Concursul de idei pentru realizarea unei statui a sculptorului Constantin Lucaci a fost câștigat de Ștefan (Luigi) Varga. Statuia va fi amplasată în vecinătatea fântânii cinetice din centrul civic al municipiului Reșița și va dezvelită cel mai probabil în toamna acestui an.

„Monumentul închinat maestrului Constantin Lucaci va fi realizat de sculptorul Ștefan (Luigi) Varga.

În urma analizării propunerilor venite de la sculptori din întreaga țară, în cadrul Concursului de soluții demarat de Primăria Reșița, juriul a stabilit lucrarea câștigătoare.

Citește și Statuia lui Constantin Lucaci, în Centrul Civic! Reșițenii, provocați de municipalitate la un concurs de idei pentru realizarea operei de artă!

Aceasta îl înfățișează pe Maestru așezat, contemplând opera sa, fântâna cinetică. Cheia întregului ansamblu este dialogul personajului cu apa, simbolizată și de suprafața șlefuită a granitului. Maestrul privește spre fântână, își contemplă opera și și-o asumă peste timp”, anunță primarul Ioan Popa.

Citește și Sculptorul Constantin Lucaci a încetat din viață

Conform declarațiilor edilului reșițean, statuia lui Constantin Lucaci va fi dezvelită cel mai probabil în luna septembrie a acestui an, în cadrul manifestărilor organizate la Reșița, cu ocazia aniversării a 250 de ani de istorie industrială.

Citește și Săptămâna etniilor și Custom, în această vară la Reșița!

Karina TINCUL

Municipiul Reșița sărbătorește 250 de ani de industrie și deși situația pandemică nu permite organizarea unor manifestări de amploare, aniversarea celor 250 de ani de foc nestins nu va trece neobservată. Administrația locală și-a propus derularea unor activități deosebite și diverse, cum ar fi organizarea unor simpozioane pe temă de istorie industrială sau a unei săptămâni dedicate etniilor din Banat. Conform declarațiilor primarului Ioan Popa, în această vară se va încerca și organizarea festivalului Custom, iar în toamnă va fi dezvelită în centrul orașului, statuia maestrului Constantin Lucaci.

„La final de iunie – început de iulie vom avea o săptămână multietnică la Reșița. Este o chestiune inaugurală acum, dar cred că va fi una de mare succes. Noi avem comunități de sârbi în Clisura Dunării, avem comunități de cehi, avem croați, avem nemții de la Gărâna, Brebu Nou și așa mai departe, avem maghiari în zona Reșiței și vom face o săptămână în care în fiecare zi va fi o scenă și vom avea manifestări folclorice, tradiționale, culinare, din acea țară sau din zona respectivă. Am contactat deja consulate, ambasade și încercăm să stimulăm aceste etnii, astfel încât să facem o sărbătoare mare a multietnicității în Banatul de Munte. Ea este legată de 1771 sau de focul nestins de la Reșița, pentru că mai mult sau mai puțin toate aceste comunități au venit în zonă atrase de furnale sau de energia pe care o degaja industria reșițeană în ultimii 250 de ani”, a precizat primarul Ioan Popa, în cadrul unei emisiuni live la Reper 24.

Pentru momentul încă nu a fost stabilită locația în care se va desfășura săptămâna etniilor sau săptămâna multiculturală – centrul civic al orașului sau Parcul Tricolorului.

„Încercăm să facem și Custom, am stabilit asta și dacă normele și legea ne vor lăsa pe partea de Covid în vom face, că va fi cu 500 cu 1000 de oameni, cu cât ne vor lăsa în prima decadă de iulie”, a mai precizat edilul reșițean.

Citește și „Este posibil să îl facem”, anunță primarul Popa despre Custom 2021

foto Poiana Golului: corinacostache.com

Karina TINCUL

Având în vedere faptul că în anul 2019 s-au împlinit 5 ani de la decesul maestrului Constantin Lucaci și 35 de ani de la inaugurarea fântânii cinetice, opera acestuia, cea mai frumoasă „simfonie lichidă” din cele nouă fântâni monumentale realizate de maestrul luminii în mai multe orașe din România: Constanța (1971), Drobeta Turnu Severin (1979), Vaslui (1981), Reșița (1984), Brăila, cu o cascadă de trei fântâni (1988-1992), Giurgiu (2000), Alba lulia (2007), precum și ca urmare a consultărilor cu personalități ale vieții publice, s-a ajuns la această constatare a necesității organizării unui concurs de idei de creaţie plastică pentru realizarea unei statui a maestrului.

