Unul din cele mai mari și ambițioase proiecte derulate la Reșița, care vizează regenerarea fostei platforme industriale Mociur, a trecut într-o nouă etapă. Masterplanul proiectului prin care aproape 40 de hectare de teren, care înseamnă la ora actuală doar clădiri abandonate, moloz și buruieni, vor fi practic redate orașului, a fost prezentat astăzi chiar în zona care se dorește să devină pe viitor un al doilea centru al municipiului Reșița. Nimic nu se va face însă peste noapte, planul de investiție prezentat de CEETRUS (dezvoltator imobiliar global, cunoscut până în 2018 sub numele de Immochan), fiind unul pe termen lung, de 10-15 ani și cuprinde pe lângă mallul și aqualandul despre care s-a vorbit deja de ceva vreme și o serie de alte componente, cum ar fi ridicarea de clădiri rezidențiale și de birouri sau construirea unui hotel.

Evenimentul „Reșita 2030 – Împreună schimbăm fața orașului”  organizat pe platforma Mociur de Ceetrus România, în parteneriat cu Urbanize Hub, s-a derulat în prezența lui Tatian Diaconu, CEO Ceetrus România, a primarului Reșiței, Ioan Popa, a lui Sorin Maxim, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, care a vorbit despre accesibilitatea fondurilor pentru investiții și dezvoltare, precum și a mai multor invitați din comunitatea locală, care au vorbit printre altele despre rolul societății civile în dezvoltarea orașului.

„Este un moment de sărbătoare pentru Reșița și pentru echipa CEETRUS. După aproape trei ani de zile în care s-a lucrat la partea nevăzută a acestui proiect, achiziția terenurilor, colaborarea cu administrația, reușim astăzi să dezvăluim reșițenilor acest masterplan, care proiectează oarecum Reșița de mâine. Vorbim de un proiect de 10-15 ani, vorbim de un proiect mixt care regenerează fosta platformă Mociur, vorbim de un proiect care aduce în profitul reșițenilor o parte uitată a orașului și una semnificativă din punctul nostru de vedere. Sperăm ca în 10 ani, aici să vedem un rezidențial, să vedem un centru multifuncțional, un hotel, alte facilități turistice, în orice caz ne bucurăm foarte foarte mult și deși este o sărbătoare, este doar momentul de început”, a precizat Tatian Diaconu, CEO Ceetrus România.

Conform lui Diaconu, după realizarea masterplanului urmează obținerea PUZ-ului, etapă care se poate întinde și ea de la câteva luni la un an de zile. „Mergând pe aceste premize, sperăm ca în toamna anului viitor să ne revedem când băgăm prima cazma efectiv în sol și demarăm acest proiect multifuncțional, comercial și nu numai și din momentul acela putem vorbi de 18-20 de luni de construcție, deci undeva la sfârșitul anului 2022 sau în primăvara lui 2023 primăvara ar putea fi logic să ne găsim așezați împreună la Starbucks la Reșița”, a adăugat Tatian Diaconu.

Ioan Popa: „Acest proiect va schimba radical zona urbană a Reșiței”!

Edilul Reșiței, Ioan Popa, vede proiectul al cărui masterplan a fost dezvăluit astăzi ca pe o avalanșă, care pleacă de la o lopată de zăpadă și devine pe parcurs tot mai mare, antrenând tot mai multă energie și resurse. Genul de proiect care poate schimba destinul unei comunități, comparabil cu proiecte de regenerare urbană derulate în alte orașe europene, asemănătoare Reșiței, care s-au dezvoltat industrial și care au fost nevoite la un moment dat să se reinventeze.

„Din punctul nostru de vedere acest proiect va schimba radical zona urbană a Reșiței. Cred că așa cum s-a întâmplat în alte orașe și iau în considerare Timișoara, dacă vreți, acest loc va deveni un nou centru al orașului. Vom avea un centru administrativ, cu acea piață frumoasă a cărei modernizare tocmai o finalizăm în aceste săptămâni, iar aici la Mociur vom avea un centru comercial, cu leisure, cu zone de atracție pentru tineri, o zonă dinamică și cred că și circuitele din Reșița, între Govândari și centru, se vor muta de pe malul stâng al Bârzavei pe malul drept”, a precizat primarul Ioan Popa.

