Via Transilvanica, considerat cel mai bun proiect turistic derulat în ultimii 30 de ani în România, începe să prindă contur și în județul Caraș-Severin. Bornele care vor marca traseul cărășean al Viei Transilvanica, peste 250 de piese de andezit cu o greutate de 230 de kilograme fiecare, au ajuns în Caraș-Severin, urmând să fie amplasate în următoarele săptămâni. Inițiatorii proiectului speră ca tronsonul cărășean să fie finalizat până la data de 24 iulie.

Via Transilvanica este un proiect inițiat de asociația Tășuleasa Social în urmă cu trei ani, prin care se dorește amenajarea unui traseu turistic care să traverseze România de la Putna în Bucovina, trecând prin Transilvania până la Drobeta Turnu-Severin. Județul Caraș-Severin va avea cel mai lung traseu din țară, fiind practic dublă față de cel din Bistrița-Năsăud, județul din care a pornit totul, după cum a subliniat Alin Ușeriu, unul dintre inițiatorii proiectului, prezent astăzi la Reșița, unde a asistat la descărcarea celor 31 de borne care vor fi amplasate pe raza municipiului de pe Bârzava:

„Pentru noi, acesta este unul din cele mai importante momente de la Via Transilvanica. Predatul acestor străjeri care vor sta pe marginea traseului nostru este cel mai important lucru, este ca și cum se pune etichetă pe vinurile vechi sau ca și cum se face căsătoria și cununia civilă în aceeași zi . Caraș-Severin este cel mai lung județ de pe Via Transilvanica și este dublu față de județul unde a fost inițiat acest proiect, în Bistrița-Năsăud. Deci, de la Tășuleasa Social și până aici vor fi 1.000 de km.

Aceste borne sunt de 230 de km fiecare, sunt din andezit, din materialul cel mai tare care poate fi sculptat. 40 de sculptori au lucrat mult ca să putem să predăm aceste borne, 256 de piese de andezit. În 24 iulie sper să lansăm la Gărâna acest minunat proiect, un proiect absolut remarcabil, care pune comunitățile laolaltă. Este drumul care unește și asta mă bucură foarte mult. Spre exemplu, într-o singură zi, alaltăieri, doar în județul Suceava erau 200 de oameni porniți pe Via Transilvanica”, a explicat Alin Ușeriu, care a ținut să le mulțumească primarului Reșiței, Ioan Popa și președintelui CJ Caraș-Severin, Romeo Dunca, cei doi punând umărul la realizarea proiectului, prin achiziționarea unor kilometri din tronson, altfel spus prin oferirea, alături de alți privați, a sprijinului financiar necesar pentru amenajarea tronsonului.

Primăria Reșița se va implica și ea în proiect, prin amplasarea pe raza municipiului a celor 31 de borne ce revin orașului. „Tot ceea ce înseamnă teritoriu gestionat de Reșița va fi pus în practică de colegii mei de la Patrimoniu. Suntem gata să ajutăm și alte UAT-uri care întâmpină probleme în a pune aceste borne. Dacă vor fi probleme de infrastructură poate că ne va ajuta și Romeo Dunca să mai punem câte una cu elicopterul. Sper să nu fie cazul, pentru că traseul e făcut de așa manieră încât să fie parcurs de oricine, nu trebuie să fie sportivi de performanță. Îi mulțumesc prințului Nicolae, lui Alin, lui Tibi, pentru încrederea pe care mi-au acordat-o și pentru faptul că au acceptat să lungim un pic traseul prin Banatul de Munte, pentru că fără să facem o apologie pro domo, noi avem o zonă extrem de frumoasă și merită văzută de cei care parcurg această distanță.

Noi, la Reșița, primim traseul venind de pe Brebu Nou-Gărâna, coboră pe vechiul drum al pemilor, pe care veneau la oraș cu cartofii, bureții de fag și așa mai departe, deci vine la Valea Bârzavei, cotește pe lângă lacul Secu, prin dreapta în zona de gestiune a Târnovei, coboară în Marginea, după care traseul se duce spre peștera Comarnic, spre Anina, pe vechiul traseu de cale ferată, urmând să urce din nou în spatele Semenicului și să coboare în zona Prigor”, a precizat primarul Ioan Popa.

La rândul său, Romeo Dunca s-a arătat încântat de progresia proiectului și a dat asigurări, că la fel cum a pus la dispoziție camioane de la Dunca Expediții pentru aducerea bornelor în județ, nu se va da în lături nici de la transportul acestora cu elicopterul, în cazul în care acest lucru va fi necesar.

