Lipsa investitorilor rămâne una din problemele majore ale municipiului Reșița, în ciuda eforturilor depuse de actuala administrație pentru a schimba situația. În urmă cu doi ani, de exemplu, Primăria lansa campania „Invest in Reșița”, prin care administrația locală își propunea să atragă un număr cât mai mare de investitori. Dar acum aceștia nu s-au înghesuit în orașul de pe Bârzava, administrația locală merge mai departe în efortul de face cunoscut potențialul Reșiței și deschiderea orașului spre noi investiții.

Consilierii locali reșițeni au aprobat în ultima ședință ordinară un proiect de hotărâre privind înființarea unei societăți pe acțiuni care urmează să administreze Parcul industrial și imobilele cu potențial pentru investiții de pe raza municipiului Reșița. Agenția de Dezvoltare Reșița SRL, este, potrivit primarului Ioan Popa, o societate comercială care întrunește toate prerogativele unei agenții de dezvoltare, copiată pe model Oradea:

„Agenția va gestiona în primul rând Parcul industrial, dar nu numai. Vom identifica prin intermediul acestei agenții investitori, va exista o relație directă cu investitorii, vom merge la târguri, la expoziții în care să prezentăm facilitățile pe care le are orașul Reșița. În același timp îmi doresc de la această entitate să preia în gestiune de la agenții economici, persoane fizice, diverse terenuri, clădiri, astfel încât să îi punem în legătură cu potențiali investitori, să avem un rol de mijlocitor între cei care doresc să pună la dispoziție spații, terenuri și cei care doresc să facă investiții în oraș.

Încercăm, prin intermediul acestei entități să dinamizăm un pic procesul prin care să aducem investitori”, a explicat primarul Ioan Popa.

Karina TINCUL

Întrebat de reșițeni dacă în următorul an va veni în Reșița vreun investitor de mare anvergură, primarul Ioan Popa a dat un răspuns nu foarte îmbucurător, în condițiile în care orașul se depopulează într-un ritm îngrijorător din cauza lipsei locurilor de muncă.

„O să o spun cu sinceritate! Este singura mea dezamăgire în 3 ani de mandat faptul că nu am reușit să-i aduc, în afară de Autoliv, pe care mi-o asum, într-o mare măsură, pentru că le-am facilitat intrarea în parcul industrial când unii se opuneau și nu aveau curaj să semneze lucruri în CL, le-am semnat și le-am acceptat concesiunea fără să crâcnesc, însă speranțele mele erau să umplu parcul industrial, nu a fost să fie așa!”, a declarat primarul Popa.

În afară de Autoliv, în parcul industrial mai sunt 3 firme care au contracte semnate, cu mai puțini angajați decât aceasta, adevărat, dar ele există.

„Nu vreau să fac acum politică și nici să blamez PSD-ul, sau ce a făcut guvernarea de stânga, dar să nu uităm că în ultimii 2 ani de zile s-au schimbat 70 de miniștri, 3 guverne și degringolada acestora a creat o neîncredere în piață pentru investitori, și la nivel național există un recul al investițiilor în România”, a mai declarat cu ceva timp în urmă primarul orașului.

Edilul afirmă că sunt șanse reduse ca investitorii să se îngrămădească să vină la Reșița în condițiile în care în țară statistica nu e roz, ba chiar și Europa are de suferit din acest punct de vedere.

„Iată vin niște date din economia germană pe care le-am citit nu demult. Se pare că industria auto are un declin de 21% în Germania. 21% este o lovitură năprasnică dată tuturor automotivelor din Europa și inclusiv din România și atunci ne punem întrebarea cine s-ar hazarda să investească atunci?”, a declarat primarul Ioan Popa.

Elena FRANȚ

Primarul Ioan Popa, aflat recent la un summit al investitorilor străini, a stat de vorbă cu mai mulți oameni de afaceri atât din țară, cât și de peste hotare, cărora le-a prezentat oportunitățile de dezvoltare a unei afaceri în municipiul Reșița. În cadrul discuțiilor, edilul a încercat să afle de la aceștia care este motivul pentru care par de multe ori să ocolească orașele de genul Reșiței și se concentrează pe zonele deja dezvoltate precum Timișoara sau Brașov.

