precizat acesta.

Liberalii nu s-au lăsat însă convinși de argumentele opoziției și au ridicat mâna în favoarea renunțării la contractele de finanțare, fapt ce l-a determinat pe președintele Dunca să le mulțumească și să îi asigure că au făcut un lucru bun.

„Proiectele au trecut, consilierii noștri au responsabilitate și au înțeles că nu avem cum să le facem. Nu putem să ne băgăm într-o cheltuială neeligibilă atât de mare, dacă nu avem resursă financiară. Ce să facem? Să scoatem lucrările la licitație pe nasturi? Pe șase milioane de euro de la Comunitatea Europeană? Și cu celelalte șapte ce facem? Mai avem încă zeci de milioane de lei datorii, din 2008. Ne mai îndatorăm pentru încă 10 ani, dar pentru ceva ce schimbă radical serviciul de sănătate în județ, nu să vopsim un spital din 1935”, a precizat la finalul ședinței, Romeo Dunca.

Președintele Consiliului Județean a recunoscut că există riscul de a nu primi finanțare pentru ridicarea unui nou spital județean la Reșița, proiect pe care dorește să îl implementeze alături de Primăria municipiului, dar este vorba de un risc asumat, „pe care trebuie să îl luăm acum”. Pe de altă parte Romeo Dunca a dat asigurări că cele trei staționare nu vor fi lăsate de izbeliște, în așteptarea momentului 2026, când speră acesta că va fi inaugurat noul spital: pe de o parte, se vor investi 5 milioane de lei în lucrări de reparații, iar pe de altă parte se va încerca obținerea unei finanțări pe POIM, de 10 milioane de lei, pentru schimbarea instalațiilor electrice și de gaze tehnice.

Citește și „Este momentul să facem un alt spital”. Vela și Popa fac front comun cu Dunca

Karina TINCUL

Via Transilvanica, considerat cel mai bun proiect turistic derulat în ultimii 30 de ani în România, începe să prindă contur și în județul Caraș-Severin. Bornele care vor marca traseul cărășean al Viei Transilvanica, peste 250 de piese de andezit cu o greutate de 230 de kilograme fiecare, au ajuns în Caraș-Severin, urmând să fie amplasate în următoarele săptămâni. Inițiatorii proiectului speră ca tronsonul cărășean să fie finalizat până la data de 24 iulie.

Via Transilvanica este un proiect inițiat de asociația Tășuleasa Social în urmă cu trei ani, prin care se dorește amenajarea unui traseu turistic care să traverseze România de la Putna în Bucovina, trecând prin Transilvania până la Drobeta Turnu-Severin. Județul Caraș-Severin va avea cel mai lung traseu din țară, fiind practic dublă față de cel din Bistrița-Năsăud, județul din care a pornit totul, după cum a subliniat Alin Ușeriu, unul dintre inițiatorii proiectului, prezent astăzi la Reșița, unde a asistat la descărcarea celor 31 de borne care vor fi amplasate pe raza municipiului de pe Bârzava:

„Pentru noi, acesta este unul din cele mai importante momente de la Via Transilvanica. Predatul acestor străjeri care vor sta pe marginea traseului nostru este cel mai important lucru, este ca și cum se pune etichetă pe vinurile vechi sau ca și cum se face căsătoria și cununia civilă în aceeași zi . Caraș-Severin este cel mai lung județ de pe Via Transilvanica și este dublu față de județul unde a fost inițiat acest proiect, în Bistrița-Năsăud. Deci, de la Tășuleasa Social și până aici vor fi 1.000 de km.

Aceste borne sunt de 230 de km fiecare, sunt din andezit, din materialul cel mai tare care poate fi sculptat. 40 de sculptori au lucrat mult ca să putem să predăm aceste borne, 256 de piese de andezit. În 24 iulie sper să lansăm la Gărâna acest minunat proiect, un proiect absolut remarcabil, care pune comunitățile laolaltă. Este drumul care unește și asta mă bucură foarte mult. Spre exemplu, într-o singură zi, alaltăieri, doar în județul Suceava erau 200 de oameni porniți pe Via Transilvanica”, a explicat Alin Ușeriu, care a ținut să le mulțumească primarului Reșiței, Ioan Popa și președintelui CJ Caraș-Severin, Romeo Dunca, cei doi punând umărul la realizarea proiectului, prin achiziționarea unor kilometri din tronson, altfel spus prin oferirea, alături de alți privați, a sprijinului financiar necesar pentru amenajarea tronsonului.