„Dezvoltarea turistică a județului este singura șansă reală de a schimba ceva. Pierderea cascadei Bigăr poate fi imediat înlocuită cu accesarea altor locații de interes, frumoase și mă bucur că am reușit să participăm efectiv la proiect. Mă gândesc la Ineleț, cum o să ajungă bornele acolo și cu siguranță va trebuie să le duc eu, dar este o bucurie când reușești să faci ceva. Via Transilvanica va fi o reușită a județului, o reușită a Românie și a celor care au avut curajul să gândească ceva ce nu exista la noi”, a precizat Romeo Dunca.

21 de localități din Caraș-Severin vor fi străbătute de Via Transilvanica: Băuțar, Bolvașnița, Bozovici, Brebu Nou, Buchin, Caransebeș, Carașova, Cornereva, Glimboca, Iablanița, Lăpușnicel, Marga, Mehadia, Oțelu Roșu, Obreja, Prigor, Reșița, Târnova, Turnu Ruieni, Văliug și Zăvoi.

O bornă cu totul specială va fi amplasată la Văliug. Este vorba de o bornă pe care a fost sculptată imaginea regelui Mihai și care va fi amplasată în apropiere de Vila Klaus, acolo unde fostul monarh român a petrecut un an de școală. Borna a fost dezvelită astăzi la Reșița, în prezența principelui Nicolae, ambasador al proiectului Via Transilvanica. Aflat pentru a doua oară în Caraș-Severin, principele a amintit și el de potențialul turistic al zonei, potențial care va fi fără îndoială pus în valoare prin intermediului acestui proiect: „Prin Via Transilvanica cred că această zonă, care merită să fie pusă în valoare, se va dezvolta foarte repede.  Este un proiect foarte drag mie, cred că este cel mai bun proiect din momentul de față din domeniul turismului din România, proiect care poate promova România într-o lumină frumoasă. Prin Via Transilvanica ne putem redescoperi rădăcinile. Am vurt să fac parte din acest proiect pentru că cred în România, cred în ceea ce face Tășuleasa Social, cred în ceea ce fac Tibi și Alin Ușeriu”.

După amplasarea bornelor din Caraș-Severin, inițiatorii proiectului își vor îndrepta atenția spre județul Hunedoara, iar anul viitor spre Alba, unde speră să fie punctul terminus al Viei Transilvanica.

Karina TINCUL 

Știrea zilei de luni a fost fără îndoială prăbușirea unei părți a casdadei Bigăr. Situată exact la paralela 45, cea mai cunoscută cădere de apă din Caraș-Severin, ignorată pe vremuri, a fost practic luată cu asalt de turiști după ce jurnaliștii de la The World Geography au clasat-o pe primul loc într-un top al cascadelor unice din lume. În ultimii ani s-a încercat amenajarea zonei, s-au investit bani în diverse proiecte care aveau ca scop atragerea turiștilor și transformarea vizitei la cascada Bigăr într-o experiență cât mai plăcută. Toate speranțele și eforturile din ultima perioadă par să se fi prăbușit însă ieri, odată cu o bună parte din roca acoperită cu mușchi a cascadei Bigăr. Nu au întârziat să apară reacțiile pe marginea subiectului, de la regrete, acuzații și explicații până la încurajări și speranțe de viitor, speranțe că povestea de la Bigăr nu s-a terminat aici.

„Cascada Bigăr, una dintre cele mai frumoase obiective turistice din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, s-a prăbușit din cauze naturale. Travertinul și mușchii care s-au acumulat în timp, au crescut în dimensiuni și greutate, iar acum a cedat sub propria greutate”, anunțau reprezentanții Romsilva, care au negat cu vehemență zvonurile și acuzațiile conform cărora  prăbușirea ar fi fost provocată de captarea apei de către păstrăvăria Valea Miniș.

La rândul său, Vasile Constantin, directorul Parcului Natural Cheile Nerei-Beușnița, pe raza căruia se află cascada Bigăr a precizat pentru Reper 24 că ruperea stâncii este un eveniment neplăcut și nedorit de nimeni, dar natural: „De-a lungul timpului, depunerea de travertin și mușchi au condus la acest eveniment nefericit. Cascada având o dimensiune tot mai mare de la an la an, a cedat sub propria greutate și s-a prăbușit. Nu știu la această oră ce vor decide specialiștii, dacă acel bolovan rezultat în urma prăbușirii va fi lăsat acolo sau va fi scos. Poate că e un nou început. Depunerea de travertin s-a format în decursul anilor și poate asistăm la un nou început. Poate că de acum un nou strat de travertin se va depune acolo și peste ani, urmașii noștri vor putea beneficia de o altă cascadă, poate la fel de frumoasă sau, cine știe, poate chiar mai frumoasă decât cea despre care vorbim din păcate la trecut.