Edilul reșițean nu a uitat să amintească de un alt aspect important al proiectului, crearea de locuri de muncă:

„Din datele pe care eu le am de la dezvoltatorul CEETRUS, în zonele de centre comerciale sunt între 500 și 700 de angajați, în zona de aquaparc undeva la 200 de angajați, dar evident că lucrurile nu se limitează aici. În masterplan apare și un hotel, apar ansambluri rezidențiale, apar clădiri de birouri, care cu siguranță vor genera la rândul lor locuri de muncă suficient de multe. Eu sper să determinăm cu ocazia realizării acestui proiect și mulți reșițeni tineri și nu numai să se întoarcă acasă, pentru că este un moment oportun să o facă.

Unul din lucrurile care i-a determinat pe cei de la CEETRUS să vină aici a fost angajamentul meu ferm că pe lângă mall, noi vom face un aqualand, ceea ce le-a dat încredere să vină și să se angajeze în această  investiție. Eu sunt convins că aqualandul, alături de gondola de pe Semenic, alături de reconversia funicularului se vor constitui în trei elemente importante care vor genera trafic de turiști în zona Reșița și în zona Banatului de munte, nu numai din România, ci și din țările limitrofe, din Serbia, de la Belgrad, care este foarte aproape și de pe coasta de est a Ungariei. Este un lucru de care eu sunt sigur și viitorul va confirma această teorie”, a mai adăugat primarul Ioan Popa.

Masterplanul Ceetrus pentru Reșita, presupune o dezvoltare în patru etape, după cum urmează:

• Faza 1: Shopping Mall (35.000 m2 GLA);
• Faza 2: Retail diy (9.000 m2 GLA), Aquapark pe o suprafață de 4 hectare (bazine interioare și exterioare, tobogane și servicii de welness cu o capacitate pentru o audiență de 700 de persoane în interior), Hotel (11.700 m2 și 150 de camere);
• Faza 3: Office (4.000 m2 GLA);
• Faza 4: Hotel (150 camere).

Fazele de dezvoltare de retail, office, divertisment și hotel, sunt corelate cu 3 faze de dezvoltare de rezidențial, cu o anvergură totală de 49.200 m2 și 582 de unități(studio, 2 camere, 3 camere). În dezvoltarea de rezidențial, este prevăzut și un Apart Hotel (11.500 m2 și 177 unități).

Proiectul de regenerare urbană amplasat pe platforma industrială Mociur-UCMR Reșița, a necesitat o serie de achiziții de teren anevoioase  din punct de vedere juridic (2017 – 2020), ce s-au încheiat în 3 ani cu o achiziție totală de 36 de hectare.

Viziunea și conceptul proiectului au fost realizate împreună cu birouri de arhitectură recunoscute la nivel internațional – Arte Charpentier și Arhitect Sud, ce au integrat strategia de dezvoltare și mobilitate locală și regională. În toate elementele arhitecturale s-a avut în vedere păstrarea caracteristicilor locale, definitorii pentru Reșița (metal, cărămidă, spații verzi generoase).

Puteți urmări aici întregul eveniment desfășurat astăzi la Reșița:

Karina TINCUL

A trecut deja ceva vreme de la momentul în care primarul Reșiței anunța că francezii de la CEETRUS  au achiziționat în jur de 30 de hectare de teren la Reșița, pe fosta platformă industrială Mociur, unde ar urma să ridice primul mall din Reșița. Cum lunile au trecut însă fără ca la Mociur să se întâmple nimic, o parte a reșițenilor au ajuns să se întrebe dacă proiectul mall-ului care vine la pachet cu un aquapark ce ar urma să fie construit de administrația locală, se va concretiza sau nu.

Răspunsul îl vom afla săptămâna viitoare, miercuri mai exact, atunci când pe platforma de la Mociur se va desfășura începând cu ora 09:30, evenimentul „Reșita 2030 – Împreună schimbăm fața orașului”, organizat de Ceetrus România, în parteneriat cu Urbanize Hub.