Statuia care se va realiza la Reșița va avea o importantă deosebită sub aspectul  semnificației.  Astfel, opera de artă plastică care îl va reprezenta pe sculptorul Constantin Lucaci trebuie să aibă o valoare estetică pe care numai un concurs de creație o poate realiza. Concursul, deschis tuturor autorilor interesați, trebuie să încurajeze exprimarea creativității acestora, dar trebuie și să consacre o operă impunând prin sobrietatea discursului artistic, prin adecvarea elementelor acestuia și prin forța simbolică.

Prezentarea mai multor  idei artistice ale statuii, în mărime naturală, maestrului Constantin Lucaci, din care se va selecta una agreată de către o comisie de jurizare a concursului și care să poată fi apoi executată de către câștigătorul concursului și amplasată ulterior în Piața centrală a Municipiului Reșița cu sprijinul și consultarea acestuia.

Concursul se va desfășura în doua etape:

–  Etapa 1 (preselecție) în care vor fi depuse la Primăria Municipiului Reșița : plan de situatie, cuprinzând şi amenajarea spaţiului limitrof la sc.1/20,  perspective, plan si vederi sc.1/4 ale statuii, schițe de concept. Vor fi premiate soluțiile aflate pe primele trei locuri în statut ex aequo, în cuantum de– 5000 ron fiecare.

–  Etapa a 2-a  (selecție finală ), în care cei 3 artişti selecţionaţi de la prima etapă, vor executa machete la scara de 1:4 a întregii siluete şi a amenajării din imediata proximitate a amplasamentului acesteia , precum şi un detaliu reprezentând faţa personajului, ambele realizate din ipsos scara 1/1 . Aceste propuneri se vor juriza urmând a fi ales un singur câștigător pentru execuția statuii.

Detalii: AICI!

Lorena POENARU

În urmă cu 35 de ani, pe data de 23 august 1984, chiar de ziua națională a România, în centrul Reșiței era inaugurată fântâna cinetică a lui Constantin Lucaci, devenită de atunci un adevărat simbol al municipiului de pe Bârzava.

Considerată de reșițeni ca fiind cea mai frumoasă dintre cele nouă „simfonii lichide” ale sculptorului luminii, fântâna arteziană cu ale sale piese din oțel inoxidabil, care fac trimitere la unele din produsele ce ieșeau pe vremuri pe porțile Uzinei Constructoare de Mașini Reșița, este în prezent unul din cele mai pozate, dacă nu chiar cel mai pozat obiectiv din oraș. Atât localnicii, cât și cei care ajung dintr-un motiv sau altul în capitala Banatului Montan, încearcă să imortalizeze spectacolul oferit de împletirea armonioasă dintre apă și oțel, spectacol întregit de stolurile de porumbei din zonă sau de curcubeiele provocate de picăturile de apă ale „ploii cinetice” străbătute de razele de soare.

Fostul primar al Reșiței, Mircea Ioan Popa, a povestit pe scurt cum a fost ridicată fântâna în urmă cu 35 de ani, făcând publică și o fotografie cu cei care s-au ocupat de montarea acesteia, sub îndrumarea regretatului Constantin Lucaci:

„Realizarea fântânii arteziene în centrul civic al municipiului nostru a constituit un mare act de curaj din partea conducerea județului din acea vreme, dar mai ales din partea conducerii municipiului. Actul de curaj consta în faptul că au îndrăzni să execute lucrări ce erau categoric interzise, de către Conducerea de Partid și de Stat a acelor timpuri.

La început, s-a procurat (bineînțeles în mod gratuit, de la cele două uzine), tabla și țevile de inox necesare. Apoi s-a trecut la treabă. La realizarea fântânii, alături de regretatul sculptor Lucaci (care a fost în același timp, proiectant și maistru al lucrării), au participat la execuție și montaj un mănunchi de muncitori de o deosebită calificare în meseria lor, din UCMR și CSR (costurile retribuției acestora, suportându-se tot de cele două uzine)”.

