Știrea zilei de luni a fost fără îndoială prăbușirea unei părți a casdadei Bigăr. Situată exact la paralela 45, cea mai cunoscută cădere de apă din Caraș-Severin, ignorată pe vremuri, a fost practic luată cu asalt de turiști după ce jurnaliștii de la The World Geography au clasat-o pe primul loc într-un top al cascadelor unice din lume. În ultimii ani s-a încercat amenajarea zonei, s-au investit bani în diverse proiecte care aveau ca scop atragerea turiștilor și transformarea vizitei la cascada Bigăr într-o experiență cât mai plăcută. Toate speranțele și eforturile din ultima perioadă par să se fi prăbușit însă ieri, odată cu o bună parte din roca acoperită cu mușchi a cascadei Bigăr. Nu au întârziat să apară reacțiile pe marginea subiectului, de la regrete, acuzații și explicații până la încurajări și speranțe de viitor, speranțe că povestea de la Bigăr nu s-a terminat aici.

„Cascada Bigăr, una dintre cele mai frumoase obiective turistice din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, s-a prăbușit din cauze naturale. Travertinul și mușchii care s-au acumulat în timp, au crescut în dimensiuni și greutate, iar acum a cedat sub propria greutate”, anunțau reprezentanții Romsilva, care au negat cu vehemență zvonurile și acuzațiile conform cărora  prăbușirea ar fi fost provocată de captarea apei de către păstrăvăria Valea Miniș.

La rândul său, Vasile Constantin, directorul Parcului Natural Cheile Nerei-Beușnița, pe raza căruia se află cascada Bigăr a precizat pentru Reper 24 că ruperea stâncii este un eveniment neplăcut și nedorit de nimeni, dar natural: „De-a lungul timpului, depunerea de travertin și mușchi au condus la acest eveniment nefericit. Cascada având o dimensiune tot mai mare de la an la an, a cedat sub propria greutate și s-a prăbușit. Nu știu la această oră ce vor decide specialiștii, dacă acel bolovan rezultat în urma prăbușirii va fi lăsat acolo sau va fi scos. Poate că e un nou început. Depunerea de travertin s-a format în decursul anilor și poate asistăm la un nou început. Poate că de acum un nou strat de travertin se va depune acolo și peste ani, urmașii noștri vor putea beneficia de o altă cascadă, poate la fel de frumoasă sau, cine știe, poate chiar mai frumoasă decât cea despre care vorbim din păcate la trecut.

Aș vrea să mai lămuresc un lucru vehiculat pe rețelele de socializare.  E drept că există o captare de apă, deasupra de cascadă, la păstrăvăria Miniș, aflată în aval la aproximativ 400 de metrii. Se vehiculează că din cauza captării de la păstrăvărie s-a petrecut această prăbușire. Părerea mea, strict personală, este că acea captare ia din debitul apei. Travertinul se depune la un debit al apei relativ scăzut, iar acea captare s-a efectuat înainte de anii 90 și nu cred că are un efect negativ”.

Poate că zona noastră este blestemată, a concluzionat Simona Miclău, primarul comunei Prigor, tristă că exact atunci când Valea Almăjului a început să fie tot mai căutată de turiști s-a întâmplat această nenorocire: „Cuvintele sunt de prisos în acest moment. Eu am comparat această cascadă cu viața unui om. Ce-i frumos nu ține mult sau poate că zona noastră este condamnată. Când am zis și noi că ieșim din anonimat și chiar am ieșit s-a întâmplat această tragedie până la urmă. Probabil e o lege a firii, a naturii. Poate că această cădere a stâncii e un prilej pentru noi de a ne ridica un pic mai sus”.

Citește și Malul cascadei Bigăr s-a prăbușit! Nimic nu va mai fi la fel!

Supărat de prăbușirea casdadei Bigăr s-a arătat și Adrian Stoicu, primarul comunei Bozovici, inițiatorul unui proiect de punere în valoare a zonei, un proiect de aproximativ 3 milioane de lei, derulat prin CNI. În ciuda supărării, edilul este însă optimist că turiștii nu vor renunța să vină în zonă, atât pentru a vizita celelalte obiective de interes din Valea Almăjului, cât și pentru a vedea ce a rămas din cascada Bigăr, în urma prăbușirii.