Aș vrea să mai lămuresc un lucru vehiculat pe rețelele de socializare.  E drept că există o captare de apă, deasupra de cascadă, la păstrăvăria Miniș, aflată în aval la aproximativ 400 de metrii. Se vehiculează că din cauza captării de la păstrăvărie s-a petrecut această prăbușire. Părerea mea, strict personală, este că acea captare ia din debitul apei. Travertinul se depune la un debit al apei relativ scăzut, iar acea captare s-a efectuat înainte de anii 90 și nu cred că are un efect negativ”.

Poate că zona noastră este blestemată, a concluzionat Simona Miclău, primarul comunei Prigor, tristă că exact atunci când Valea Almăjului a început să fie tot mai căutată de turiști s-a întâmplat această nenorocire: „Cuvintele sunt de prisos în acest moment. Eu am comparat această cascadă cu viața unui om. Ce-i frumos nu ține mult sau poate că zona noastră este condamnată. Când am zis și noi că ieșim din anonimat și chiar am ieșit s-a întâmplat această tragedie până la urmă. Probabil e o lege a firii, a naturii. Poate că această cădere a stâncii e un prilej pentru noi de a ne ridica un pic mai sus”.

Citește și Malul cascadei Bigăr s-a prăbușit! Nimic nu va mai fi la fel!

Supărat de prăbușirea casdadei Bigăr s-a arătat și Adrian Stoicu, primarul comunei Bozovici, inițiatorul unui proiect de punere în valoare a zonei, un proiect de aproximativ 3 milioane de lei, derulat prin CNI. În ciuda supărării, edilul este însă optimist că turiștii nu vor renunța să vină în zonă, atât pentru a vizita celelalte obiective de interes din Valea Almăjului, cât și pentru a vedea ce a rămas din cascada Bigăr, în urma prăbușirii.

„Cascada era unul din obiectivele turistice principale ale Văii Almăjului. Mai sunt și altele – morile, Cascada Moceriș, Cârșa, dar Bigărul era magnetul. Eu zic că în ciuda nenorocirii, a prăbușirii unei părți din cascadă, turiștii vor continua să vină. S-a format deja un interes imens în jurul acestui obiectiv. Dacă nu din alte motive, oamenii vor veni să vadă ce a mai rămas din celebra cascadă”, a afirmat Adrian Stoicu.

La rândul său, senatorul liberal Marcel Vela și-a arătat interesul pentru ce s-a întâmplat la Bigăr și a făcut un apel către toți factorii responsabili din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, dar și către toți iubitorii de natură: „Haideți să găsim, împreună, o soluție pentru un proiect național de restaurare și reconstrucție pentru acest monument natural, un simbol național care a făcut o așa mare cinste României și care este atât de iubit de turiștii români, dar și străini”.

Rămâne să vedem ce se va întâmpla pe viitor cu această cascadă, dacă va rămâne pe mai departe în vizorul turiștilor sau va intra din nou într-un con de umbră, până când natura își va arăta din nou „talentul de constructor” și va da cărășenilor, peste ani de zile, a altă variantă a cascadei de la Bigăr.

Karina TINCUL

S-a scris și s-a vorbit mult de acest tronson de drum aflat în stare foarte proastă, cu asfalt măcinat de timp și de lipsa lucrărilor de întreținere, afectat de surpări și rupturi de carosabil, drumul reprezintă în primul rând o cale de acces spre localitățile județului dar, în același timp, poate deveni un obiectiv turistic și poate pune în valoare frumusețile Banatului Montan.

Recent a fost încheiat contractul de execuție a acestui drum ce va fi finanțat de către Consiliul Județean Caraș-Severin. S-au dat aprobările necesare, s-a făcut organizarea de șantier și în funcție de condițiile meteo vor începe efectiv lucrările. Primarul comunei Cornereva, Nicolae Novăcescu, este mulțumit de faptul că în sfârșit principala cale de acces spre comună va fi reabilitată.