Primăria Reșița se va implica și ea în proiect, prin amplasarea pe raza municipiului a celor 31 de borne ce revin orașului. „Tot ceea ce înseamnă teritoriu gestionat de Reșița va fi pus în practică de colegii mei de la Patrimoniu. Suntem gata să ajutăm și alte UAT-uri care întâmpină probleme în a pune aceste borne. Dacă vor fi probleme de infrastructură poate că ne va ajuta și Romeo Dunca să mai punem câte una cu elicopterul. Sper să nu fie cazul, pentru că traseul e făcut de așa manieră încât să fie parcurs de oricine, nu trebuie să fie sportivi de performanță. Îi mulțumesc prințului Nicolae, lui Alin, lui Tibi, pentru încrederea pe care mi-au acordat-o și pentru faptul că au acceptat să lungim un pic traseul prin Banatul de Munte, pentru că fără să facem o apologie pro domo, noi avem o zonă extrem de frumoasă și merită văzută de cei care parcurg această distanță.

Noi, la Reșița, primim traseul venind de pe Brebu Nou-Gărâna, coboră pe vechiul drum al pemilor, pe care veneau la oraș cu cartofii, bureții de fag și așa mai departe, deci vine la Valea Bârzavei, cotește pe lângă lacul Secu, prin dreapta în zona de gestiune a Târnovei, coboară în Marginea, după care traseul se duce spre peștera Comarnic, spre Anina, pe vechiul traseu de cale ferată, urmând să urce din nou în spatele Semenicului și să coboare în zona Prigor”, a precizat primarul Ioan Popa.

La rândul său, Romeo Dunca s-a arătat încântat de progresia proiectului și a dat asigurări, că la fel cum a pus la dispoziție camioane de la Dunca Expediții pentru aducerea bornelor în județ, nu se va da în lături nici de la transportul acestora cu elicopterul, în cazul în care acest lucru va fi necesar.

„Dezvoltarea turistică a județului este singura șansă reală de a schimba ceva. Pierderea cascadei Bigăr poate fi imediat înlocuită cu accesarea altor locații de interes, frumoase și mă bucur că am reușit să participăm efectiv la proiect. Mă gândesc la Ineleț, cum o să ajungă bornele acolo și cu siguranță va trebuie să le duc eu, dar este o bucurie când reușești să faci ceva. Via Transilvanica va fi o reușită a județului, o reușită a Românie și a celor care au avut curajul să gândească ceva ce nu exista la noi”, a precizat Romeo Dunca.

21 de localități din Caraș-Severin vor fi străbătute de Via Transilvanica: Băuțar, Bolvașnița, Bozovici, Brebu Nou, Buchin, Caransebeș, Carașova, Cornereva, Glimboca, Iablanița, Lăpușnicel, Marga, Mehadia, Oțelu Roșu, Obreja, Prigor, Reșița, Târnova, Turnu Ruieni, Văliug și Zăvoi.

O bornă cu totul specială va fi amplasată la Văliug. Este vorba de o bornă pe care a fost sculptată imaginea regelui Mihai și care va fi amplasată în apropiere de Vila Klaus, acolo unde fostul monarh român a petrecut un an de școală. Borna a fost dezvelită astăzi la Reșița, în prezența principelui Nicolae, ambasador al proiectului Via Transilvanica. Aflat pentru a doua oară în Caraș-Severin, principele a amintit și el de potențialul turistic al zonei, potențial care va fi fără îndoială pus în valoare prin intermediului acestui proiect: „Prin Via Transilvanica cred că această zonă, care merită să fie pusă în valoare, se va dezvolta foarte repede.  Este un proiect foarte drag mie, cred că este cel mai bun proiect din momentul de față din domeniul turismului din România, proiect care poate promova România într-o lumină frumoasă. Prin Via Transilvanica ne putem redescoperi rădăcinile. Am vurt să fac parte din acest proiect pentru că cred în România, cred în ceea ce face Tășuleasa Social, cred în ceea ce fac Tibi și Alin Ușeriu”.

După amplasarea bornelor din Caraș-Severin, inițiatorii proiectului își vor îndrepta atenția spre județul Hunedoara, iar anul viitor spre Alba, unde speră să fie punctul terminus al Viei Transilvanica.

Karina TINCUL 

„Vom lăsa județului Caraș-Severin un spital județean de înaltă ținută”, a promis astăzi primarul Reșiței, Ioan Popa, în cadrul unei conferințe de presă susținută alături de președintele PNL Caraș-Severin, Marcel Vela și de președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca. Subiectul conferinței: renunțarea la finanțarea europeană pentru reabilitarea energetică a celor trei staționare ale SJUR și ridicarea în schimb a unui nou spital în municipiul de pe Bârzava.