„Cascada era unul din obiectivele turistice principale ale Văii Almăjului. Mai sunt și altele – morile, Cascada Moceriș, Cârșa, dar Bigărul era magnetul. Eu zic că în ciuda nenorocirii, a prăbușirii unei părți din cascadă, turiștii vor continua să vină. S-a format deja un interes imens în jurul acestui obiectiv. Dacă nu din alte motive, oamenii vor veni să vadă ce a mai rămas din celebra cascadă”, a afirmat Adrian Stoicu.

La rândul său, senatorul liberal Marcel Vela și-a arătat interesul pentru ce s-a întâmplat la Bigăr și a făcut un apel către toți factorii responsabili din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, dar și către toți iubitorii de natură: „Haideți să găsim, împreună, o soluție pentru un proiect național de restaurare și reconstrucție pentru acest monument natural, un simbol național care a făcut o așa mare cinste României și care este atât de iubit de turiștii români, dar și străini”.

Rămâne să vedem ce se va întâmpla pe viitor cu această cascadă, dacă va rămâne pe mai departe în vizorul turiștilor sau va intra din nou într-un con de umbră, până când natura își va arăta din nou „talentul de constructor” și va da cărășenilor, peste ani de zile, a altă variantă a cascadei de la Bigăr.

Karina TINCUL

Cea mai frumoasă cădere de apă naturală din lume, conform unor site-uri americane și a mai multor fotografi internaționali, a suferit astăzi în urma unei alunecări de mal.

Dintr-odată, imaginea superbă care a fascinat mii de turiști veniți din lumea largă a căpătat o altă dimensiune: una dramatică și sentimentul că nimic nu va mai fi la fel pentru această zonă superbă de pe Valea Almajului.

Există construcții care pot fi reparate, dar cascada de la Bigăr, din păcate, nu va putea fi readusă niciodată la forma ei inițială. Problema care se pune acum este modul în care malul căzut în râu obturează cursul apei, fiind posibile inundații, în cazul unor precipitații abundente în zonă.

Rămâi pe Reper 24. Vom reveni cu informații.

Sergiu TABAN

Face parte dintr-o generație nouă de profesioniști ai bucătăriei românești, cu multe realizări internaționale, premiat de nenumărate ori, tânărul cărășean Marian Popovici ne-a povestit că îi este dor de vremurile de dinaintea pandemiei, când oamenii nu știau de interdicții și ramura HORECA era în plină ascensiune.

,,Acum avem toți de îndurat în aceste vremuri crunte în care noi cei din această ramură,  bucătarii, barmanii, managerii de localuri și hoteluri și nu în ultimul rând clientela, suntem practic la pământ. Trăim cu speranța că în curând lucrurile vor intra pe un făgaș normal și vreau să transmit oamenilor din optimismul meu…aveți grijă de voi și rămâneți sănătoși ca să ne putem bucura împreună de ceea ce Dumnezeu ne-a dat…VIAȚĂ! și nu uitați că sănătatea vine din farfurie!’’, afirmă Marian Popovici.

Cu durere în suflet Marian ne povestea că este foarte afectat atât financiar, cât și sufletește, pentru că traversează o perioadă foarte dificilă anulând anul trecut peste 20 de evenimente ce urmau să se deruleze. Cu toate acestea a ținut să menționeze că rămâne optimist vis-a vis de perioada ce va urma.

În opinia lui Marian toate aceste neplăceri vor dispărea previzionând faptul că în scurt timp se vor desfășura evenimente atât în timpul săptămânii, în zilele de marți și joi, cât și la sfârșit de săptămână, adică sâmbăta și duminica.