„Au fost câteva probleme inerente deschiderii unui șantier, cu o lucrare foarte importantă, dar sunt sigur că toate obstacolele vor fi depășite, iar drumul se va face în conformitate cu proiectul de execuție și vom avea în sfârșit un drum bun spre Cornereva și de aici mai departe spre Rusca Teregova. A fost o speranță a noastră că acest drum se va reabilita, iar eu nu mi-am pierdut-o niciodată. Nu pot decât să le mulțumesc celor care au fost sau sunt la Consiliul Județean pentru că au început aceste lucrări de infrastructură. Sunt convins că va fi o lucrare de bună calitate“, a precizat primarul comunei Cornereva, Nicolae Novăcescu.

La rândul său, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, finanțatorul lucrării, a declarat la predarea acestui drum către constructor:  „Avem bani, avem timp, avem proiect, avem soare și dorim toți realizarea unei lucrări bune, în folosul cetățeanului. Va trebui să ținem cont de lucrul acesta până la încheierea lucrărilor, pentru că nimeni nu va mai putea să dea vina pe altcineva. Dacă la finalizarea lucrărilor oamenii nu vor putea să spună că s-a făcut o lucrare care să țină zeci de ani de acum încolo, este doar culpa unuia dintre noi, dintre cei ce stăm acum la această masă“.

Așteptată cu interes de locuitorii zonei, de primari, dar mai ales de iubitorii de natură și de turiști, reabilitarea acestui drum va pune în valoare frumusețile zonei și ale Banatului de Munte în general. Poate că aleșii vor înțelege în sfârșit că în județul Caraș-Severin vom vorbi mai puțin de industrie grea, de minerit ori de construcții de mașini și mai mult de turism și dezvoltarea acestui segment economic ce ar putea redresa economia județului și a locuitorilor săi.

Dan AGACHE

Primăria stațiunii cărășene Băile Herculane a implementat un proiect european de conservare și valorificare a patrimoniului natural și construit pentru dezvoltarea turismului balnear, proiect implementat prin Regio POR.

Obiectivul proiectului constă în revitalizarea stațiunii prin realizarea de investiții în infrastructura rutieră existentă și promovarea obiectivelor turistice și a stațiunii propriu-zise pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști în vederea dezvoltării economice a zonei și creșterii nivelului de trai al populației.

Investiția cuprinde șase obiective care vor fi reabilitate sau modernizate: Strada Mihai Eminescu – Piața 1 Mai, Strada Piața Hercules, Podul Pecinișca 1, Podul Pecinișca 2, Podul de beton și Parcul Vicol.

Conform informațiilor oferite de ADR Vest, contractul de execuție este în derulare, realizându-se un progres al lucrărilor de 50%.

„Până în prezent s-a intervenit în zonele Strada Mihai Eminescu – Piața 1 Mai, Piața Hercules și Parcul Vicol, unde au avut loc lucrări de reabilitare sau modernizare a infrastructurii rutiere, inclusiv la partea de utilități și s-au refăcut sau creat noi spații verzi – s-au realizat plantări și lucrări de gazonare, alei, foișoare, pergole, sisteme de irigații, etc.”, susțin cei de la ADR Vest.

Valoarea totală a investiției este de peste 15,4 milioane lei, din care 15,1 milioane lei finanțare nerambursabilă, prin Regio-POR 2014-2020, Axa prioritară 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului.

Prin acest proiect se dorește creșterea atractivității și îmbunătățirea imaginii stațiunii turistice Băile Herculane, prin dezvoltarea infrastructurii rutiere și de turism, precum și activități de promovare, dar și creșterea numărului mediu de salariați din stațiune, ai informează reprezentanții ADR Vest.

Lorena POENARU

Iabalcea, o localitate din comuna cărășeană Carașova, deși o cumunitate mică, formată din puțin peste 200 de locuitori, are un potențial turistic considerabil și un istoric pe măsură, doar că infrastructura o menține izolată.

În localitatea nu există semnal al rețelelor de telefonie mobilă și marea majoritate a locuitorilor nu își pot folosi telefoanele, iar despre o rețea fixă nici atât nu se poate vorbi.

Primarul comunei, Petru Bogdan spune că încearcă să convingă operatorii de telefonie să investească într-o rețea cu acoperire mare deoarece zona are un potențial turistic ridicat.

„Nu avem un semnal bun, pe ici pe colo se prinde, în anumite rețele, dar marea majoritate a comunității de la Iabalcea nu are semnal și acolo avem un traseu de excepție pe care vrem să-l dezvoltăm, vrem să dezvoltăm un traseu turistic, mai ales că va intra și Via Banatica și Via Transilvanica, care va trece pe acolo prin Iabalcea.