Practic, primarul Reșiței, Ioan Popa și senatorul Marcel Vela s-au prezentat în fața presei pentru a arăta că îl susțin pe Romeo Dunca, în intenția acestuia de a stopa proiectele pentru cele trei staționare, atrăgându-se încă o dată atenția că co-finanțarea pe care forul județean ar trebui să o plătească pentru derularea proiectelor se ridică practic la aceeași valoare ca și finanțarea ce ar veni de la Bruxelles. Consiliul Județean nu dispune în acest moment de aceste fonduri și nici nu ar putea obține un credit, având în vedere gradul de îndatorare al județului, a precizat Dunca, președintele CJ ținând însă să asigure că renunțarea la proiecte nu înseamnă automat și abandonarea celor 3 staționare. 5 milioane de lei vor fi investiți în lucrări de renovare a celor trei clădiri, existând posibilitatea de a obține și o finanțare de 10 milioane de lei pentru refacerea instalațiilor electrice și cele de gaze tehnice, a asigurat Romeo Dunca.

Marcel Vela: „Aveți încredere în Ioan Popa și Romeo Dunca”

Continuarea proiectelor de reabilitare energetică a celor trei staționare ar sărăci județul, a susținut la rândul său senatorul Marcel Vela, având în vedere contribuția de peste 30 de milioane de lei care ar trebui să o asigure CJ: „Ca să faceți o comparație, bugetul împărțit la Primării a fost de 28 de milioane, adică mai puțin decât s-ar băga în cele 3 staționare. Pentru drumuri, la CJ s-au primit 4 milioane de lei, de vreo 9 ori mai puțin. Și asta în condițiile în care prin priceperea președintelui, a primarului reședinței de județ, cu susținerea ADV Vest, putem face un spital județean nou, în care efortul financiar al CJ să fie de doar 2%.

Îi rog pe toți inteligenții care atacă acest subiect să facă un exercițiu de imaginație. Ar investi la ei, dacă ar fi privați, ar arunca pe geam 36 de milioane pentru ceva ce nu funcționează sau investesc 2 milioane pe ceva care funcționează? Că acest subiect deja depășește limitele unei logici elementare. De gospodar de la țară, dacă vreți. Dacă cei care refuză să facă această analiză , acest raționament contestă realitatea.

Aveți încredere în Ioan Popa și Romeo Dunca, nu au reușit în viață sau în profesie, că au fost neinspirați, că nu au fost pricepuți, pe când alții care critică am văzut ce afaceri bulgărești au făcut”.

Ioan Popa: „Vom lăsa județului Caraș-Severin un spital județean de înaltă ținută”

Despre necesitatea ridicării unui nou spital județean la Reșița și despre stadiul în care se află proiectul, a vorbit primarul Ioan Popa, care s-a arătat, ca de obicei, foarte convins de faptul că va reuși să obțină finanțarea necesară și că peste câțiva ani, la Reșița va exista un spital nou și modern.

„Nu are logică, așa cum spunea Romeo zilele trecute, să tunăm un Trabant, să îl facem să pară ca un Ferrari, dar el să aibă un motor cu pistoane de lemn. Nu suntem visători sau fanteziști, s-a declanșat un protocol între CJ CS și Primăria Reșița, în care suntem parteneri, s-a declanșat licitația pentru masterplan și studiul de pre-fezabilitate, urmând ca în 3-4 luni să avem datele de la masterplan și undeva în decembrie-ianuarie, să lansăm studiul de fezabilitate. Discuțiile pe care le-am avut cu ministrul Sănătății și cu premierul Cîțu au fost în felul următor: cine vine primul, primește banii. Pandemia a fost o lecție pentru noi toți și focusul, inclusiv pe PNRR, este pe Sănătate. Dacă suntem rapizi și ne mișcăm inteligent vom putea să accesăm fondurile. Acest spital județean este un lucru foarte serios, este o promisiune pe care mi-am făcut-o mie însumi, și vom lăsa județului Caraș-Severin un spital județean de înaltă ținută”, a afirmat Ioan Popa.

Conform edilului, viitorul spital ar urma să fie ridicat în imediata vecinătate a Muzeului de locomotive, va avea în jur de 550 de paturi, iar ridicarea și dotarea clădirii ar urma să se ridice la aproximativ 150 de milioane de euro.

„Lucrurile deja au pornit, sunt pe făgaș, trebuie să avem un pic de răbdare, să fim optimiști. Este momentul să facem un alt spital. Au trecut 50 de ani de la ultimul spital făcut în Reșița și aproape 100 de ani de la primul. Pentru Dumnezeu, trebuie să facem un spital, e simplu”, a mai precizat Ioan Popa.