„Am avut bucuria să îl cunosc, printre alții pe directorul executiv al Draxlmaier România și după ce am făcut expozeul legat de oraș, primul lucru pe care l-a spus a fost că vrea o carte de vizită și că nu îi trecea prin minte că Reșița are aceste oportunități de afaceri.

Am întrebat de ce cred dânșii, el și alții, că este atât de greu să aduci investitori în orașe de categoria a doua sau a treia. Pentru că ei s-au concentrat în primă facă pe București și ulterior pe Timișoara , Cluj, Iași, Brașov, Sibiu și mi-a dat trei explicații. Una, că în general ei merg unii după alții. Și atunci dacă s-au dus unii la Brașov, s-au dus grămadă la Brașov, sau la Timișoara sau la Cluj. Omul a recunoscut că de foarte multe ori decizia, deși este fundamentată în prealabil de consultanți, este subiectivă. De multe ori, dacă ți-a plăcut ca element de decizie, un steak de vită într-un restaurant sau muzica sau vinul dintr-un oraș, decizia poate fi luată în forma asta. Este stupid. Omul a recunoscut acest lucru. Și în al treilea rând, mi-au spus că trebuie să batem toba mai tare. Trebuie să mergem să ne promovăm pe toate canalele posibile”, a explicat Popa.

În cadrul întâlnirii, Popa a încercat să le demonstreze participanților că Reşița este un oraş în care se merită să pornești o afacere. Edilul le-a vorbit despre poziționarea și istoria industrială a orașului, despre școala duală, despre parcul industrial și despre faptul că municipiul Reșița are zeci de hectare de teren disponibil în zone industriale dezafectate, ideale pentru dezvoltarea unor noi proiecte. În plus, primarul a atras atenția asupra unui alt avantaj al orașului de pe Bârzava, impozitul pe clădiri și terenuri pentru persoanele juridice, care este de doar 0,6%, fiind cel mai mic din țară.

Karina TINCUL

Investitorii, deși curtați asiduu de mai toți primarii de orașe din Caraș-Severin, continuă în mare parte să ocolească județul. Conform primarului de la Moldova Nouă, Adrian Torma, principala cauză a reticenței oamenilor de afaceri de a se stabili nu doar în Caraș-Severin, ci în România, în general, ar ține de lipsa de stabilitate și claritate provocată de actualul Guvern.

„Este foarte greu să atragi investitori într-o zonă ca Moldova Nouă. Credeți-mă că am făcut mari eforturi să aduc investitori. Nu vreau să aduc alte orașe în discuție, pentru că și la Bocșa, dl primar își dorește foarte mult și e greu să aducă, la Oțelu Roșu este aceeași situație, la Oravița și ei stau într-un singur investitor, care se pare că este mai serios decât cel care a fost la Moldova Nouă. Dl primar de la Reșița se tot chinuie și el să aducă investitori.

E greu să aduci investitori în momentele acestea în care Guvernul României creează tot felul de presiuni pe multinaționale. La unul dintre investitori și nu o spun ca să mă vait, ci o spun pentru că am făcut-o din drag pentru comunitatea mea, am stat patru ore în anticameră doar să mă primească managerul general și să îi expun beneficiile orașului. Avem totuși doi investitori interesați, dar nu ține de decizia mea ca primar”, a explicat Adrian Torma, în cadrul unei emisiuni live la Reper 24, atunci când a fost întrebat de posibilitatea creări de noi locuri de muncă în orașul de pe malul Dunării.

Edilul a adăugat că lipsa investitorilor, în special după decizia celor de la Delphi de a pleca din Moldova Nouă, a dus la scăderea semnificativă a bugetului local, aspect care la rândul său a provocat amânarea sau anularea unor proiecte. În acest moment, bugetul din Moldova Nouă este atât de văduvit încât nu mai există bani nici pentru plata salariilor sau a artiștilor care au participat la Zilele orașului. Singura speranță a rămas viitoarea rectificare bugetară.