Este o zonă care urmează să fie dezvoltată pentru că are potențial, este vechiul drum al UDR-ului care face legătura între Minda și Anina, acel drum pe care s-a plimbat regele Mihai. Avem poze cu regele și a fost și o arteră de circulație foarte întreținută. De aceea este oportună o investiție”, spune primarul comunei Carașova, Petru Bogdan.

Edilul din Carașova recunoaște ca fiind un minus al mandatului său faptul că nu a reușit să convingă până în acest moment niciun operator de telefonie să investească într-o rețea care să acopere și zona Iabalcea, cunoscută mai ales pasionaților de drumeții în natură pe cunoscutele trasee ale Văii Carașului.

„Acolo e o zonă din ce în ce mai căutată din punct de vedere turistic. Există traseu turistic care coboară la Peștera Comarnic sau în dreapta coboară în celebrul Prolaz. Terenul s-a închis acum din cauza vegetației crescute pe el. Acolo erau 4-5 gospodării care funcționau și aveau oamenii animale. Acum e pustiu, nu mai stă nimeni acolo.

E și în parc național și e departe, accesul se face pe jos, nu există acces cu mașina.

Cineva îmi reproșa că pe Valea Carașului, începând din localitate nu e amenajat traseul. Am zis că se poate trece, dar de oameni care nu se duc la promenadă. Avem Izvorul Sf. Mărie, avem Calea Crucii pentru plimbări, dar dacă vrei turism să faci, pui câta osul la bătaie”, recomandă primarul comunei Carașova, Petru Bogdan.

Edilul afirmă că nu renunță la intenția sa de a convinge operatorii că e oportună o investiție în Iabalcea.

Lorena POENARU

291 kilometri din județul Caraș-Severin vor fi străbătuți de Via Transilvanica, un proiect inițiat de asociația Tășuleasa Social în urmă cu trei ani, prin care se dorește amenajarea unui traseu turistic de aproximativ 1.400 km care să traverseze România de la Putna în Bucovina, trecând prin Transilvania până la Drobeta Turnu-Severin. Traseul din județul Caraș-Severin, cel mai lung din țară, va fi amenajat începând cu vara acestui an, suma necesară estimată de inițiatorii proiectului fiind de aproximativ 1.000 euro/kilometru. Amenajarea a 190 din cei 291 de kilometri este deja finanțată pentru că Via Transilvanica funcționează din sprijinul și contribuțiile sponsorilor, firmelor private sau persoanelor fizice. Pentru a găsi resursele necesare finanțării ultimei sute de kilometri, este însă nevoie de implicarea comunității, motiv pentru care președintele Tășuleasa Social, Alin Uhlmann Ușeriu, transmite o scrisoare deschisă celor interesați de sprijinirea acestui proiect:

„Asociaţia Tășuleasa Social a demarat în anul 2018 un proiect național ambițios, Via Transilvanica – drumul care unește. Proiectul urmărește amenajarea unui traseu turistic de aproximativ 1.400 km care străbate România de la Nord-Est la Sud-Vest, pornind de la Putna în Bucovina, traversând Transilvania până la Drobeta Turnu-Severin.

Scopul proiectului este să pună în valoare bogățiile cultural-istorice și naturale ale României, în beneficiul comunităților din zonele străbătute, al turismului românesc, al dezvoltării durabile, având repercursiuni pozitive și de durată în ocuparea forței de muncă, retenția cetățenilor în interiorul granițelor, dezvoltarea produselor și serviciilor locale ș.a.m.d., având șansa să devină în scurt timp un veritabil brand de țară și un motor de dezvoltare locală și regională.

Fiind un traseu public este destinat tuturor iubitorilor de drumeții, istorie, natură și sport care vor dori să îl străbată la pas, călare sau cu bicicleta. Prin natura sa, Via Transilvanica este un drum care unește cele mai diverse etnii, culturi și comunități și poate deveni «coloană vertebrală» a unor alte drumuri tematice la care să se lege Dobrogea, Moldova sau Maramureșul istoric, pentru a aminti doar câteva. Via Transilvanica străbate 10 județe: Suceava, Bistriţa-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți, peste 150 de Unităţi Administrativ-Teritoriale, însumând 1.400 km conform traseului estimat de noi și este destinat tuturor iubitorilor de mișcare în natură, iubitorilor de pelerinaje per pedes călare sau cu bicicleta.