Fiind omul de casă al Restaurantului Bigăr, Chef Marian a venit cu o dezvăluire de senzație…, o noutate ce cu siguranță va desfăta papilele gustative ale gurmanzilor care-i trec pragul. Se lucrează la un nou meniu foarte gustos și unic în felul său, bazat pe carne de struț. Este practic prima locație din Caraș-Severin care oferă clienților săi meniuri cu carne exotică.

Optimismul tânărului Marian nu se oprește aici, el menționând faptul că are în plan să adopte un stil unic în bucătăria românească, pe care ni-l va dezvălui aici la Reper 24, cât de curând posibil, odată cu reducerea restricțiilor.

Rollin ANDREI

O locație de poveste într-un loc de poveste, cascada Bigăr și restaurantul Bigăr din imediata apropiere a cascadei, administrat de omul de afaceri Ovidiu Lolea, vă oferă vise adevărate, ca în cărțile cu povești… Pentru cei ce treceți prin această mirifică zonă, vreau să știți că nu veți regreta nicio clipă acest periplu!

Cu siguranță că după o plimbare pe la cascadă, stomacul vă va da un semn, pe care nu-l puteți neglija, asta datorită aerului puternic. Acesta este semnul că urmează o degustare. Tradițiile locului sunt multe, dar pe zona gastronomică almăjenii se mândresc cu ceva special, un prânz sățios, gustos, cu un istoric vechi, pe care nu-l puteți rata. Vorbim despre:

Prânzul almăjenilor (nu încercați asta acasă…veniți la Restaurant Bigăr)

Conține:

Mamaliguță cu faină de la morile de apă de la Rudăria, croană din slaninuță afumată, brânză friptă pe plită (șpoier) ochi de ou,  brânză rasă de oaie sau vacă, smântână, praz, salată mixtă. Gogoșar murat și castravete murat. ,,O puteți face și dumneavoastră, dar nu va ieși niciodată ca la Bigăr” ne spunea zâmbind chef Marian. Tind să cred că trebuie sa-i dau dreptate, nimic din ce se gătește acolo nu poate avea alt gust decât gustul de acolo. De vina sunt produsele din ograda/ferma proprie, crescute cu multă dragoste.

Într-o discuție amicală îi spuneam lui  chef Marian să nu mai promoveze violența în bucătărie…să nu mai bată ouăle, carnea sau fasolea și după să ni le servească, plânse!

Haideți să ne distrăm împreună, deoarece viața nu are roată de rezervă, aveți grijă de voi!

Toate preparatele gastronomice sunt pregătite de executive chef Marian, un cunoscut artist în arta culinară, națională și internațională, căruia îi mulțumim pentru delicioasa rețetă pe care ne-a pus-o la dispoziție.

Accesul în restaurant sau pe terasă se face conform regulamentului în vigoare, privind măsurile de prevenție COVID-19. Așadar, trebuie să dețineți mască, conform regulilor de igienă, iar pentru siguranța tuturor, vă rugăm să respectați indicațiile personalului. Sănătatea și siguranța clienților și a angajaților noștri sunt primordiale.

Păstrați distanța între dvs. și alte persoane, spălați-vă bine pe mâini, evitați strângerile de mâini, accesul fiind permis doar pentru cumpărături.

După 30 de ani de democrație, una dintre cele mai bogate zone ale țării a fost adusă în pragul sărăciei de cei care au condus-o în toată această perioadă. Într-un județ în care natura a fost extrem de darnică, oamenii puși să-l conducă au fost extrem de lacomi.

Aici au înflorit afacerile baronilor locali și jaful organizat care a umplut conturile politicienilor pentru care singurul obiectiv a fost îmbogățirea proprie. Cu cât lor le-au crescut vilele și conturile în bănci, cu atât cărășenilor le-a scăzut bună starea și le-au crescut nevoile.

Dacă în anii ‘70, Caraș-Severinul ajunsese la aproape 400 de mii de locuitori, în prezent populația aproape că s-a înjumătățit. Rata șomajului este și astăzi peste 3 la sută, într-o zonă a țării unde județele vecine nu au forță de muncă suficientă pentru marii investitori. Doar județul nostru a fost ocolit de aceștia, din cauza baronilor din fruntea județului, care le-au cerut taxe de protecție ca să poată să investească aici.