„Tematica conferinței este dezvoltarea orașelor prin regenerare urbană, investiții și implicarea comunității, focusul discuțiilor și prezentărilor fiind dezvoltarea și transformarea Reșiței.  Evenimentul va beneficia de prezența specială a domnului primar Ioan Popa și va fi moderat de către Grațian Mihăilescu, reșițean specializat în dezvoltare urbană, fondator Urbanize Hub”, anunță reprezentanții Ceetrus România.

La eveniment vor participa: Marcel Ionescu-Heroiu (Expert Senior Dezvoltare Urbană, Banca Mondială), care va vorbi despre perspectiva Băncii Mondiale asupra viitorul orașelor (conexiune Zoom), Sorin Maxim (Director General al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest România (ADR Vest) – despre accesibilitatea fondurilor pentru investiții și dezvoltare, Tatian Diaconu (CEO Ceetrus Romania) și Sorin Dumitru (Director Proiect Ceetrus Romania)– despre proiecte de regenerare urbană și investiția Ceetrus în Reșita, invitați speciali din comunitatea locală, care vor vorbi despre rolul societății civile în dezvoltarea orașului.

Karina TINCUL

Consilierii locali reșițeni au aprobat astăzi două proiecte de hotărâre, care potrivit declarațiilor primarului Ioan Popa, ar urma să pună Reșița pe harta IT-ului din România și ar duce la crearea unor noi locuri de muncă.

Mai exact, aleșii locali au fost de acord cu propunerea edilului ca municipiul Reșița să se asocieze cu ARIES – Asociația Română pentru Industrie Electronică și Software în vederea realizării proiectului „Platforme de testare pentru cybersecurity și tehnologii de cloud”. Deasemenea, a fost aprobată concesionarea unei suprafețe de 12.782 mp în Parcul Industrial către Asociația Română pentru Industria Electronică și Software, filiala Timișoara, în vedere construirii unei hale din fonduri europene nerambursabile pentru realizarea respectivului proiectul.

„Consiliul Local a aprobat o inițiativă prin care Reșița intră în asociația ARIES – Asociația Română pentru Industrie Electronică și Software, cu scopul de a realiza în Parcul Industrial o construcție care să reprezinte un cluster IT sau mai bine zis un database pentru servere și nu numai.

Zona Parcului Industrial beneficiază de avantaje foarte mari: avem curent aproape nelimitat fiind stația de 20.000 de kilovolți în apropiere care deservea industria din Mociur. Acest gen de servicii de database are nevoie de foarte mult curent electric, vorbim de o pădure de servere care pot găzduit site-uri gen Amazon, Google, Facebook, Instagram și așa mai departe. În afară de curent electric necesar pentru servere și pentru răcire, avem internet de mare viteză în Reșița, pentru că suntem parcurși de o rețea de internet de viteză care face legătura de la Timișoara cu Serbia sau alte zone.

Ar fi mai multe chestiuni pozitive: una că această activitate, dacă vom reuși să ne finanțăm din fonduri europene generează și locuri de muncă bine plătite, între 50 și 100 de IT-iști, care trebuie să asigure mentenanța și eventual dezvoltarea de produs și în același timp punem Reșița pe harta IT-ului din punctul acesta de vedere și este și o securizare a orașului, pentru că orice obiectiv de genul acesta te pune și pe o zonă de securitate mult mai serioasă”, a explicat primarul Ioan Popa.

Proiectul pe care această asociație din care fac parte Politehnica din Timișoara și câteva companii private din Banat, se va numi Banat Software, iar axa de finanțare pe care se depune proiectul se închide undeva la sfârșitul lunii august.

„Noi astăzi am aprobat și concesionarea acestui teren în Parcul Industrial, cu cotă zero, fiind practic contribuția noastră în proiect. În afară de taxa de participare în această asociație nu presupune alte costuri investiționale pentru Reșița. Dacă nu va ieși proiectul în termen de doi ani de zile, vom redisponibiliza terenul pentru alte investiții”, a mai adăugat edilul.