O serie de imagini de colecție, surprinse la Reșița în urmă cu 35 de ani, fotografii în care au fost imortalizate diverse momente din timpul realizării fântânii, au fost făcute publice și de Muzeul Cineastului Amator. „Fotografii au fost realizate de domnul Aurel Săndulescu în timpul realizării şi montării fântânii cinetice din centrul Reşiţei, operă realizată de sculptorul Constantin Lucaci. Negativele au fost puse la dispoziţie de domnul Aurel Săndulescu şi scanate la Muzeul Cineastului Amator”, informează reprezentanții Muzeului.

Constantin  Lucaci s-a născut la Bocșa, în Caraș-Severin în anul 1923 și a ajuns cunoscut în întreaga lume mai ales pentru fântânile sale cinetice și sculpturile monumentale în piatră și oțel.

„Sunt în permanență în căutarea perfecțiunii. Toate fântânile mele, începând cu cea din Reșița sunt muzicale pentru că sunt create sub starea de emoție muzicală. Când creez ceva nu mă așez pur și simplu la planșetă și trasez coordonate tehnice, nu fac niște calcule, pentru că n-ar ieși nimic, ar ieși o treabă rece. Inspirația vine din interior și explodează la un moment dat într-o anumită formă”, declara în urmă cu câțiva ani la Reșița, artistul.

De-a lungul carierei, sculptorul originar din Bocșa a obținut numeroase distincții și premii atât pe plan național cât și internațional, în anul 2007 fiind inaugurat Muzeul Constantin Lucaci, muzeu aflat sub egida Vaticanului, care se află în Sanctuarul San Francesco di Paola, Calabria, Italia.

Constantin Lucaci s-a stins din viață în anul 2014, la vârsta de 91 de ani.

foto copertă: resita-kikinda.ro

Karina TINCUL

În seara zilei de 19 iulie 2014, la 91 de ani, maestrul Constantin Lucaci şi-a luat rămas bun de la viaţă. O viaţă pe care a dedicat-o artei. O viaţă frumoasă, cu suişuri şi coborâşuri, cu rele şi bune, o viaţă de OM. Un om de geniu…

Sculptorul Constantin Lucaci s-a născut la Bocşa, pe str. Muncii nr. 15, în 7 iulie 1923. Este cunoscut mai ales datorită fântânilor cinetice care înfrumusețează câteva oraşe importante din ţară şi sunt făurite de maestrul Constantin Lucaci.

În anii studenţiei a avut loc debutul său în artă, iar lucrarea „Înotătorul” îi aduce porecla de „Il genio” incluzându-l în Istoria artelor şi propus la Premiul de Stat.

Constantin Lucaci a inventat un pantograf spaţial, care a fost brevetat mai întâi în Italia şi Franţa apoi în România. Oficiul de Stat pentru Invenţii a premiat pantograful, considerându-l cea mai interesantă invenție a anului 1957.

Urmează etapa figurativului în arta sa, dând naştere sculpturilor în granit şlefuit. În această perioadă a genului figurativ participă la nenumărate expoziţii din ţară şi străinătate. Figurativul i-a dezvoltat personalitatea artistică, iar la acest gen maestrul a renunţat când visurile sale n-au mai fost terestre, când ideile sale n-au mai fost reprezentate de figuri umane, ci de aştrii, de mişcarea spaţială, de misterul cosmic.

Urmează perioada călătoriilor de studii în Italia, dar şi în Franţa, iar oraşul luminilor îi stârneşte primele încercări de sculptură în oţel inoxidabil, proiectând opere mari şi medii, inițiind ciclul de lucrări „Spaţiu şi lumină”.

„Constantin Lucaci a imaginat pentru oraşele româneşti nişte centre artistice citadine, veritabile oaze de linişte, cu o concepţie modernă – sculptură monumentală şi joc de ape, muzică şi spectacol, fântânile maestrului Lucaci, simfonii ale apei izvorâte dintr-un suflet bântuit de stări contradictorii: frumos, armonie, visare, lumină, pace, pe de o parte, iar pe de altă parte trudă, tehnică, ştiinţă, rigurozitate, meticulozitate”, afirma publicistul Dorina Sgaverdia în volumele pe care i le dedică maestrului.