În lipsa locurilor de muncă,oamenii au fost nevoiți să ia drumul pribegiei. Cei mai mulți au plecat în străinătate, unde muncesc pe brânci ca să-și întrețină familiile rămase acasă. Vin și aduc anual mii sau zeci de mii de euro. Plătesc taxe și impozite într-un județ care nu le mai oferă nimic, decât mizerie, drumuri proaste, instituții căpușate, spitale sub limita decenței și așa mai departe. Oamenii aceștia au sufletul sfâșiat de boala pribegiei. Își văd copiii și părinții la câteva luni sau chiar la câțiva ani. Durerea lor e și mai mare atunci când vin acasă și văd că lucrurile nu se schimbă sau se schimbă foarte greu, în foarte puține locuri, doar acolo unde a dat Dumnezeu un primar care se luptă pentru binele comunității.

Județul, însă, bate pasul pe loc, în ciuda faptului că este așezat în una dintre cele mai bogate și frumoase zone ale acestei țări. Dovada frumuseților și a bogăției sunt sutele de mii de turiști români și străini care vin în fiecare an să admire acest județ.

De la celebra cascadă Bigăr până la mai puțin cunoscutele sate din Clisură, toate sunt destinații extrem de căutate. Toți sunt încântați de ceea ce ne-a dat Dumnezeu, de oamenii pe care îi găsesc aici, însă pleacă mai mereu cu un gust amar din cauza drumurilor proaste, a lipsei unei infrastructuri turistice decente, a dezinteresului administrațiilor județene pentru tradiție, istorie și prezent.

Oricine ajunge în Băile Herculane, de exemplu, nu poate înțelege cum o astfel de stațiune este lăsată de către autoritățile județene și naționale în voia sorții. Și exemplele de acest fel pot continua, peste tot pe unde ajung turiștii.

Cât timp o să mai vină și acești oameni, până când vor mai aduce bani în Caraș-Severin, dacă mereu, pentru a ajunge la peisajele mirifice pe care natura le-a creat, trebuie să suporte dezastrul pe care administrațiile îl întrețin? Dacă nu vom înțelege că asta e calea noastră și că putem să trăim din frumosul ce Dumnezeu l-a lăsat aici, că asta e bogăția noastră și că generații întregi putem să trăim foarte bine din ce ne-a dat natura, ne putem trezi la un moment dat că oamenii o să ne ocolească și că nici această resursă nu ne va mai fi suficientă ca să ne revenim.

Trebuie să ne deșteptăm și trebuie să-i aducem în fruntea acestui județ pe oamenii care știu și vor să-l facă bine, oamenii care vor să-l dezvolte, să-l deschidă și să-l arate lumii în întreaga lui splendoare. Acum e momentul să facem asta! În 27 septembrie, mergeți cu toții la vot și schimbați soarta acestui județ! Acum puteți să-i trimiteți acasă pe cei care nu au făcut destul pentru voi!

Romeo Dunca, candidatul PNL pentru președinția Consiliului Județean Caraș-Severin

Secretele bucătăriei sunt nenumărate, iar Marian Popovici reușește cu multă trudă să le destăinuie. Săptămâna aceasta, acesta a împlinit o frumoasă vârstă, iar aniversarea a coincis direct cu deschiderea restaurantului Bigăr, unde, de altfel, a gătit pentru dumneavoastră. De ziua lui, Marian, a avut invitați de seamă cum ar fi oameni de afaceri, politicieni, primari, dar să nu lăsăm la urmă prietenii dragi maestrului gastronom. A fost o atmosferă prietenească, de seară, într-un decor natural cu adevărat de vis, în Valea Minișului, în murmurul apei, într-o seară plăcută și răcoroasă de vară. Omul de afaceri Ovidiu Lolea, împreună cu soția sa Raluca, pun la dispoziție localul în condiții de igienă maximă, cu personal tânăr, atent la toate detaliile.