Karina TINCUL

Decizia pe care Primăria Reșița a luat-o în privința relocării câtorva familii din Mociur în zona Zadei, în imobilul Cămin 2 din incinta Colegiului Tehnic Reșița a stârnit nemulțumire în rândul locuitorilor din zonă, îngrijorați de numărul prea mare al persoanelor aflate în risc social care vor viețui acolo și care ar periclita siguranța familiilor lor.

După ce a fost făcută publică o scrisoare deschisă adresată primarului municipiului Reșița, Ioan Popa, de către Florin-Viorel Țurcaș, care a scris în numele locuitorilor din zona Aleea Zadei și împrejurimi, administrația locală a hotărât să organizeze o întâlnire cu reșițenii afectați de această decizie.

Citește și Scrisoare deschisă primarului Ioan Popa. Edilul Reșiței răspunde

Viceprimarul Reșiței, Adrian Dacica, în subordinea căruia se află Direcția de Asistență Socială a declarat că situația s-a rezolvat, oamenii privesc acum cu mai multă încredere această decizie, iar relocarea se va face în anumite condiții.

„Am avut o întâlnire pe Zadei. Am înțeles că vor fi mai mulți administratori și președinți de asociații pe zona respectivă, au venit mai mulți cetățeni la această întâlnire. Pot să vă spun că lucrurile s-au liniștit total. Le-am adus la cunoștință ce dorim noi să facem. Vor fi relocate 10 sau 15 familii maxim, în incinta liceului, întru-un cămin acolo unde funcționează un ONG, iar familiile care vor fi relocate vor sta temporar, repet, temporar, maxim 1 an de zile, un an și 2 luni, iar cei care vor fi relocați, vor fi relocați după mai multe criterii pe care le-am stabilit cu cei care răspund de comunitatea respectivă, cu cei de la Nevo Parudimos și cu colegii noștri de la Direcția de Asistență Socială”, a spus Adrian Dacica.

Viceprimarul Dacica a precizat că vor fi relocate doar persoanele care au un loc de muncă, persoanele care au copii și copiii lor frecventează școala, iar în cazul în care vor fi abateri, primăria îi va scoate pe cei vinovați din spațiul respectiv.

„Cetățenii ne-au cerut ca în zonă să fie un post al Poliției Locale și le-am promis că nu va fi nicio problemă și în plus le-am adus la cunoștință că vom avea și camere de monitorizat în zonă și vor putea să stea liniștiți că nu vom avea probleme din punctul acesta de vedere”, a dat asigurări Adrian Dacica.

Lorena POENARU

Am primit la redacția Reper24 o scrisoare deschisă adresată primarului municipiului Reșița Ioan Popa, de către Florin-Viorel Țurcaș, care scrie și în numele locuitorilor din zona Aleea Zadei și împrejurimi, scrisoare pe care o redăm integral:

„Stimate domnule primar: Recenta dumneavoastră decizie de schimbare a destinației imobilului Cămin 2 din incinta Colegiului Tehnic Reșița, pentru a reloca 20 familii din Mociur, este de natură să provoace maximă îngrijorare în rândul locuitorilor din zona Zadei, Poliție, Ateneu, Moroasa II, în condițiile, în care în zona Zadei sunt și locuințe sociale, își desfășoară activitatea și Fundația Humanitas Pro Deo, în concluzie suficiente persoane aflate în risc social, precum și un număr important de societăți comerciale. Consider că dacă în fiecare cartier al orașului ar fi relocate 2, 3 familii , problema ar fi rezolvată. Dacă locuitorii din zona Minda refuză să îi accepte, cei din strada Oituz la fel, considerați că este bine să îi “aruncați” pe toți în zona Poliției, unde așa cum am arătat mai sus sunt deja suficienți locuitori catalogați ca “aflați în risc social.