Prima fântână este cea de la Constanţa, în 1971. Urmează Turnu Severin 1979, Vaslui 1981, Reşiţa 1984, Brăila cu trei fântâni 1988- 1992, Giurgiu 2000, Alba Iulia 2007.

Cu fântâna de la Constanţa şi ciclul „Spaţiu şi lumină” începe zodia lui Constantin Lucaci, acestea consacrându-l ca un artist modern, un renascentist modern, un sculptor al metaforelor şi ideilor în inox.

Participă şi adună nenumărate premii de la expoziţii din ţară şi străinătate.

În 1982 primeşte din partea guvernului italian Ordinul „Cavaler al Meritului Republicii Italiene”, în 1984  Universitatea din Viena şi Fundaţia Alfred Toepfer cu sediul în Hamburg, Germania, îi acordă premiul „Herder”, „Premiul Nobel al Estului”, devenind primul sculptor român care primeşte acest premiu, aşezându-l între personalităţile marcante ale artelor şi ştiinţelor spiritului din Europa.

Continuă organizarea de expoziţii în diverse oraşe din ţară şi străinătate, în 1999 i se atribuie Medalia de Aur la Bienala Internaţională Dantescă de la Ravena, iar în 2007, sub patronajul Vaticanului, în Pinacoteca Sanctuarului San Francesco di Paola, Italia, a fost inaugurată „Colecţia Constantin Lucaci”, fiind singurul artist român care beneficiază de acest privilegiu muzeistic din partea Sfântului Scaun. „Un artist cu loc în orice proiect al lumii!” Astfel a fost perceput maestrul Constantin Lucaci. „Sculptând lumina” şi-a sculptat nemurirea.

Un strop din această lumină, o picătură din geniul maestrului se află şi la Bocşa. În Bocşa Montană, pe str. 1 Decembrie 1918 nr. 43. În data de 5 iunie 2012 la Bocşa a fost inaugurat Muzeul „Constantin Lucaci” – „Spaţiu şi lumină”. Din prietenia pe care a arătat-o maestrul Lucaci bibliotecii bocşene a rezultat un proiect de excepţie: Muzeul artistului Constantin Lucaci. Spaţiu şi lumină. Iar în anul 2013, la aniversarea bibliotecii – 60 de ani de lectură şi bibliotecă publică la Bocşa-  nu putea lipsi maestrul. Şi pentru că în data de 7 iulie, maestrul Lucaci împlinea venerabila vârstă de  90 de ani, iar biblioteca bocşană are un proiect în derulare privind aniversarea şi omagierea personalităților, proiect intitulat sugestiv Să ne preţuim valorile, cea de-a doua zi a aniversării bibliotecii a fost dedicată maestrului Constantin Lucaci şi s-a desfăşurat la sediul muzeului acestuia.

La dublu ceas aniversar au luat parte o mulţime de oameni de cultură,  apropiaţi ai bibliotecii şi apropiaţi ai maestrului. Acestuia i s-au  acordat din partea Consiliului Local Bocşa diplome şi daruri care să-i dovedească dragostea şi preţuirea bocşenilor şi care să-l asigurec ă „acasă” înseamnă întotdeauna „Bocşa”. I-a fost aproape familia, i-au fost alături autorităţile locale, i-au fost alături oameni care-l cunosc şi-l apreciază, dar cel mai aproape i-a fost, ca întotdeauna, Irina, soţia, de 60 de ani sufletul-pereche.

După un an, după ce maestrul şi-a sărbătorit aniversarea celor 91 de ani alături de soţie şi familie, a decis să călătorească din nou, aşa cum i-a plăcut toată viaţa. De astă dată, pe un drum fără întoarcere…

Astăzi, la 5 ani de la plecarea maestrului, am poposit la Cimitirul Străulești unde își doarme somnul de veci, am aprins o lumânare și ne-am rugat pentru bună odihnă, cu pace și lumină.