„Eu am una din cele mai mari companii din Moldova Nouă, iar lipsa locurilor de muncă înseamnă lipsă de vânzări, pentru toate firmele din oraș, inclusiv a mea. Trebuie să ai o problemă psihică puternică să consideri că Torma nu își dorește să aducă investitori”, a mai adăugat primarul orașului Moldova Nouă.

 
Iată întreaga emisiune cu primarul Adrian Torma:

Citește și DJ 571 Boșneag – Moldovița, tronsonul care l-a făcut pe primarul Torma să-i tragă la răspundere pe consilierii județeni!

Karina TINCUL

Crearea de noi locuri de muncă în municipiul Reșița este un subiect intens dezbătut și abordat în ultimii ani. Primarul Ioan Popa a precizat în mai multe rânduri că atragerea de investitori reprezintă una din prioritățile sale. Edilul a ținut chiar să contrazică acele voci care susțin că acest aspect nu intră în atribuțiile administrațiilor locale, care nu dispun de mijloacele necesare pentru a convinge firme și companii să se stabilească în anumite zone.

„Aud de foarte multe ori ideea că primarii nu au nici o pârghie prin care să aducă investitori în oraș. Eu cred că este fals. Eu cred că este de datoria noastră, a celor care conducem administrațiile publice locale atragerea de investitori. Este chiar o prioritate și eu sper că demersurile pe care noi le-am făcut și le facem în continuare să aducă rezultate în perioada următoare”, a afirmat recent Ioan Popa.

Unul din pașii făcuți în acest sens de Primăria Reșița a fost lansare oficială a campaniei „Invest in Reșița”, ocazie cu care Popa și-a stabilit chiar și o țintă: crearea a 1.000 de noi locuri de muncă la Reșița până în anul 2020.

Citește și Reșița, deschisă pentru business! Investitorii au la dispoziție o suprafață de mărimea Govândariului!

Karina TINCUL

O companie din Suedia, care se ocupă cu producerea de tamburi de cauciuc, și-ar putea deschide un punct de lucru în Oțelu Roșu. Reprezentantul firmei a vizitat săptămâna trecută orașul, unde a văzut terenurile pe proprietarii Combinatului sunt dispuși să le vândă sau să le închirieze, dar și cele puse la dispoziția investitorilor de către Primărie.

„Am avut o vizită a unor potențiali investitori din Suedia. Am fost cu ei și în Combinat, din păcate nu au rămas foarte impresionați de ce au văzut, datorită faptului că acele hale chiar dacă s-au păstrat bine ca infrastructură, totuși este mult de investit în punerea lor în funcțiune. Dar în schimb au plecat foarte impresionați și pe mine chiar m-a mirat acest lucru, de terenurile Primăriei din zona Gai. Noi acolo avem o problemă pe care am întâmpinat-o până acum datorită faptului că nu este un acces foarte bun, dar se pare că ceea ce fac ei nu necesită foarte multe tiruri, adică nu este un trafic foarte mare și au spus că este ok”, a precizat pentru Reper 24, primarul Luca Mălăiescu.

Compania suedeză va reveni cu un răspuns, fie el pozitiv sau negativ, peste 1-2 luni, după întrunirea Consiliului de Administrație. În cazul în care răspunsul va fi pozitiv, acest lucru ar însemna crearea a aproximativ 50 de noi locuri de muncă în Oțelu Roșu, existând posibilitatea ce pe viitor să se ajungă chiar și la 200 de locuri de muncă.

„Sper din tot sufletul să se concretizeze ceva, pentru că dacă pot să îmi aloc o bilă neagră personal, atunci aceasta se referă la atragerea investitorilor. Cu toate că am spus-o și o repet, nu primarul are o baghetă magică prin care să aducă investitorii la el în oraș. Asta ține de Guvernul României, de felul cum gândesc a acorda facilități firmelor respective. Dar dacă am reuși măcar crearea a 200-300 de locuri de muncă la nivelul orașului Oțelu Roșu, în perioada următoare, cred că am reuși să acoperim o parte din plaja necesară a locurilor de muncă în oraș”, a mai adăugat Mălăiescu.