Puteți urmări aici întreaga conferință de presă susținută de Romeo Dunca, Ioan Popa și Marcel Vela:

Karina TINCUL

„Refuz să mă îndatorez până peste cap ca să tunez un trabant”, aceasta este concluzia președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, la finalul unei întâlniri de lucru derulate astăzi cu privire la intenția de încetare, prin acordul părților, a contractelor de finanțare pentru proiectele de creștere a eficienței energetice a celor trei staționare ale Spitalului Județean de Urgență din Reșița.

Întâlnirea a fost decisă în cadrul ședinței forului județean de săptămâna trecută, atunci când mai mulți consilieri județeni și-au arătat nemulțumirea cu privire la intenția lui Dunca de a renunța la finanțarea europeană pentru cele trei proiecte. De precizat însă, că la întâlnirea de astăzi, au participat doar doi consilieri județeni, Ioan Crina (PSD) și Caius Diaconescu (PRO România), motiv pentru care liberalul Dunca a catalogat protestele anterioare cu privire la subiect, ca fiind strict „circ politic”.

La ședința de astăzi a fost invitat să participe și Florin Trofin, reprezentantul proiectantului, firma Abraxas, căruia i s-a cerut să explice din ce motive cheltuielile neeligibile, în valoare de aproximativ 15 milioane de lei rezultate în urma studiilor de fezabilitate pentru cele trei staționare, au ajuns să se ridice la 34 de milioane de lei, în urma proiectelor tehnice.

„Finanțatorul ne obligă să punem la punct clădirile din punct de vedere structural, adică acestea să se încadreze într-o clasă de risc seismic acceptabilă. Ne obligă să punem clădirile în siguranță din punct de vedere al securității la incendiu și să le optimizăm din punct de vedere al accesibilității. Cele trei staționare nu au autorizație de securitate la incendiu, nu au avut niciodată, iar lucrările care trebuiesc făcute sunt destul de consistente. (…)

Studiul de fezabilitate, întocmit în anul 2017, a fost o lucrare expediată într-un termen extrem de scurt și a fost o lucrare de toată jena. Din cauza asta, ofertanți pentru întocmirea proiectelor tehnice pentru cele trei staționare nu prea au fost. Noi ne-am băgat în treaba acesta cu bună știință că avem niște studii de fezabilitate prost întocmite, doar pentru faptul că locuim aici și când avem nevoie, la spitalul acesta ne ducem. Am considerat că avem obligația de a ne implica în proiect chiar dacă am știu de la bun început că, vorba aceea, un lucru prost croit nu are cum să iasă bine.

Studiul de fezabilitate a fost atât de prost întocmit încât expertizele tehnice pe clădiri au trebuie refăcute, auditurile energetice, toate studiile prealabile au fost de o fușăreală sinistră pe care s-a întocmit o documentație care a ieșit așa cum a ieșit”, a precizat Florin Trofin.

Pe de altă parte, președintele Dunca a insistat că forul județean nu are de unde să plătească în prezent cheltuielile neeligibile pe care le presupun cele trei proiecte, dar nici argumentele proiectantului, nici cel ale președintelui CJ, nu au reușit să îl convingă pe Ioan Crina, în opinia căruia cele trei proiecte trebuie să continue. În plus, acesta insistă să afle și cine a aprobat continuarea proiectelor dacă s-a aflat că studiile de fezabilitate au fost prost întocmite.

„Proiectele sunt finanțate pe o axă pentru clădirile publice, pentru îmbunătățirea condițiilor energetice a clădirilor publice. S-a făcut un Dali, bun prost, nu știu. Indicatorii respectivi au fost aprobați, pe baza acestei aprobări a fost încheiat contractul de finanțare. Au fost scoase la proiectare și cineva a constatat că nu este în regulă Dali-ul. Eu întreb, cine i-a spus dlui Trofin că trebuie, de exemplu, refăcută instalația electrică, cine a hotărât asta? Dacă noi avem un proiect de îmbunătățire energetică, hai să facem asta. (…) Cine și-a asumat responsabilitatea să continue un proiect, să mărească cheltuielile neeligibile, astfel încât noi să nu putem finanța proiectul respectiv. Cum am ajuns să facem altceva decât ceea ce s-a aprobat prin Dali?”, a întrebat Crina, acesta insistând și pe varianta contractării unui credit prin care să fie acoperite cheltuielile neeligibile, variantă exclusă însă din start de Romeo Dunca.