Efortul estimat de asociația noastră pentru a trasa și marca cu borne kilometrice din andezit, semne indicatoare pe stâlpi și semne vopsite, totalizează 1.400 borne și peste 2.500 semne indicatoare și marcaje. Din iunie 2018 și până acum am reușit să dăm integral în folosință 800 km cu ajutorul partenerilor strategici ai proiectului, ai sponsorilor, donatorilor individuali și ai voluntarilor, fără a implica niciun fel de fonduri publice. Astfel, sunt documentate și marcate în întregime județele Suceava, Bistriţa-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu și Mehedinți. Țin să precizez că acest traseu este deja parcurs zilnic, de zeci de drumeți și bicicliști, indiferent de anotimp și estimăm că va fi finalizat integral în anul 2022. Datorită eforturilor noastre constante de a comunica proiectul încă de la bun început, Via Transilvanica beneficiază de o bună cunoaștere și recunoaștere publică fiind prezentă în știrile internaționale, naționale și locale, în social media, fiind susținută public de ambasadorii proiectului – personalități cunoscute din cultură, media și sport cum ar fi: Marcel Iureș, Andreea Esca, Amalia Enache, Mihaela Miroiu, Tibi Ușeriu, Marius Manole, Toma Coconea, Horia Tecău, Principele Nicolae al României, Mircea Miclea, Pavel Bartoș, Charlie Ottley, Dragoș Bucurenci, William Blacker, Chris Caldicott și sprijinită de principalii ambasadori aflați în misiune diplomatică la București. Brandul Via Transilvanica a beneficiat de investiții semnificative și o grijă constantă din partea unor specialiști în marketing și comunicare încă din faza de proiect, fiind și din acest punct de vedere foarte bine gestionat.

Considerăm că Via Transilvanica este un veritabil proiect de țară având capacitatea dovedită de a uni și coaliza pentru un scop și binele comun – cu repercusiuni și impact pozitiv pe termen lung pentru țara noastră – cele mai diferite persoane, indiferent de apartenența geografică, etnică sau confesională, poziția socială, apartenența politică, funcție administrativă, avere sau vârstă. De aceea, Via Transilvanica are nevoie de sprijinul tuturor forțelor motrice din România.

Până acum, în județele în care am finalizat acest drum, am obținut sprijinul autorităților județene și locale, al Salvamontului, al Romsilva și al Ministerului Mediului.

Județul Caraș-Severin este județul următor ce va fi amenajat anul acesta, începând cu luna iunie. Am constatat cu bucurie că oferta turistică și culturală al județului va atrage uriașul interes și numărul mare de turiști punând în valoare ruta ce trece prin județul dumneavoastră. Dorim foarte tare ca județul Caraș-Severin să fie reprezentat cum se cuvine pe harta Via Transilvanica, de aceea, traseul propus de noi va străbate 291 kilometri.

Importanța județului Caraș-Severin în ruta Via Transilvanica este mare deoarece este județul cu cel mai mare număr de kilometric din cele 10. De asemenea, credem că comunitățile ar putea profita foarte bine de acest traseu turistic, de pe urma drumeților care îl vor străbate, dar și a infrastructurii pe care această magistrală o poate dezvolta în beneficiul locuitorilor.

Traseul va avea o lungime de 291 kilometri, din care 190 sunt deja finanțați și pentru că Via Transilvanica funcționează din sprijinul și contribuțiile sponsorilor, firmelor private sau persoanelor fizice, pentru a găsi resurse necesare financiare restul de kilometri, trebuie să ne bazăm pe comunitatea locală, interesată de acest proiect. Suma necesară este de 101.000 euro. 1.000 euro/kilometru este calculul folosit de noi în cei 800 km finalizați (atașat costurile/1km). Modalitatea de a sprijini eforturile asociației noastre, este de a achiziționa kilometri de pe viitorul traseu ce va parcurge județul. În acest sens vă propunem un parteneriat cu asociația Tășuleasa Social, organizatorul proiectului Via Transilvanica, parteneriat ce să faciliteze realizarea «drumului care unește».

Asociația noastră se va implica trup și suflet – ca până acum – la menținerea acestui proiect în zona strict privată prin utilizarea fondurilor și facilităților primite de la donatori-companii și persoane individuale, la identificarea și cartografierea traseului, marcarea completă, documentarea și realizarea ghidurilor drumețului pentru fiecare segment, comunicarea permanentă la nivel național și international pentru a ridica gradul de cunoaștere și implicit creșterea anuală a numărului drumeților.