Într-o discuție amicală pe care am purtat-o, Chef Marian Popovici a dorit să ne transmită câteva gânduri:

,,Doresc să vă mulțumesc dumneavoastră, publicației Reper 24 pentru că ați fost tot timpul alături de mine și că promovați românismul și lucrurile frumoase din Banatul nostru. Vreau să vă reamintesc că această zonă este sufletul meu și viața mea, de asta nu am părăsit-o. Rămân aproape de oamenii mei dragi și de lucrurile frumoase care se petrec aici. Și ca să ne destindem, am pregătit acum pentru invitații mei câteva feluri de mâncare tradițională, din care amintesc:

Tăuraș și berbecuț la proțap, brânză friptă, coroană de slăninuță, cârnăcior afumat, coleșă măcinată la morile de apă, păstrăv de munte, cartofi copți în untură, salate, fructe de mare și să nu uităm de prânzul almăjenilor, o mâncare vestită în zonă, fiind considerată piesa de bază în acest festin!

Se gătește românește, cu produse românești bio din ferme și grădini proprii, păstrând tradiția locului și a oamenilor, am adus bucătari celebrii din diferite zone ale țării, ascultăm o muzică cu vibrații bănățenești autentice cu artiști de renume din Banatul de Munte și îi amintim pe Luci Dugă „Cărășanu“, Ghiță Călțun Brancu, Găbiță Dobrică, Petrică Dalea, Consuela Grigoriu, etc.

Avem locuri desprinse parcă din Rai, avem locații care încântă și nu în ultimul rând vă spun avem oameni de fală cu care ne mândrim‘‘ ne-a mai specificat gazda noastră, talentatul gastronom almăjan Marian Popovici.

Reper 24 îi transmite lui Chef Marian multă sănătate și la mulți ani și vă promite că vă va ține la curent cu evenimentele de excepție ce se vor desfășura la restaurantul Bigăr!

Vă reamintim, cascada Bigăr face parte din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița (176,60 hectare), din județul Caraș-Severin. Aici este și locul de trecere prin țara noastră a Paralelei 45. Cascadă Bigăr se află în Valea Minișului, la jumătatea distanței dintre localitățile Anina și Bozovici, pe DN57B și la jumătatea distanţei dintre Polul Nord și Ecuator.

Accesul în restaurant sau pe terasă se face conform regulamentului în vigoare, privind măsurile de prevenție COVID-19. Așadar, trebuie să dețineți mască, conform regulilor de igienă, iar pentru siguranța tuturor, vă rugăm să respectați indicațiile personalului. Sănătatea și siguranța clienților și a angajaților noștri sunt primordiale.

Păstrați distanța între dvs. și alte persoane, spălați-vă bine pe mâini, evitați strângerile de mâini, accesul fiind permis doar pentru cumpărături.

Doar așa vom fi cu toții în siguranță

Aproximativ 3 milioane de lei vor fi investiți în punerea în valoare a cascadei Bigăr și amenajarea de condiții decente pentru miile de turiști care ajung anual pe Valea Almăjului. Proiectul derulat de Compania Națională de Investiții și Primăria Bozovici a intrat în linie dreaptă, iar primarul Adrian Stoicu se arată încrezător că lucrările, care presupun printre altele realizarea a 100 de locuri de parcare și a unei pasarele până în dreptul cascadei, vor demara peste câteva luni.

„Suntem deja avansați cu proiectul. Proiectant are termen două luni să finalizeze proiectul tehnic, după care vom da autorizația de construire.

Proiectul presupune realizarea de grupuri sanitare, 100 de locuri de parcare în zona apropiată, o pasarelă de 400 de metri de la parcare până în fața cascadei, iluminat.

Vorbim practic de cosmetizarea zonei. O să dispară toate acele tarabe care sunt acum și care zic eu că nu se încadrează în peisaj. O să punem căbănuțe pentru comerțul volant, o să fie toate la fel, toate în același ton. Vrem să promovăm astfel și producătorii din zonă, cei care doresc să își vândă produsele acolo, adică să personalizăm un pic cascada cu produsele noastre locale: miere, plăcintă cu brânză, brânză și cașcaval făcute la Prigor și așa mai departe”, a explicat edilul, pentru Reper 24.