Citește și Mălăiescu, convins că a făcut tot ce îi stă în putere pentru a atrage investitori! „Nu este vina primarului că nu sunt locuri de muncă”!

Karina TINCUL

Primarul orașului Moldova Nouă, Adrian Torma, face un apel către autoritățile județe și către parlamentarii cărășeni, îndemnându-i să uite de orgolii și lupte politice și să găsească împreună o soluție pentru criza care se prevede în orașul de la malul Dunării, în contextul în care compania Delphi Packard a anunțat că își închide porțile în luna martie.

„Pe această problemă nu avem voie să avem orgolii, oricât am avea o antipatie unul față de celălalt, și eu lansez și acum public invitația ca toți factorii de decizie să ne unim, nu doar pentru Moldova Nouă, ci pentru că această companie era al doilea mare angajator din Caraș-Severin, era firma de pe locul 4 sau 5 ca cifră de afaceri și era compania care dădea al cincilea profit. Nu este afectat doar bugetul local de la Moldova Nouă, este afectat bugetul întregului județ”, a precizat Torma, în cadrul unei emisiuni live la Reper 24.

Edilul s-a arătat deranjat și nedumerit de faptul că nici unul din liderii județului și nici marea majoritate a parlamentarilor cărășeni nu a încercat să ia legătura cu el pentru a-i oferi sprijin și pentru a căuta împreună o soluție de ieșire din criză:

„Nu am primit nici un telefon nici de la dl prefect, nu am primit nici un telefon nici de la dl președinte al Consiliului Județean, nu am primit nici un telefon nici de la senatorii și deputații cărășeni, în afară de senatorul Vela, nu am primit nici un telefon de la vreun secretar de stat, ministru al Economiei, de Finanțe, prim ministru, deși este o problemă a județului.

Am primit doar 2 telefoane: unul de la senatorul Vela, care mi-a transmis câteva cuvinte de încurajare, fiind și el primar și știind cât de greu este să îți plece companiile, chiar oferindu-mi posibilitatea de a avea contacte cu 2 companii din zona Caransebeșului și un alt telefon de la un primar de oraș PSD, nu vreau să îi dau numele, care și dânsul m-a sunat, m-a încurajat, mi-a zis că știe prin ce probleme trec și că s-ar bucura dacă aș putea găsi o soluție pentru oamenii din Moldova Nouă”.

Adrian Torma a mai adăugat că acesta ar fi cel mai potrivit moment pentru ca oamenii politici, indiferent din ce partid fac parte să lase orgoliile deoparte și să găsească împreună o soluție și în același timp o strategie pentru atragerea de investitori și dezvoltarea județului Caraș-Severin.

Puteți vedea aici emisiunea completă cu primarul Adrian Torma:

Karina TINCUL

Primăria Reșița continuă campania de promovare a orașului, în încercarea de a atrage investitori. Administrația locală încearcă prin toate mijloacele să facă cunoscute facilitățile oferite celor care își deschid o afacere în municipiul de pe Bârzava, punctul forte fiind impozitul pe clădiri și terenuri pentru persoanele juridice, care în prezent este cel mai mic din țară.

„Aceasta este una dintre facilitățile cele mai importante pe care le avem noi, ca și Primărie, comparativ cu celelalte municipii reședință de județ din România, Oradea, Arad, Alba Iulia, Timișoara, Cluj, Deva, etc. Suntem la cea mai mică impozitare pentru clădiri și terenuri pentru persoane juridice din România, 0,6%. Cel mai aproape de noi sunt Oradea și Iași, la 0,95%, celelalte stau între 1 și 1,3%. Este un element care trebuie să încurajeze investitorii să vină încoace, ei se uită foarte atent la cifrele astea matematice. Cred că nu a fost suficient mediatizat de noi acest avantaj, vom încerca să lucrăm pe tema asta”, explică primarul Ioan Popa.