„Concluzia după această ședință de lucru este că au fost discuții politice. Lucrurile sunt clare, proiectantul a lucrat în baza unor comenzi clare, date în cursul anilor trecuți cu temă de proiectare clară. Lucrările de anvelopare nu înseamnă strict anvelopare pentru că odată ce intri și deschizi un șantier trebuie să respecți și anumite norme și să obții avizele de incendiu, fapt pentru care costurile au crescut foarte mult. Părerea mea este că este inoportun să târâm CJ într-un alt credit împovărător de 30 de milioane de lei, pentru următorii 15 sau 20 de ani, repet, fără a realiza efectiv ceva, adică fără a aduce o îmbunătățire fundamentală în bine. Cu atât mai mult cu cât reabilitarea acestor staționare ne diminuează șansa de a putea face un spital județean nou”, a concluzionat la finalul ședinței președintele Dunca.

Acesta a precizat că la viitoarea ședință a forului județean va pune din nou pe ordinea de zi propunerea de renunțare la proiectele de reabilitare energetică a celor trei staționare, „urmând să găsim o soluție alternativă, o sumă de bani mai mică, prin care să realizăm niște lucrări obligatorii, în așa fel încât confortul minim în spitale să fie asigurat, urmând ca de aici încolo să mergem pe varianta reală de schimbare în bine, adică un spital nou, chiar dacă îl vom putea folosi de abia după 2026.

Sper să am susținerea colegilor din PNL. Eu nu mă antamez să mă îndatorez până peste cap ca să tunez un trabant. Iau bani, poate mă îndatorez pe 50 de ani, pentru un lucru bun, trainic care într-adevăr va aduce o schimbare radicală, dar nu o să mă îndatorez ca să nu rezolv mai nimic”, a mai precizat Romeo Dunca.

Citește și Romeo Dunca nu renunță! Doar își pregătește mai bine „jocul de gleznă”

Karina TINCUL

În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la sediul organizației județene a PSD, președintele Silviu Hurduzeu, deputat de Caraș-Severin în Parlamentul României a lansat cuvinte dure la adresa actualei administrații județene, condusă de „Clotilde Armand al Carașului cu pantaloni și elicopter”, după cum îl descrie social-democratul pe președintele Romeo Dunca.

„După ce a reușit să se certe cu toată lumea, a devenit Clotilde Armand, un etalon al incompetenței administrative și de aceea fac această comparație, pentru că ei reușesc să se certe cu toată lumea. Actualul președinte al CJ s-a certat cu opoziția, s-a certat cu proprii salariați, s-a certat cu medicii, s-a certat cu presa. Nu știu, mai are cu cineva cu care să se certe?!”, afirmă Silviu Hurduzeu.

Ca argument la acuzația de „etalon al incompetenței administrative”, prin care l-a descris pe actualul președinte al Consiliului Județean, Silviu Hurduzeu a adus în prim plan situație recentă care se referă la intenția președintelui Romeo Dunca de a renunța la proiectele de reabilitare energetică a celor trei staționare ale Spitalului Județean de Urgență din Reșița.

„Am asistat din nou la un flik flak cu sănătatea cărășenilor, acele proiect, și profit de ocazie să-i dau o veste tristă domnului Stănescu: domnule secretar general, trei proiecte semnate de dumneavoastră și de mine, dumneavoastră în calitatea de ministru al Dezvoltării, eu în calitate de președinte al Consiliului Județean, trei proiecte cu finanțare europeană pentru cele trei staționare ale SJU din Reșița, care au fost puse pe ordinea de zi pentru a se renunța la acea finanțare, le-a retras, dar cu promisiunea fermă a președintelui că vor fi repuse. Se dă cu piciorul la o finanțare europeană de peste 35 de milioane de lei!

Pentru că era vorba de reabilitare din punct de vedere energetic a celor trei staționare, aveau și o componentă neeligibilă destul de mare, care, după ce s-au făcut proiectele tehnice, am înțeles că a crescut, nu am văzut eu proiectele tehnice. Dar și așa, cele trei staționare au nevoie de lucrări de modernizare, în așteptarea spitalului nou, care în cele mai optimiste vise nu se va realiza mai devreme de 10 ani și sigur că ne dorim cu toții un spital nou, și eu mi-aș dori un spital nou, sau în așteptarea unui spital modular care nu rezolvă problemele de sănătate din Reșița și din județul Caraș-Severin, era nevoie de modernizarea acestor spitale”, a declarat președintele PSD Caraș-Severin, deputatul Silviu Hurduzeu.

Parlamentarul a mai susținut că, pe lângă faptul că prin decizia președintelui Consiliului Județean se pierde o importantă finanțare europeană nerambursabilă, pe acea componentă neeligibilă existând posibilitatea împrumuturilor, care, fiind pentru fonduri europene, nu afectează gradul de îndatorare al unui administrații județene, se pierd în timp și medici.