Cofinanțarea Primăriei Bozovici la realizarea proiectul este de un milion de lei, sumă la care se adaugă aproximativ 200.000 de lei pentru realizarea racordului la curent: „Mi se pare o aberație ca noi să fim nevoiți să facem branșamentul, practic noi facem investiția și Electrica încasează după aceea curentul de la toți agenții economici din zonă. Păi dacă ai solicitări, fă-le tu curentul, nu  le fac eu ca și Primărie, când aș putea să fac altceva cu banii aceia, nu să îi bag într-o rețea care nici nu o să fie a mea. Dar așa a știut să negocieze statul român la momentul privatizării”, s-a arătat dezamăgit edilul din Valea Almăjului.

În ciuda micilor probleme, primarul Stoicu speră ca lucrările să poată fi demarate încă de anul acesta, de preferat după terminarea sezonului, pentru a nu-i deranja pe turiștii care vin să vadă cascada.

Karina TINCUL

Pasionații de drumeții sau ieșiri în aer liber au foarte multe opțiuni la îndemână în Banatul Montan. Județul Caraș-Severin abundă în zone turistice de excepție (nu întotdeauna promovate sau puse în valoare cum ar trebui) și peisaje memorabile. Cascadele, considerate de mulți ca fiind cele mai spectaculoase fenomene naturale, nu lipsesc nici ele de la apel atunci când vine vorba de obiectivele turistice care merită văzute în Banatul Montan. Fiecare unică în felul ei, dar nu mai puțin frumoasă.

Realizatorii Ghidului Banatul Montan ne propun chiar parcurgerea unui traseu care ne permite să vedem și admirăm nu mai puțin de cinci cascade într-o singură zi, pornind de la de acum atât de cunoscuta cascadă Bigăr, trecând pe la cascadele Cârșa, Văioaga, Beușnița și terminând periplul la cascada Șușara.

Cascada Bigăr a devenit faimoasă în urmă cu câțiva ani, atunci când reputatul site World Geography a poziționat-o pe locul 1 în topul cascadelor unice de pe mapamond. Situată exact la Paralela 45, în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița din Caraș-Severin, pe marginea drumului ce leagă Bozovici de Anina, cascada oferă un spectacol deosebit prin modul în care firele de apă se revarsă peste stânca acoperită de mușchi. Denumirea cascadei vine de la cuvântul în grai bănățean „bigăr” care înseamnă izbuc – un izvor puternic de apă ieșit din pământul de sub muntele calcaros.

Există chiar și o legendă despre cea mai cunoscută cădere de apă din Caraș-Severin: se spune că în urmă cu mult timp, un cuplu de țărani, disperați că nu puteau avea copii, au cerut sfatul unei vrăjitoare. Aceasta i-a spus femeii că, dacă bea apă din izvor, va naște un copil, iar dacă copilul va fi fată, ea nu trebuie să se îndrăgostească, pentru că acest lucru ar duce moartea ei. Totul s-a întâmplat conform profeției: femeia a băut din izvor și a dat naștere unei fete, dar când fata a ajuns la maturitate, s-a îndrăgostit de un băiat numit Bigăr. Pentru a preveni moartea fetei și pentru a o face să uite de Bigăr, tatăl fetei a blocat-o pe aceasta în interiorul peșterii. Țipetele ei au fost auzite de o altă vrăjitoare care i-a spus fetei despre destinul ei. I-a spus și că o poate uni cu iubitul ei. Astfel, părul fetei a fost transformat într-o cascadă, iar vântul l-a adus pe Bigăr la ea, forțele naturii unindu-le destinele pentru totdeauna.