Întreprinzătorii din zonele menționate, și ei aducători de venituri, prin taxele și impozitele plătite către bugetul local sunt foarte nemulțumiți. Și în aceste zone sunt oameni care muncesc, care au creat locuri de muncă și care aduc plus de valoare orașului nostru. Un oraș, domnule primar pe care ar trebui să-l apărați un oraș pe care încercați să-l faceți să arate mai bine, să ofere mai multe oportunități, să-i susțină pe cei care au curajul de a deveni antreprenori. Nimeni nu a luat în calcul faptul că nu pot fi relocați toți la un loc, au reușit să distrugă Mociurul, acum să distrugă un alt cartier? Dacă sunt împărțiți în toate cartierele orașului, în mod echitabil, poate vor reuși să se adapteze și să se plieze pe modelul de viață al cartierului în care locuiesc. Probabil că și micile afaceri din zonă vor avea de suferit.

Și nu suntem la prima experiență neplăcută, pe Aleea Zadei existând deja o mulțime de apartamente în care locuiesc familii asistate social. În spatele garajelor, la izvor este un adevărat focar de infecție, mizerie, la locul de depozitare a gunoiului își duce traiul un cetățean care trăiește într-o mizerie cruntă, caută în gunoi și înșiră toate gunoaiele în jurul containerelor pe jos, consumă alcool și înjură, adresează cuvinte obscene celor care trec pe acolo, este mereu vizitat de alți concetățeni, toți își fac nevoile fiziologice tot acolo. Nu se poate să îi relocăm rapid în Lunca Pomostului, că ăia oricum mai au destui asistați social și ei nu comentează, îi punem în fața faptului împlinit, nu discutăm cu ei și nici nu le solicităm punctul de vedere, doar pentru că în alte zone nu sunt doriți și locuitorii se scandalizează. Domnule primar, dezvoltarea unei comunități nu se poate face în aceste condiții, în afara unui mediu de viață sănătos, sigur și prosper.

Consider că cea mai importantă este siguranța noastră și a familiilor noastre, iar administrația locală trebuie să conștientizeze că persoanele conflictuale și cercetare cu legea, nu vor fi acceptate în comunitatea care trăiește în aceste zone. La fel și mediul de afaceri se bazează, în orice stat civilizat, pe micul întreprinzător, pe acel segment al întreprinderilor mici și mijlocii care crează clasa de mijloc.

Vă solicit, în mod public, să acceptați ideea că primăria, consiliul local, trebuie să sprijine populația, inițiativa privată și nu să se constituie într-o frână permanentă în calea acesteia. Și vă invit, stimate dl. primar, ca, înainte de a lua decizii, să stați de vorbă cu cetățenii care locuiesc sau au societăți comerciale în aceste zone Așa, poate veți afla care le sunt problemele și cât de multă nevoie e ca locuitorii acestui oraș să se simtă în siguranță iar Reșiței să i se redea faima și demnitatea!

Cu deosebită considerație , Florin-Viorel Țurcaș, în numele locuitorilor din zona Aleea Zadei și împrejurimi“.

I-am solicitat primarului municipiului Reșița Ioan Popa un punct de vedere asupra acestei scrisori deschise, iar acesta a răspuns:

„Tendințele unor persoane din Reșița mă fac să-mi fie rușine că stau în acest oraș. A început cu Stavila, a continuat cu Oituz, acum cu Lunca Pomostului, Zadei. Demonstrăm că nu avem spirit de compasiune, demonstrăm că nu avem empatie față de cei care sunt într-o postură mai proastă decât noi, și așa cum ne lamentăm că occidentul, sau unele țări din occident, unii oameni din occident ne tratează ca națiune de categoria a 3-a, sclavi pe plantații, țigani români, mă uit că unii dintre noi nu sunt departe de elementele acelea de extremă dreaptă din Germania sau din Franța și lucrul acesta mă îngrijorează foarte mult.

Mai mult nu vreau să comentez deocamdată. Aș mai specifica doar faptul că în comunitatea de locuitori din Mociur sunt aproximativ 450 de persoane din care peste 160 sunt copii. Trebuie să ne gândim că foarte mulți dintre noi au copii, iar aceștia nu au absolut nicio vină pentru ceea ce unii din părinții lor ar fi făcut vreodată și că nu avem altă șansă de integrare și de incluziune a acestor persoane, decât să fim empatici și să-i privim cu compasiune.