„Am văzut la adresa medicilor, doar aroganță și dispreț”, a fost concluzia finală a președintelui PSD Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu.

Lorena POENARU

Discuții contradictorii astăzi în Consiliul Județean Caraș-Severin, pe marginea intenției președintelui Romeo Dunca de a renunța la proiectele de reabilitare energetică a celor trei staționare ale Spitalului Județean de Urgență din Reșița. Și asta, deși la debutul ședinței, Dunca a anunțat că retrage de pe ordinea de zi proiectele privind încetarea contractelor de finanțare semnate pe vremea fostului președinte Silviu Hurduzeu. „Pentru niște lămuriri tehnice”, așa și-a motivat Dunca decizia, anunțând însă că intenția de a renunța la finanțarea europeană rămâne în picioare, iar proiectele vor fi repuse pe ordinea de zi la o ședință ulterioară.

Consilierii PSD, PMP și PRO România nu au mai avut însă răbdare să aștepte până la acea ședință, ei venind încă de astăzi cu „lecția” pregătită, fluturând afișe cu mesajul „Nu ne batem joc de sănătatea cărășenilor”. Mai mult decât atât, președintele PMP Caraș-Severin, Ionuț Popovici, i-a atras atenția președintelui CJ că practic este dispus să renunțe la vrabia din mână pentru cioara de pe gard, în condițiile în care întreaga lui strategie pentru sistemul de sănătate din Caraș-Severin se bazează pe ridicarea unui spital județean nou, proiect pentru care nu există la ora actuală nicio garanție că se va obține finanțare.

„Putem pierde 11 milioane de euro pe niște contracte care sunt semnate. Nu ați înțeles că CJ nu este o societate comercială și categoric nu este Dunca Imobiliare. (…) Să nu credeți că noi nu dorim un spital județean nou. Observ buna dumneavoastră intenție, dar aud de foarte multe ori cuvinte precum: vom vedea dacă, poate, încercăm, căutăm soluții și așa mai departe. PNRR nu este aprobat, în toamnă când va fi aprobat nu știm în ce formă se va face acest lucru, nu știm ghidurile de finanțare pe care le va lansa ADR Vest și mă întreb: dacă nu va fi sursă de finanțare? Ce vom face? Vom lăsa în agonie SJUR, așa cum a fost de foarte mulți ani până în prezent?”, l-a întrebat Popovici pe Dunca.

„Vorbiți prostii ca de obicei”, l-a apostrofat însă Dunca, președintele CJ susținând că finanțarea europeană pentru cele trei staționare se ridică la 7.300.000 de euro, iar contribuția județului ar fi și ea de 7 milioane de euro, sumă care, potrivit lui Dunca, depășește cu mult puterea financiară a forului județean. În plus, susține acesta, în cazul în care se vor investi fonduri europene în cele trei staționare, vor fi compromise șansele județului de a obține bani pentru ridicarea de la zero a unui spital județean. Pe de altă parte, Romeo Dunca a dat asigurări că nu vor exista penalități din partea ADR Vest în cazul renunțării la proiectele pentru cele 3 staționare, iar până la ridicarea viitorului spital, undeva în anul 2026, vor fi investiți bani pentru asigurarea unor condiții decente în clădirile de care dispune în prezent SJUR.

„Cele trei proiecte le-am retras pentru că trebuie să explicăm mai bine ce dorim. Este o decizie importantă și trebuie să o argumentăm foarte bine, mai ales că am identificat o variantă prin care, deși proiectele nu se realizează, putem să facem ceva în schimb. Dorim să identificăm o sumă să facem niște reparații minime necesare celor trei staționare în așa fel încât să putem să le folosim până la momentul realizării spitalului județean, în care ne punem mari speranțe și care va rezolva într-adevăr situația sanitară a județului. Renunțăm la cele trei proiecte, doar că ne pregătim jocul de gleznă mai bine”, a precizat la finalul ședinței, Romeo Dunca, convins că reabilitarea celor trei staționare nu rezolvă problema de fond a sistemului sanitar din Caraș-Severin.

Cele două părți au căzut de acord să se întâlnească din nou săptămâna viitoare, pentru a discuta cu documentele pe masă, înainte ca cele trei proiecte să fie supuse votului consilierilor județeni.

Karina TINCUL

Din ciclul una caldă alta rece, am ajuns astăzi în comuna Berliște din Caraș-Severin, o localitate de frontieră situată în vestul județului. Am ajuns este un fel de-a spune pentru că drumul (dacă poate fi numit drum), este plin de gropi cu aspect de crater, de portiuni decopertate si acoperite cu pământ amestecat cu piatră și cred că la ieșirea din Nicolinț spre Berliște ar trebui ca fiecare șofer să semneze o declarație prin care își asumă răspunderea pentru parcurgerea acestui drum.