Edilul a mai precizat că Primăria Reșița este în discuții avansate cu mai mulți investitori din Germania, Italia și Franța și s-a convins de faptul că cel puțin una dintre acestea va semna anul acesta un contract și va investi în Parcul Industrial din Reșița.

Karina TINCUL

Primăria Reșița este în discuții avansate cu mai multe companii străine, a anunțat primarul Ioan Popa, care s-a arătat convins de faptul că cel puțin una dintre acestea va semna anul acesta un contract cu administrația locală și își va începe activitatea în Parcul Industrial. Conform edilului este vorba de firme din Germania, Italia și Franța.

„Suntem în discuții avansate cu trei companii germane, una franceză și una italiană. Am fost anunțați de Camera de Comerț Germană că am intrat pe shortlist (n.r. lista scurtă) cu un investitor german, urmând ca în luna ianuarie să avem o a doua întâlnire cu dânșii, legat de condițiile în care ar intra în parc. Nu pot să vă divulg încă numele firmei, pentru că este un pic devreme, dar eu sunt convins că în primul semestru al anului viitor vom avea cel puțin un contract semnat pe un investitor pe Parcul Industrial”, a explicat Popa.

Reșița se află în strânsă competiție cu Hunedoara pentru atragerea unei firme germane care produce arcuri și suspensii auto și care își dorește deschiderea unei filiale în România. În cazul în care se va reuși semnarea unui contract cu germanii, acest lucru va însemna crearea a 300 de noi locuri de muncă la Reșița, fiind vorba, conform primelor informații, de oameni cu pregătire medie și înaltă, care vor lucra cu mașini cu comandă numerică.

Primăria Reșița mai poartă în prezent discuții cu o companie germană care se ocupă cu producerea de detergenți și odorizante și cu o firmă din Italia, care produce sisteme ABS pentru frânare.

Karina TINCUL

Am avut zilele trecute o dispută prelungă cu mai mulţi concetăţeni pe tema investiţiilor şi investitorilor din Reşiţa şi din Banatul de Munte. Controversa era pe tema investiţiilor, respectiv dacă investitorii vin de bună voie sau trebuie aduşi prin diverse mijloace, fiecare interlocutor argumentând după mintea şi posibilităţile sale o anume variantă…La un moment dat, spiritele s-au încins, între prostie şi sfertodocţie neexistând o graniţă foarte clară, mai ales dacă şcoala, mai multă sau mai puţină, n-a fost făcută la vremea ei, iar cerneala a fost mai mult băută sau stropită pe pereţi…Am ieşit cu greu din dispută, convins că am deranjat câţiva neuroni de-ai preopinenţilor şi hotărât să propun Academiei Române să modifice limba strămoşească, introducând substantivul “ţaţ”, care să fie neapărat masculinul de la “ţaţă”, pentru că unii dintre interlocutori meritau din plin acest apelativ, ducând “ţăţismul” spre cele mai înalte glorii…

 Acesta este motivul pentru care vă propun spre reflecţie şi dezbatere această temă, convins că o putem judeca obiectiv şi nepătimaş, chiar dacă de cel puţin 20 de ani, Reşiţa, deşi a făcut mult mai mult decât alte comunităţi urbane pentru atragerea investitorilor, nu s-a ales decât cu o prelungă aşteptare! Şi, ca să lămuresc lucrurile din start, îmi voi expune propriul punct de vedere, afirmând răspicat că investitorii nu sunt aduşi într-un anumit loc, ci vin singuri, în urma unui foarte serios proces de analiză comparativă! Lumea s-a schimbat mult, s-au dus vremurile de după anii ’90, când vreun birtaş mediteran sau atlantic se lăsa pătruns de farmecele vreunei pipiţe şi deschidea birt şi la Reşiţa! Astăzi nu se mai uită nimeni la cine ştie ce orgie bahică, ba nici la vreo ceată de majorete arvunite pe-o noapte, nu se mai uită nici măcar la scutiri de taxe şi impozite, singurul lucru care îi atrage, cu totul raţional şi justificat, fiind avantajul competitiv!