Cascada Cârșa sau Cascada Minişului, la fel de frumoasă ca Bigărul, este considerată de unii ca fiind chiar mai deosebită decât aceasta, atunci când apa are debitul mare. Este o cascadă înaltă de aproximativ 30 de metri, în versantul drept al Văii Minişului, în sectorul Cheilor Minişului, la vreo 500 m în amonte de cătunul Valea Minişului. Apa vine din munți și se revarsă peste stâncile calcaroase ce ascund o peșteră. Cascada a reintrat în atenţia marelui public după defrişarea vegetaţiei abundente care o copleşea, operaţiune desfăşurată prin 2010-2011. Debitul cascadei depinde mai mult de regimul precipitaţiilor, decât de substratul calcaros. Astfel că, în perioadele secetoase, şuvoiul de apă ce naşte splendida cădere de apă, seacă, sau poate avea debite atât de mici, iar cascada trece lesne neobservată.

Cascada Cârșa, Foto: Ciprian Floare

Cascada Văioaga este situată și ea în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, pe drumul care duce spre cascada Beuşniţa şi lacul Ochiul Beiului, două dintre cele mai importante atracţii turistice ale zonei. Pentru a ajunge la cascadă, de la drum se coboară 15 m pe o cărare destul de abruptă, însă merită efortul. Căderea de apă este de-a dreptul spectaculoasă, de un farmec aparte. Văioaga impresionează prin spectaculoasa cădere de apă formată de râul Bei în drumul său spre Nera. Apa cristalină alunecă vijelios peste pietre și apoi cade într-o perdea îngustă și densă formând la bază un ochi turcoaz de apă limpede.

Cascada Beușnița, situată în inima munţilor, în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, a luat naştere prin acţiunea în timp a apei asupra solului calcaros. Calcarul dizolvat de apă a fost depus de-a lungul cursului râului, formând tuful calcaros – rocă moale şi permeabilă, ce a permis modelarea nenumăratelor forme încrustate: mini-baraje, ochiuri de apă şi cascade succesive. Cascada Beuşniţa, la fel de frumoasă ca şi cascada Bigăr, are o cădere de apă spectaculoasă de 15 m, de care turiştii se pot apropia pe un podeţ de lemn. Apa răsfirată în mii de braţe cade peste stânci ca o pânză diafană, acoperind micile grote care se văd în spatele şuviţelor de apă.

Cascada Beuşniţa este o minune în orice anotimp, fie când valuri înspumate trec peste copertinele de muşchi verde, fie când din acestea se scurge dantelăria ţurţurilor imenşi de gheaţă. Când este secetă, apele se revarsă doar pe „făgaşurile adânci”, povestesc realizatorii Ghidului Banatul Montan, iar în locurile prin care nu curge apa se formează un covor natural de muşchi în culori variind de la verde închis până la galben şi roşu argintiu.

Cascada Şuşara este situată la capătul de sus al Cheilor Şuşarei, la o altitudine de 380 m, în amonte de confluenţa dintre pârâul Ungureanu şi râul Şuşara. Ea este fermecătoare prin forma ei de „tobogan acvatic”, pe care apa alunecă până în lac de la înălţime de 15 m, în două trepte: cea superioară, de 6 m înălţime, şi cea inferioară, înaltă de 9 m. Cheile Şuşarei sunt scurte (4,3 km), dar autentice şi de un farmec aparte. Denumirea cheilor provine de la cuvântul „şuşară” şi înseamnă „chei prin pădurea de tufani” – o pădure de copaci tineri.

Citește și Descoperă Banatul Montan – episodul 1! Clisura Dunării, unul din cele mai pitorești locuri din România!

Karina TINCUL

Tensiunile în interiorul organizației județene a Partidului Social Democrat Caraș-Severin continuă. Nemulțumit de deciziile luat la ultima adunare județeană, primarul comunei Bozovici, Adrian Stoicu, a decis să își dea demisia din funcția de vicepreședinte al PSD Caraș-Severin și din cea de președintele al PSD Bozovici, rămânând însă în continuare membru PSD.