Încă din perioada mandatului în care Silviu Hurduzeu se afla la președinția Consiliului Județean au demarat procedurile pentru refacerea acestui tronson de drum 573 A, un drum ce face o buclă cu intrarea dinspre de pe DN57 din Greoni, cu trecere prin localitățile: Mercina, Vrani, Ciortea, Iam, Milcoveni, Berșiște și ieșire tot în DN57 la Nicolinț. Un traseu de câteva zeci de Km de drum cu urme vagi de asfalt pe unele porțiuni, cu gropi și denivelări pe altele, greu de străbătut fără să-ți faci praf mașina. Cu toate acestea, zilnic este străbătut de sute de autoturisme, de utilaje agricole, de microbuze școlare și mașini de aprovizionare.

Consiliul Județean a asfaltat recent porțiune de drum din intravilanul localității Milcoveni; dar cum cu o floare nu se face primăvară, nici accesul spre Berliște – reședința de comună, nu este mai ușor. A pietruit și tronsonul Berliște – Iam care acum este practicabil, dar fără un strat de asfalt va fi din nou degradat în 2 ani de zile.  Nicolae Orăvicean, edilul comunei Berliște, a solicitat instituției județene, în mai multe rânduri, implicare în refacerea acestui drum, dar…:

„Promisiuni există, dar acestea nu îi încălzește cu nimic pe cei care sunt obligați să se deplaseze cu mașina în zonă. Am spus că trebuie ca acest tronson care este pietruit să fie acoperit cu un strat de asfalt, altfel toată munca va fi în zadar, iar în cel mult 2 ani va fi distrus. Avem promisiunea că lucrarea e în studiu. Din păcate, nu a venit nimeni din conducerea CJ-ului să ne întrebe care ne sunt doleanțele în materie de infrastructură. Abia după ce presa a semnalat starea deplorabilă a acestora a început să se miște ceva“.

Primarul Orăvicean este unul dintre edilii liberali cu foarte multe proiecte depuse spre finanțare, peste 20, din care o parte au primit girul autorităților centrale, au primit și finanțare și sunt în diferite faze de execuție: alimentari cu apă și canalizare, reabilitare școli și grădinițe, Cămine Culturale, zone de agrement, zone pietonale, centru pentru educație permanentă.

Dan AGACHE

S-a scris și s-a vorbit mult de acest tronson de drum aflat în stare foarte proastă, cu asfalt măcinat de timp și de lipsa lucrărilor de întreținere, afectat de surpări și rupturi de carosabil, drumul reprezintă în primul rând o cale de acces spre localitățile județului dar, în același timp, poate deveni un obiectiv turistic și poate pune în valoare frumusețile Banatului Montan.

Recent a fost încheiat contractul de execuție a acestui drum ce va fi finanțat de către Consiliul Județean Caraș-Severin. S-au dat aprobările necesare, s-a făcut organizarea de șantier și în funcție de condițiile meteo vor începe efectiv lucrările. Primarul comunei Cornereva, Nicolae Novăcescu, este mulțumit de faptul că în sfârșit principala cale de acces spre comună va fi reabilitată.

„Au fost câteva probleme inerente deschiderii unui șantier, cu o lucrare foarte importantă, dar sunt sigur că toate obstacolele vor fi depășite, iar drumul se va face în conformitate cu proiectul de execuție și vom avea în sfârșit un drum bun spre Cornereva și de aici mai departe spre Rusca Teregova. A fost o speranță a noastră că acest drum se va reabilita, iar eu nu mi-am pierdut-o niciodată. Nu pot decât să le mulțumesc celor care au fost sau sunt la Consiliul Județean pentru că au început aceste lucrări de infrastructură. Sunt convins că va fi o lucrare de bună calitate“, a precizat primarul comunei Cornereva, Nicolae Novăcescu.

La rândul său, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, finanțatorul lucrării, a declarat la predarea acestui drum către constructor:  „Avem bani, avem timp, avem proiect, avem soare și dorim toți realizarea unei lucrări bune, în folosul cetățeanului. Va trebui să ținem cont de lucrul acesta până la încheierea lucrărilor, pentru că nimeni nu va mai putea să dea vina pe altcineva. Dacă la finalizarea lucrărilor oamenii nu vor putea să spună că s-a făcut o lucrare care să țină zeci de ani de acum încolo, este doar culpa unuia dintre noi, dintre cei ce stăm acum la această masă“.