Am toată convingerea și încrederea că acest proiect național odată finalizat, poate singurul de această anvergură din ultimii 30 de ani, realizat din inițiativă și cu fonduri private, non-profit, va contribui decisiv la dezvoltarea regional, rurală și creșterea unei imagini pozitive a țării noastre. Vă invit să fiți alături de noi, de voluntari, de donatori și contribuitori pe acest drum!

În cazul unui răspuns favorabil am fi bucuroși să vă punem la dispoziție toate detaliile necesare”, este mesajul transmis de președintele Tășuleasa Social, Alin Uhlmann Ușeriu.

foto: Facebook (Via Transilvanica / Andrei Moldovan)

Karina TINCUL

Primăria orașului stațiune din Valea Cernei, informează agenții economici că a fost lansată în consultare publică schema de acordare a finanțărilor nerambursabile pentru sectorul HoReCa, iar în următoarele luni de zile va fi deschisă pentru aplicații.

Valoarea totală a finanțărilor este de 500 milioane euro și se adresează întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul turismului, al cazării și al serviciilor alimentare.

Finanțările vor fi acordate sub formă de subvenții directe, care vor acoperi până la 20% din pierderile de venituri (în cazul agențiilor de turism care aplică un regim special, procentul se aplică la volumul facturilor emise pentru servicii turistice) pe care întreprinderea le-a înregistrat între 1 ianuarie și 21 decembrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă din 2019.

Obiectul finanțării trebuie să se încadreze în una sau mai multe din următoarele categorii eligibile:

1. cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari;
2. datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități, potrivit contractelor încheiate;
3. cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat (chiria în avans nu este eligibilă);
4. cheltuieli privind achiziția de servicii necesare activității curente, cu excepția serviciilor de consultanță, studiilor și altor categorii de servicii indirecte;
5. cheltuieli privind echipamentele de protecție medicală, inclusiv materiale de dezinfecție pentru protecția împotriva răspândirii virusului SARS-CoV-2;
6. cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar (durata de utilizare este mai mica de 1 an), inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activității curente (au valoarea sub 2500 lei dar durata de utilizare este mai mare de 1 an);
7. cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații, tehnologii, necesare reluării activității;
8. cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului, cu excepția TVA deductibil si bugetele locale
9. cheltuieli salariale, atât cheltuielile cu salariile nete, cât și cele aferente taxelor și impozitelor salariale.

Codurile CAEN eligibile pentru finanțare sunt următoarele:

1. Turism: 7911, 7912, 7990;
2. Cazare: 5510, 5520, 5530, 5590;
3. Alimentație: 5610, 5621, 5629, 5630.

Lorena POENARU

Sezonul turistic în Grecia va începe oficial pe data de 14 mai, dar turiștii din Uniunea Europeană vor putea călători în Republica Elenă încă de la mijlocul lunii aprilie, conform declarațiilor ministrul grec al Turismului, Charis Theocharis, aflat în vizita în România.

Pentru a intra în Grecia, turiștii trebuie să îndeplinească una dintre cele trei condiții: să prezinte un test negativ, dovada vaccinării, sau un test de anticorpi, care să ateste că au trecut prin boală.

De asemenea, turiștii vor putea fi testați aleatoriu la graniță cu teste rapide, iar cei testați pozitiv vor sta în carantină într-un hotel din Grecia, costurile de cazare fiind acoperite de partea greacă. La fel ca în 2020, copiii sub 10 ani nu necesită testare.

„Ne dorim ca UE să facă proceduri foarte rapide pentru a dezvolta și a emite certificatul verde de sănătate, dar până atunci purtăm discuții tehnice cu ministrul român al Turismului să acceptăm certificate emise de statul român, care să fie și în limba engleză”, a precizat Charis Theocharis.

Potrivit acestuia, sezonul turistic grecesc se va derula anul acesta sub moto-ul „Tot ce vrei este Grecia”.

Karina TINCUL

Una dintre cele mai frumoase zone submontane ale județului Caraș-Severin este comuna Cornereva, cu o istorie de peste 500 de ani și peisaje desprinse parcă din povești. ”Aceste meleaguri, se poate spune că, au fost locuite întotdeauna de români care, în ciuda vitregiilor vremurilor au continuat să trăiască pe aceste locuri în condiții naturale diferite chiar de zonele imediat apropiate”, îi place să spună primarul comunei, Nicolae Novăcescu. „Poate că acesta este și motivul pentru care tradițiile și obiceiurile au fost păstrate atât de bine”, mai spune edilul.