Proiectul de incluziune socială de 8 milioane de euro, chiar asta presupune: să nu mai avem excluziune socială, să nu-i mai izolăm așa cum s-a mai procedat în unele zone, sau în unele locuri în istoria mai veche sau mai recentă și să încercăm să-i integrăm în societate. Știu că este greu, știu că este dificil, dar avem obligația să facem acest lucru.

În Mociur vom moderniza un bloc de garsoniere și până la finalizarea acestei modernizări, va trebui să relocăm pe o perioadă de timp de 8 – 10 luni, câteva familii, nu mai mult de 30 – 40 de familii. Nu se poate să nu avem o minimă înțelegere. Asta este tot ceea ce pot să vă spun, mă abțin de la orice fel de alt comentariu“ – a mai precizat primarul Reșiței Ioan Popa.

Dan AGACHE

UPDATE: Conform profit.ro, reprezentanții CEETRUS au anunțat că, având în vedere criza provocată de coronavirus, suspendă proiectele noi, printre care și revitalizarea fostei platforme industriale Mociur a Uzinei Constructoare de Mașini Reșița.

Ulterior însă, directorul CEETRUS România, Tatian Diaconu, a precizat că proiectul de la Reșița este doar încetinit de situația actuală și că speră ca lucrările să înceapă în primăvara anului viitor.

……………………………………………….

Este un lucru deja știut de toată lumea că francezii de la CEETRUS au achiziționat în jur de 30 de hectare de teren la Reșița, pe fosta platformă industrială Mociur, unde ar urma să ridice primul mall din Reșița. Anunțul a fost făcut deja de peste un an de zile și de atunci nu s-a mai întâmplat nimic, așa că mulți reșițeni au ajuns să se întrebe dacă mallul promis se va mai construi sau dacă totul se va limita la stadiul de viitor proiect.

Întrebat de soarta mallului reșițean în cadrul unei emisiuni live realizată de Urbaniser Hub, primarul Ioan Popa a declarat că dacă planurile celor de la CEETRUS nu vor fi modificate de criza provocată de pandemia de coronavirus, lucrările ar urma să înceapă în acest an.

„Dacă m-ați fi întrebat acum două luni jumătate, înainte de apariția COVID-ului, aș fi zis că în toamnă începem lucrările. Din câte știu eu, masterplanul făcut de francezi este gata, urmează ca el să fie transpus într-un PUZ, un plan de urbanism zonal, care are niște termene, 6-8 luni de dezbateri și așa mai departe, după care ar fi trebuit să înceapă lucrările. Dacă cei de la CEETRUS nu și-au schimbat optica din cauza crizei prin care trecem, lucrările ar trebui să înceapă undeva în toamnă-iarnă și evident să se accelereze în primăvara anului viitor. Din câte știu, pentru realizarea unui mall de anvergura asta este nevoie de 16-18 luni. Mallul pe care l-au făcut la Brașov, Coresi, a fost realizat în mai puțin de doi ani”, a precizat Ioan Popa.

Sigur pentru moment este că CEETRUS a făcut primii pași pentru realizarea proiectului de la Reșița – achiziționarea terenului. Inițial au fost cumpărate șapte hectare, iar ulterior CEETRUS a mai cumpărat peste 20 de hectare din fosta platformă industrială Mociur pentru aproximativ 3 milioane de euro. Proiectul anunțat de francezi este unul amplu, și include, pe lângă mall, și o componentă de servicii hoteliere și restaurante, iar ulterior o clădire de birouri.

Karina TINCUL

Municipiul Reșița se transformă încet-încet într-un adevărat șantier. În ședința Consiliului Local de astăzi, primarul Ioan Popa a anunțat că se pregătește deja terenul pentru implementarea unui alt proiect de amploare și anume deschiderea unei axe de circulație spre Mociur, axă care va continua inclusiv în zona Casei de Cultură și care va prelua și traficul greu în oraș în perioada în care se va lucra la proiectul de reintroducere al tramvaiului.