Așteptată cu interes de locuitorii zonei, de primari, dar mai ales de iubitorii de natură și de turiști, reabilitarea acestui drum va pune în valoare frumusețile zonei și ale Banatului de Munte în general. Poate că aleșii vor înțelege în sfârșit că în județul Caraș-Severin vom vorbi mai puțin de industrie grea, de minerit ori de construcții de mașini și mai mult de turism și dezvoltarea acestui segment economic ce ar putea redresa economia județului și a locuitorilor săi.

Dan AGACHE

Răsturnare de situație la Consiliul Județean Caraș-Severin! După mai multe săptămâni de tensiune la nivelul conducerii forului județean, săptămâni în care s-a vorbit ba de demisia, ba de demiterea administratorului județului, Tinu Vidaicu, și care au culminat cu o „împăcare” cu surle și trâmbițe, petrecută în prezența reprezentanților presei, lucrurile au luat o turnură neașteptată. Tocmai când se părea că situația s-a liniștit și totul a intrat pe un făgaș normal, după ce președintele Dunca a anunțat că echipa de conducere a CJ va merge mai departe în aceeași formulă și va lupta cot la cot pentru dezvoltarea județului, Vidaicu și-a anunțat demisia. Demisie însoțită de un comunicat de presă în care își explică decizia.

Pe scurt, Vidaicu afirmă că nu ar fi găsit în forul județean oamenii potriviți pentru a-și duce la îndeplinire proiectele și viziunea. Fostul de acum administrator al județului a vorbit de politizarea Consiliului Județean, susținând că nu poate rămâne într-un loc în care puterea de decizie este împărțită. Pe de altă parte însă, Vidaicu susține sau am putea chiar spune că „amenință” voalat că în cazul în care nu se va face nimic pe viitor pentru dezvoltarea județului și pentru creșterea calității vieții cărășenilor,  ar fi dispus să se întoarcă în forul județean. Un fel de „I’ll Be Back”, deși cuvintelor lui Vidaicu probabil că le lipsește greutatea cunoscutului mesajul transmis de personajul interpretat pe vremuri de cunoscutul Arnold Schwarzenegger.

„Da, am demisionat!

Încerc, în tot ce fac, să mă implic total și să fac lucrurile cum știu eu mai bine. Într-un deceniu de antreprenoriat, am înțeles puterea lucrului în echipă, iar tot ce am realizat a fost pentru că oamenii de lângă mine mi-au fost alături. Proiectele ambițioase se realizează numai atunci când ai alături niște oameni total dedicați. Sunt obișnuit să impun un anumit tempo, să conduc lucrurile într-un anumit fel, astfel încât proiectele să fie realizate în timp util. Dolce far niente pentru mine nu e o opțiune. Venind din mediul privat, știu ce înseamnă un deadline, știu ce înseamnă să stai cu orele peste program și să uiți de tine atunci când ai de dus la îndeplinire un proiect.
Funcționez simplu: proiecte clare, muncă multă pentru satisfacția de a le duce până la capăt.

Nu pot altfel. Nu voi putea niciodată.

Viziunea mea, valorile mele, dacă nu sunt îmbrățișate de anumiți membri ai conducerii, nu se pot realiza. Politizarea administrației este naturală, iar eu am crezut opusul. Astfel, mi-am pierdut scopul și nu mai înțeleg prezența mea într-un anumit loc unde puterea de decizie este împărțită.

Caraș-Severinul nu își poate permite acum luxul de a pierde niște ani și sper din suflet că oamenii care au rămas să miște lucruri, să pună în aplicare strategia pe care am creionat-o. Sper să nu mai aud bătrânii din Sasca Montană spunându-mi că nu au ajuns în viață lor până la Oravița, așa cum sper să nu mai aud oameni plângându-se de starea deplorabilă a spitalelor, care arătau mai bine în adolescență mea decât azi. Și aș vrea din suflet ca oamenii să aibă de muncă în județul lor și să nu mai fie nevoiți să facă naveta obositoare și costisitoare, sau să migreze către alte părți ale lumii.

Îmi doresc mult să se întâmple lucruri bune în viitor, iar calitatea vieții oamenilor să fie alta. În caz contrar… mă voi întoarce.

Mulțumesc tuturor colegilor și încrederii președintelui Romeo Dunca, căruia îi doresc multă claritate în decizii. Îi doresc mult să reușească să însuflețească cetățenii județului, să îi facă să se simtă parte dintr-un proiect frumos de revigorare și să îi facă mândri de pământul lor”, este mesajul integral transmis de Tinu Vidaicu.

Karina TINCUL