„La ultima ședință am fost un pic revoltat de deciziile care s-au luat. Comuna Bozovici nici nu a fost nominalizată să participe la acel congres din 29 februarie. Am spus atunci că nu mi pare normal acest lucru. Nu trebuia neapărat să fiu eu cel nominalizat, putea fi nominalizat oricine din Valea Almăjului. Totuși, am făcut acolo peste 50% pentru PSD, la ultimele alegeri. Nu a fost nominalizat nimeni din zona Văii Almăjului, drept urmare mi-am dat demisia din funcția de vicepreședinte și din cea de președinte de organizație. Sunt în continuare și o să rămân membru PSD și atâta timp cât fac parte dintr-un partid o să lupt pentru acel partid”, a precizat Adrian Stoicu.

Edilul a trecut printr-o nouă dezamăgire ieri, când în urma repartizării financiare de la Consiliul Județean, comunei Bozovici i-au fost alocați doar 250.000 de lei, deși propunerea inițială a fost practic dublă.

„Știți foarte bine situația în care e comuna Bozovici. E singura comună care are spital, cu care ne chinuim și avem cheltuieli lunare cu întreținerea și cu activitățile din spital. Solicitarea mea a fost undeva la 5,5 milioane pentru toate proiectele și cel mai important pe care îl am în momentul ăsta și pentru care chiar azi am primit de la CNI că mi s-a aprobat și am deja constructor, e pe cascada Bigăr, acolo am un milion de lei cu finanțare. Eu aș vrea să închei acel proiect anul acesta ca să putem primi turiștii într-un spațiu amenajat. Sunt dezamăgit de toate jocurile astea care se fac chiar între foștii colegi de la PSD, dar asta e hotărârea lor, o luăm ca atare, încercăm să găsim alte soluții de finanțare, să încheiem toate proiectele începute. Avem undeva la peste 10-12 proiecte și fiecare generează costuri”, a explicat Adrian Stoicu, convins de faptul că PSD-ul a pierdut majoritatea în Consiliul Județean.

Citește și Ping Pong politic pe banii cărășenilor

Karina TINCUL

Amplasamentul zonei Cascada Bigăr a fost predat de comuna Bozovici Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin Compania Națională de Investiții, la bază între cele două părți aflându-se protocolul de predare primire semnat între reprezentantul unității teritorial administrative Bozovici, primarul Adrian Sergiu Stoicu și ministrul interimar al MDRAP, Eugen Teodorovici.

Scopul proiectului în valoare de peste 3,1 milioane lei îl reprezintă realizarea obiectivului de investiții „Construire pasarelă cascada Bigăr și amenajare platformă betonată“, al cărui beneficiar va fi în continuare comuna Bozovici.

„Vor fi construite cu această ocazie 36 de clădiri tip cabană pe care primăria Bozovici le va închiria producătorilor agricoli zonali, pentru ca aceștia să își poată expune produsele tradiționale, dar și altor agenți economici. Tototdată va fi amplasată o clădire pentru grupuri sanitare separate – femei și bărbați iar pentru cei care până acum se plângeau că nu au locuri de parcare pentru autoturisme, vor fi date în folosință alte 100 de astfel de noi locuri, în plus față de ceea avem disponibil în prezent pentru turiști. Va fi cu certitudine o schimbare la față a zonei, un plus pe care îl aducem accesibilității de vizitare a acestei zone din imediata vecinătate a cascadei Bigăr“, a declarat primarul Adrian Sergiu Stoicu.

Amplasamentul preluat de către Ministerul Dezvoltării este în suprafaţă de 11447 metri pătrați iar după desemnarea câștigătorilor pentru secțiunea de proiectare vor începe și lucrările de amenajare, cele care vor oferi o nouă dimensiune acestei zone pitorești, extrem de apreciate atât de turiști români, cât mai ales de cei sosiți de peste hotare pentru a vedea la fața locului această minune a naturii, Cascada Bigăr. Pentru acest proiect s-au făcut nenumărate demersuri în ultimii ani de către primarul „capitalei Văii Almăjului“, Adrian Stoicu, care a fost susținut în atingerea obiectivului de deputatul de Caraș-Severin, Luminița Jivan, cea care a discutat despre necesitatea realizării acestui proiect chiar cu premierul Viorica Dăncilă.

Sergiu TABAN