Masterplanul pentru realizarea drumului care va porni de pe Calea Caransebeșului, pe lângă Liceul Traian Vuia, spre Țerova și prin zona fostului UCMR Turnate a fost deja în mare parte conturat, a anunțat edilul, care a avertizat că proiectul va presupune o serie de dezmembrări de terenuri, demolări și chiar exproprieri, așa cum se întâmplă de obicei în cazul proiectelor ample de urbanism și dezvoltare.

„Cel mai important este că am identificat alături de urbaniști cam care ar fi planul drumurilor. Am avut nevoie de la ei de două lucruri: să știu cam pe unde trebuie să meargă drumurile și pe unde ar trebui să fie amplasat Aqualandul astfel încât să pot să dau drumul la realizarea sf-lui pentru Aqualand.

Legat de drumuri, va trebui să facem acum un studiu de fezabilitate și să legăm zona de la Traian Vuia cu Fântânilor – Casa de Cultură, pe malul drept al Bârzavei. În acest sens va trebuie să facem măsurători cu topometriștii pentru că avem porțiuni de drum și cu patru benzi, două benzi pe sens, cu spațiu verde între benzi, piste de biciclete, este o operațiune destul de mare. Din fericire, o bună parte din acest drum va fi făcut printr-un proiect cu fonduri europene și mă refer la porțiunea de drum dintre Mociur – zona căminelor și Fântânilor, pentru că este prins în proiectul cu centrul multifuncțional, cel de 5 milioane de euro. Va trebuie să găsim resurse și pentru cealaltă parte de drum.

La calea ferată de la Fântânilor vom lărgi puțin drumul și s-a putea să facem două giratorii, unul în amonte și unul în aval, astfel încât să nu faci stânga cum vii de la Casa de Cultură, la barieră, ci să mai continui 100-200 de metri, te întorci în sensul giratoriu și faci dreapta. La fel și în cealaltă parte, astfel încât să evităm problemele de trafic”, a explicat primarul Ioan Popa.

Conform edilului, în cadrul proiectului vor fi construite și câteva poduri rutiere peste Bârzava.

Citește și Cum va arăta centrul multifuncțional ridicat la Reșița, în locul bazinului de înot de la 7 noiembrie!

foto: arhivă

Karina TINCUL

Peste 22 de milioane de lei vor fi investiți pentru realizarea unui centru multifuncțional la Reșița și pentru interconectarea zonei marginalizate Mociur cu cartierele Centru și Govândari printr-o promenadă, pistă de biciclete, reabilitarea și crearea de noi facilități de acces pietonal. Primarul Ioan Popa anunța încă de anul trecut intenția de realizare a acestui proiect pe fonduri europene. Edilul susținea că Primăria Reșița nu are cum să rateze această finanțare, ceea ce s-a și adeverit la începutul acestei săptămâni, când a reușit să semneze contractul la ADR Vest.

„Zona Mociur va beneficia de un centru multifuncțional ce va permite activități sportive și recreaționale, precum baschet, tenis, volei, handbal, fitness, arte marțiale, cursuri de dans. De asemenea, clădirile care vor fi reabilitate pentru astfel de activități vor avea un areal complex de utilizare, inclusiv pentru activități educative și socio-culturale (workshopuri, ateliere de dezvoltare personală și profesională, spectacole, expoziții etc.). Tot în cadrul proiectului se va moderniza și o stradă secundară. Este vorba de strada G. A. Petculescu ce va asigura interconectarea zonei Mociur cu zona centrală și Govândari, creând astfel condiții pentru integrarea populației marginalizate, rezultatul fiind creșterea coeziunii sociale”, explică reprezentanții Primăriei Reșița, care pun la dispoziție și primele imagine din care ne putem face o idee de cum va arăta viitorul centru multifuncțional.

Conform declarațiilor din trecut ale primarului Ioan Popa, centrul va fi ridicat pe amplasamentul bazinului de înot din Luncă, de la 7 noiembrie, aflat într-o stare avansată de degradare. Se dorește ca viitoarea clădire să amintească de trecutul industrial al orașului, astfel încât aceasta va conține profile metalice de fațadă, cărămidă aparentă și panouri metalice.