Unul dintre ucenicii maestrului Lucaci, tânărul Cosmin Hristea, i-a făurit o efigie care a fost amplasată pe clădirea în care a trăit maestrul Lucaci în București; o alta va fi amplasată pe monumentul funerar, iar un exemplar va fi donat muzeului din Bocșa, localitatea natală a maestrului.

Toți cei care l-au cunoscut pe sculptorul Constantin Lucaci și-l amintesc cu bucurie, își amintesc vorbele lui înțelepte și lumina pe care o răspândea în jurul său. Ne e dor, maestre, de toate acestea!…

Veșnică memoria și pomenirea!

P.S.

Pentru că în 19 iulie 2019 se împlinesc 5 ani de la plecarea maestrului Constantin Lucaci din această lume, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa și-a propus ca evenimentul din acest an dedicat sărbătorii Sf. Ilie, patronul spiritual al orașului, eveniment care deschide, de altfel, Zilele Orașului Bocșa, să se desfășoare în spațiul Muzeului „Constantin Lucaci” din Bocșa, sub supravegherea spiritului maestrului luminii.

Astfel, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa și Centrul de Tineret „Vasiova”, în parteneriat cu Casa de Cultură Bocșa și Mănăstirea „Sf. Ilie de la Izvor” Vasiova, vă invită vineri, 19 iulie 2019, la tradiționalul eveniment cultural intitulat „La Bocșa, de Sf. Ilie”.

Vineri, 19 iulie 2019, ora 14.00, în Muzeul Constantin Lucaci Bocșa va avea loc prezentarea revistei „Bocșa culturală”(nr. 2/ 2019) – la 20 de ani de apariție și lansarea volumului „Bibliografia revistei Bocșa culturală 2014 – 2018” (Reșița: TIM, 2019). Prezintă Gabriela Șerban, Gheorghe Jurma și pr. dr. Daniel Crecan.

Un moment muzical prezentat de elevi și profesori ai Școlii de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj în proiectul „Pianina călătoare” și prezentarea celei mai recente cărți semnate de dr. Constantin Tufan Stan. Prezintă coordonatorul proiectului, prof. dr. Constantin Tufan Stan;

Prezentarea unui exponat de filatelie și numismatică „România și Uniunea Europeană”, prezintă Erwin Josef Țigla.

Prezentare carte și autor Ovidiu Gligu, prezintă pr.dr. Boris Tasici.

Ora 16.30 la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa

– prezentare expoziție de pictură Viorel Coțoiu. Prezintă dr. Ada D. Cruceanu;

– șezătoare literar-muzicală (recital de poezie al poeților prezenți la eveniment).

La eveniment participă reprezentanți ai revistelor culturale din Banat, scriitori, poeți și prozatori, jurnaliști, oameni de cultură, artiști plastici, cititori și apropiați ai bibliotecii, colaboratori etc.

Gabriela ȘERBAN

O serie de imagini de colecție, surprinse la Reșița în urmă cu peste 30 de ani, au fost făcute publice de Muzeul Cineastului Amator. Este vorba de fotografii în care au fost imortalizate diverse momente din timpul realizării unuia din simbolurile municipiului de pe Bârzava: fântâna cinetică din centrul civic al orașului, operă semnată de regretatul Constantin Lucaci.

„Fotografii au fost realizate de domnul Aurel Săndulescu în timpul realizării şi montării fântânii cinetice din centrul Reşiţei, operă realizată de sculptorul Constantin Lucaci. Negativele au fost puse la dispoziţie de domnul Aurel Săndulescu şi scanate la Muzeul Cineastului Amator”, informează reprezentanții Muzeului.

Fântâna cinetică din Reșița a fost inaugurată pe 23 august 1984. Realizarea acesteia a fost considerată la vremea respectivă ca un adevărat act de curaj din partea conducerii orașului, astfel de lucrări fiind interzise de comuniști. Proiectantul fântânii, în prezent probabil cel mai fotografiat obiectiv din Reșița, a fost sculptorul Constantin Lucaci, sub îndrumarea căruia au fost realizate lucrările în uzinele din Reșița.

Citește și Fântâna cinetică din Reșița și-a făcut debutul pe muzică, spre mândria primarului Popa! Vezi aici ce schimbări s-au mai făcut

Karina TINCUL

Fântâna cinetică din centru municipiului Reșița, probabil cel mai fotografiat obiectiv din orașul de la poalele Munților Semenic, este pregătită din nou să strălucească și să îi încânte pe cei care trec prin zona centrală a Reșiței.