Potențialul turistic al comunei Cornereva ar fi frumusețea peisajelor naturale ale Munților Cernei, Parcul Național Domogled – Valea Cernei, cătunul uitat de vreme – Ineleț, bogăția cinegetică a pădurilor, traseele turistice ce pot fi străbătute la pas ori pe două roți, căldura oamenilor și ospitalitatea lor, produsele tradiționale, curate și sănătoase, de la brânzeturi la miere, fructe și sucuri naturale, toate contribuie la un potențial nevalorificat la întreaga lui capacitate.

„Unul dintre punctele nevralgice ale zonei este lipsa unei căi de acces civilizate. Am informații că în câteva zile va fi dat ordinul de începere a lucrărilor pentru tergiversatul drum județean 608 Plugova – Teregova, care trece prin Cornereva și suntem unii dintre beneficiarii reabilitării acestei căi rutiere. Este o realizare foarte mare pentru zona aceasta turistică, având în vedere că sunt 42 de Km și le mulțumesc tuturor pentru implicare. Realizând acest drum, vă spun că implicit se va dezvolta foarte mult turismul la Cornereva și va fi ceva de vis“ a declarat într-o emisiune live la Reper 24, primarul Novăcescu.

„Din discuțiile pe care le-am avut cu cei de la Hidroelectrica, cu reprezentanți de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, se pare că se va finaliza și barajul de la Bogâltin, ceea ce va reprezenta un alt element pozitiv pentru turismul din această zonă. Din păcate nu avem dezvoltată încă o rețea de pensiuni care să permită o creștere a numărului de turiști, dar tuturor celor care doresc să rămână mai multe zile în zonă, le putem asigura cazarea și servirea mesei în gospodăriile țărănești. Oamenii noștri sunt calzi și primitori și toți cei ce au înnoptat la ei au plecat mulțumiți“, a mai spus edilul Nicolae Novăcescu.

Sursă foto: coltisorderomania.ro

Dan AGACHE

„S-a furat sub diferite forme atât de mult în ultimele decenii, încât acum bugetul nu mai permite astfel de cheltuieli”, susține președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, cu privire la intenția Guvernului de a suspenda acordarea tichetelor de vacanță pentru bugetari, aferente anului 2021.

Afirmația lui Romeo Dunca vine în urma declarațiilor făcute de către fostul președinte al forului județean cărășean, actualul deputat Silviu Hurduzeu, care susținea că liberalul ar putea să intervină și să își convingă colegii de la București că o astfel de măsură ar fi nu doar contraproductivă pentru dezvoltarea turismului din România și implicit al celui din Caraș-Severin, ci ar reprezenta lovitura de grație pentru domeniul HORECA, greu încercată de restricțiile impuse în ultimul an. Cum era de așteptat și cum ne-a obișnuit deja de când a preluat conducerea județului, replica lui Romeo Dunca nu s-a lăsat așteptată.

Citește și Silviu Hurduzeu: „Turismul din județul Caraș-Severin primește o lovitură de grație”

„Când sari de pe bloc având în mână o umbrelă deschisă în loc de parașuta, aterizarea poate fi o lovitură de grație. Una e să te trezești la realitate la finalul săriturii și alta e să continui a prosti poporul așa cum împreună cu cei din grupul cărora le aparțineți ați făcut-o timp de 30 de ani.

Realitatea e simplă și crudă!

S-a furat sub diferite forme atât de mult în ultimele decenii, încât acum bugetul nu mai permite astfel de cheltuieli.

Cât despre șansa turismului, ea încă rămâne mare. Trebuie viziune, grijă față de frumusețile țării, iar cei ca dvs. ori alți profitori de sistem să cheltuiți banii adunați în activitatea politică plătind excursii pe meleagurile românești. Pentru că sunteți al naibii de mulți…”, a postat pe pagina sa de Facebook, președintele CJ Caraș-Severin, Romeo Dunca.

Premierul Florin Cîțu a precizat că în 2021 nu se vor mai acorda vouchere de vacanță angajaților din sistemul bugetar, prin eliminarea acestora făcându-se o economie la buget de aproximativ 1,2 miliarde de lei. Anul acesta vor putea fi folosite în continuarea tichetele de vacanță acordate în 2019 și 2020, urmând ca din 2022 să se reia acordarea acestora, dacă bugetul va permite.

Karina TINCUL