 Cum s-ar putea traduce acest avantaj competitiv, ca să-l înţeleagă şi cohortele de hiperinteligenţi şi deştepte care, ori de câte ori au prilejul, nu pregetă să spună că nu s-a făcut nimic pentru atragerea investitorilor străini la Reşiţa?! Simplu: investitorul se va duce, prin propria lui voinţă şi decizie, în locul care-i va permite ca, la aceeaşi sumă investită, să obţină un leu în plus la profit. Acest avantaj vine din apropierea faţă de resurse, din ieftinătatea forţei de muncă, din existenţa abundentă a unor materii prime, din prezenţa unei reţele bancare care să simplifice accesul la servicii financiare ieftine, din infrastructura de transport şi comunicaţii etc. Şi mai vine dintr-un coefficient multiplicative al diversităţii, în sensul că multă industrie şi servicii atrage şi mai multă industrie şi servicii!

Acum, să stăm şi să judecăm: care este avantajul competitiv pe care îl oferă Reşiţa investitorilor? Materii prime? Nu e cazul. Forţă de muncă ieftină? La câteva sute de kilometri mai spre est este mult mai ieftină, şi este berechet. Infrastructură de transport şi comunicaţii? Suntem capăt de linie de cale ferată, nu avem aeroport şi drumurile sunt execrabile şi cu două benzi! Cercetere, proiectare, IT? Doar Universitatea, cu toate problemele ei, poate să însemne, şi chiar înseamnă un punct forte! Reţea bancară şi institute şi instituţii financiare? Să fim serioşi, după criză domeniul bancar s-a centralizat mai rău decât economia socialistă! Ce să le oferim, atunci? Răspunsul e sinistru: NIMIC! Nu avem niciun avantaj competitiv. Iar răspunsul lor e pe măsură: nu vin, şi pace bună!

Ne-am pus speranţele în guvern, care ar putea salvă UCMR, dacă ar relansa câteva din proiectele guvernamentale legate de energie şi producţie militară! Din păcate, guvernul e pe ducă şi PSD nu are de unde să scoată unul mai bun, legea ratată a salarizării însemnând cântecul de lebădă! Chiar şi aşa, IMR nu mai are nicio şansă, pentru că astăzi se fac rachete, nu tunuri! RENK-ul nu va mai produce reductoare, astăzi se fac avioane “stelth”, nu se mai fac tancuri, iar motoarele navale sunt demult pe alte meridiane! Industria mare, de nivelul comenzii guvernamentale, este moartă la Reşiţa, oricâte iluzii ne mai facem noi şi oricât visăm la „oameni providenţiali”…

Aşa că şansa Reşiţei este în ea însăşi! În dezvoltarea industriilor mici, în acceptarea faptului că veniturile vor veni preponderant din servicii şi consum! Populaţia va scădea în continuare, dar sunt şanse să se stabilizeze pe la 55-60 de mii de locuitori, cu condiţia ca oraşul să identifice orice resursă şi orice oportunitate şi să o folosească în folos propriu! Iată de ce refacerea Prescom este vitală, cum vitală este şi preluarea de către oraş a oricăror activităţi edilitare, cum sunt transportul în comun, salubritatea, distribuirea apei potabile, întreţinerea infrastructurii, patrimoniului şi utilităţilor!

Reşiţa depinde de ea însăşi şi are nevoie de acel soi de coeziune internă specifică marilor crize, nu numai economice, ci şi de conştiinţă! În opinia mea, oamenii sunt mult mai productivi atunci când cooperează, şi nu când concurează! Din păcate, acte concurenţiale ostile, chiar demente, se mai fac însă simţite, nu numai în mediul economic, ci şi în cel administrativ.

Nu avem nevoie de niciun fel de ostilitate, de niciun exces de reglementare, ci de pace şi linişte creativă! Pentru a se salva, Reşiţa trebuie să reinventeze colaborarea, chiar cooperarea, de tipul cooperativelor “Mondragon” din Ţara Bascilor. Trebuie limpezime şi bunăvoinţă!

 Prof. univ. dr. Liviu SPĂTARU