Obiectivul a trecut printr-un amplu program de revizie și reabilitare, realizate de cei de la Direcția de Întreținere și Reparare a Patrimoniului Consiliului Local Reșița, în parteneriat cu UCM Reșița, care a sprijinit cu furnizarea proiectelor și schițelor de montare și demontare precum și cu rectificările tehnice necesare funcționării în condiții optime.

Lucrările care au durat timp de mai multe săptămâni au presupus: schimbarea rulmenților, grasarea angrenajelor, igienizarea cuvelor, lustruirea elementelor arhitecturale și rectificarea coloanelor principale.

Creație a sculptorului Constantin Lucaci, fântâna cinetică din centrul civic al Reșiței a fost inaugurată în urmă cu 34 de ani.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157673287812217″]

Karina TINCUL

Centrul civic al municipiului Reșița începe să devină tot mai animat. Aceasta era, de altfel, și una din dorințele enunțate în urmă cu ceva timp de primarul Ioan Popa. Micile schimbări au început să apară treptat, iar lucrurile ce trebuiesc schimbate sau îmbunătățite sunt încă departe de a se fi terminat, dar deja începe să se simtă un suflu nou în zona centrală a municipiului de pe Bârzava.

Pentru început s-a lucrat la repararea și modernizarea fântânii cinetice a lui Constantin Lucaci și s-a făcut un skatepark pentru tineri amatori de sporturi extreme, iar acum se pare că s-a dat liber la construirea de terase. Totul însă în anumite limite și respectându-se regulamentele stabilite de administrația locală cu privire la acest tip de construcții sezoniere, inclusiv în ceea ce privește culoarea umbreluțelor și tipul de mobilier permis. Altfel spus, fără improvizații inestetice, fără cunoscutele scaune de plastic și fără umbreluțele prin care se făcea publicitate la o marcă de bere sau alta.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157696264164032″]

Două probleme majore mai rămân însă în zona centrală a Reșiței: pavelele, care se sparg sub picioarele trecătorilor și hotelul Semenic, care se degradează de la o zi la alta. În ceea ce privește prima problemă, edilul a anunțat deja că se lucrează la un proiect prin care se dorește obținerea de fonduri europene pentru refacerea centrului civic și înlocuirea actualelor dale cu unele mult mai rezistente și estetice, un proiect care s-ar ridicat la aproximativ 4 milioane de euro. Situația hotelului Semenic pare însă ceva mai greu de rezolvat. Municipalitatea și-a exprimat deja intenția de a achiziționa clădirea de la actualul proprietar, dar la un preț corect. În luna februarie, primarul Ioan Popa anunța însă că administrația locală renunță pentru moment la intenția de achiziție, având în vedere că prețul cerut excede cu mult posibilitățile Primăriei Reșița. Singurul lucru pe care îl poate face la ora actuală municipalitatea este să amendeze cu regularitate proprietarul fostului hotel, pentru starea de degradare în care se află în prezent clădirea.

Citește și Popa spune pas hotelului Semenic! Este prea scump! „Primăria Reșița nu are resursa financiară pentru acest gen de investiții”!

Karina TINCUL

 „Nu îmi doresc să intru în conflict cu oamenii de cultură din oraș”, a declarat astăzi primarul Reșiței, Ioan Popa, după ce un grup de cetățeni în frunte cu arhitectul Ioana Mihăiescu, jurnalistul Dorina Sgaverdia și fostul directorul al Bibliotecii județene, Nicolae Sârbu, s-au arătat deranjați de intenția edilului de a realiza un joc de muzică și lumini la fântâna cinetică din centrul municipiului.

Primarul i-a chemat pe „protestatari” la o discuție chiar în fața fântânii în cauză, explicându-le că nu se va interni asupra elementelor de lucru ale fântânii, nici asupra jeturilor acesteia, ea urmând să funcționeze exact ca și până acum, cu o singură excepție: serile, timp de 20-30 de minute se va face un program de lumini și muzică. Totul, în încercarea de a atrage tinerii spre zona centrală a orașului, motiv pentru care edilul intenționează și realizarea unui skatepark într-o extremitate a pieței, dar și deschiderea mai multor terase în zonă.