Karina TINCUL

Primarul Ioan Popa și directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest au semnat alte două contracte de finanțare pentru municipiul Reșița. Fonduri europene în valoare de peste 117,5 milioane lei vor ajunge la Reșița pentru faza a doua a proiectului de modernizare a transportului public electric și amenajarea infrastructurii de transport nemotorizat și pentru amenajarea unui spațiu de agrement urban, inclusiv străzi și utilități, precum și interconectarea zonei marginalizate Mociur cu cartierele Centru și Govândari printr-o promenadă, pistă de biciclete.

„Proiectul privind modernizarea transportului public electric și amenajarea infrastructurii de transport nemotorizat în municipiul Reșița – faza 2 face parte dintr-un pachet integrat de măsuri pentru reintroducerea transportului cu tramvaiul în Reșița.

Proiectul prevede intervenții pe tronsonul de la Bulevardul Republicii, până la intersecția cu Bulevardul Muncii – strada Făgăraș și până la Piața Republicii, în cartierul Muncitoresc, plus zonele de acces către străzile laterale. De asemenea, este inclusă și modernizarea zonei pietonale Aleea Ineu.

Se va moderniza calea de rulare a tramvaielor (infrastructură, suprastructură, aparate de cale, linii de depouri, rețea fir, substații de redresare etc.), în lungime de 9,363 kilometri, și se vor construi/ moderniza 9 stații de transport pentru călători. Linia cale de tramvai va fi înierbată – va rezulta o suprafață de 15.821 metri pătrați de spațiu verde, iar în zonă vor fi plantați 341 de arbori”, explică purtătorul de cuvânt al ADR Vest, Alina Strugariu.

Totodată, noua investiție cuprinde modernizarea infrastructurii rutiere pe 8,37 km (carosabil, trotuare, borduri, bolarzi etc.) și reabilitarea integrală a structurii podurilor Doman și Libertății, care vor avea o linie dedicată transportului public și autovehiculelor de intervenție. Prin proiect vor fi amenajate și piste pentru bicicliști, trasee în lungime de 5,13 km.

Valoarea totală a proiectului este de 94.707.278,61 lei, din care 22.037.842,51 lei finanțare nerambursabilă. Perioada de implementare este de 48 de luni.

Investiția este complementară altui proiect cuprins în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Reșița (PMUD) – „Modernizarea transportului public electric și amenajarea infrastructurii de transport nemotorizat în municipiul Reșița – faza 1”,contractat în iulie 2019.

Citește și Moment istoric pentru Reșița! Aproape 95 de milioane de lei ajung în municipiul de pe Bârzava!

Cel de-al doilea proiect semnat luni, care vine în sprijinul locuitorilor din zona urbană marginalizată Mociur a Reșiței, prevede construirea unui centru multifuncțional și realizarea unor amenajări pietonale și rutiere care să asigure bune conexiuni cu alte cartiere.

„Centrul multifuncțional va fi realizat pe Bulevardul Revoluția din Decembrie nr. 40-42, unde vor fi demolate construcțiile existente şi se va construi un nou imobil, cu două corpuri de clădire și două etaje, având o suprafață desfășurată de 4.226 metri pătrați.Vor fi spații de tip centru de zi, pentru activități educative și cultural-recreative și se vor amenaja spații verzi de agrement și pentru relaxare, adiacente centrului multifuncțional.

De asemenea, proiectul prevede reabilitarea unei porțiuni din strada G.A. Petculescu, inclusiv trotuare (7.270 mp), drum care asigură legătura între zona Mociur și cartierele Centru şi Govândari, amenajarea unei piațete pietonale și a aleilor perimetrale (1.716 mp). Totodată, vor fi amenajate 30 de locuri de parcare”, se arată în comunicatul transmis de ADR Vest.

Valoarea totală a investiției este de 22.819.085,17 lei, valoarea finanțării nerambursabile fiind de 5.830.276,26 lei. Durata de implementare este de 40 de luni.

Cele două proiecte sunt finanțate prinRegio-POR 2014-2020.

Karina TINCUL