„Eu caut soluții, dar să fim bine înțeleși nu îmi doresc o poziție contradictorie cu oamenii de cultură din oraș și pot să renunț la această idee. Dacă insistați foarte mult renunț, nu e o problemă”, a afirmat Popa.

Ideea realizării unui program cu muzică și lumini a apărut în urma unei discuții cu maestru Doru Morariu, dirijorul Corului Filarmonicii din Iași. Acesta ar fi stat de vorbă pe vremuri și maestrul Constantin Lucaci, iar cel din urmă i-ar fi mărturisit că unul din visele sale era să pună o muzică de Haydn pe această fântână, a explicat primarul Popa.

Edilul a adăugat că lucrările de reabilitare a fântânii, începute deja, erau absolut necesare, opera fiind într-o stare de degradare continuă:

„Erau numai țevi ruginite acolo, brațul stâng de la înger nu mai funcționa, tija era ruptă, deci îngerul nu mai dădea din aripi de 2 ani, columna care face legătura între pământ și cer nu se mai rotea, pentru că un rulment era crăpat. Lumea nu a mai văzut asta, lumea a văzut că merge apa, nici măcar eu nu am văzut că suprafața fântânii este complet deteriorată. După ce m-am băgat în povestea de jos, să schimb mecanica și toată comanda fântânii, țevi de inox, amortizare, pompe noi, comandate de calculator, stație de tratare a apei cu clor anti-alge, după aia, din nefericire am descoperit că sus e dezastru și mai mare. Și dacă jos mă costă vreo 30.000 de euro, sus ar trebui să mă coste vreo 150.000 de euro (…) Eu nu sunt artist, nici om de cultură, dar asta trebuie să fac.

Nimeni nu și-a pus problema în ultimii ani ce este cu starea de degradare a fântânii. Când m-am apucat să o fac ne-am trezit că suntem surprinși neplăcut că cineva vrea să îi pună mustăți Monalisei  sau cu alte cuvinte că eu îmi permit să îndrăznesc să fac un program de muzică și lumină, seara, 30 de minute din 24 de ore, ca să atrag lumea, tinerii la fântână”.

Primarul Popa s-a declarat pregătit să renunțe la realizarea programului pe muzică și lumini, dacă oamenii de cultură din oraș nu vor fi de acord cu acest lucru, dar a avansat și ideea realizării unei dezbateri publice, în care cetățenii să își exprime punctul de vedere cu privire la subiect. Pe de altă parte, și grupul celor nemulțumiți, care susțineau că un joc de muzică și lumini ar trimite opera lui Lucaci în sfera kitsch-ului, nu s-au mai arătat atât de opuși ideei, după ce edilul i-a lămurit că nu intenționează să intervină asupra operei maestrului Lucaci, ci că urmărește în primul rând să pună la punct fântâna, atât din punct de vedere mecanic cât și estetic.

Karina TINCUL

Iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa și patronată actualmente de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor, „Noaptea muzeelor” este un eveniment de succes european, desfăşurat la nivel internaţional şi aflat anul acesta la a 13-a ediţie.

Mii de muzee şi instituţii culturale din 37 de ţări europene își aprind luminile și își deschid porțile în aceeași noapte. În România, evenimentul este organizat de către Rețeaua Națională a Muzeelor, membră în conducerea celei mai mari rețele pan-europene a muzeelor Network of European Museum Organisations.

Și Bocșa, prin Sala muzeală „Constantin Lucaci – Spațiu și lumină”, invită publicul larg la o „lecție” de artă contemporană.

De menționat este și faptul că Bocșa este singurul oraș din România care deține o sală specială dedicată maestrului „spațiului și luminii” – Constantin Lucaci, câștigător al premiului „Herder” în 1984.

Astfel, bocșenii sunt așteptați astăzi, între orele 18,00-24,00 să viziteze expoziția de sculptură în inox a sculptorului Constantin Lucaci, concomitent cu vizionarea unor materiale video-documentare despre viața și opera celui care a dat numele muzeului nostru.

Diana RADU

Foto: caon.ro