Atât directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, Sorin Maxim, cât și președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, s-au declarat încrezători că proiectele privind modernizarea DJ 571 – Intersecţie DN  57 – Moldova Nouă – Cărbunari – Sasca Montană – Ciuchici și DJ 571 A, intersecţia DN 57 (Gornea) – Sicheviţa, Gârnic – Intersecţia DJ 571 (Moldoviţa) vor fi aprobate spre finanțare. Cele două proiecte au fost depuse pe programul SUERD (Strategia Uniunii Europene privind Regiunea Dunării) și au o valoare totală de peste 200 de milioane de lei.

„Cele două drumuri depuse pe SUERD, DJ 571 și 571 A încă sunt în faza de evaluare. Evaluarea nu se face la nivelul agenției noastre, se face la nivelul Agenției Nord-Vest, la Cluj. Pe aceste două drumuri am trecut de prima etapă, dar din câte știu eu și am discutat cu dl director Maxim, este supra-contractare pe proiectele depuse pe SUERD. Proiectele depuse de regiunea noastră pe infrastructură sunt doar cele două depuse de CJ CS. Erau singurele drumuri din județ eligibile și din regiune pentru că suntem singurul județ din regiune care suntem riverani Dunării”, a precizat ieri Silviu Hurduzeu, în cadrul unei conferințe de presă susținută alături de Sorin Maxim, cu ocazia semnării contractelor de finanțare pentru proiectele de reabilitare termică a staționarelor 2 și 3 din cadrul Spitalului Județean de Urgență din Reșița.

„Ca o informație neasumată încă pe cifre și pe decizii la nivel de program, am convingerea că toate proiectele care au fost depuse vor ajunge să fie finanțate, chiar dacă nu în prima etapă în care trec cele care au fost listate și aprobate, dar cu siguranță din informațiile și premizele pe care eu le întrevăd, vor fi toate finanțate într-o perioadă nu foarte mare de timp. Dacă nu la finalul acestui an, cu siguranță la începutul anului viitor vor intra toate în finanțare și până la finalul programului vom beneficia de toți bani pentru toate proiectele deja realizate”, a precizat la rândul său, Sorin Maxim.

Conform lui Hurduzeu, singurele proiecte depuse de Regiunea Vest pe SUERD sunt cele două depuse de CJ CS. Acestea intră însă în competiție cu toate proiectele depuse pe acest program la nivelul țării:

„Au fost regiuni care au depus și câte 11 proiecte.  Proiectele depuse pe SUERD sunt competitive, nu sunt ca proiectele depuse pe POR, unde fiecare județ din cadrul regiunii are alocată o sumă. Pe SUERD analiza se face la nivel național, pe toate proiectele depuse din județele riverane Dunării, dar într-adevăr, am și eu promisiuni, pentru că există această dorință de a absorbi cât mai mulți bani și atunci se vor lua bani de pe axele unde nu s-au depus proiecte și se vor suplimenta acolo unde s-au depus proiecte, astfel încât supra-contractarea să poată fi rezolvată”.

Până în prezent, CJ CS a reușit să semneze contractul de finanțare pentru modernizarea DJ 581, un proiect în valoare de aproximativ 20 de milioane de lei. Alte două proiecte, cele privind modernizarea drumurilor DJ 608 DN 6 – Rusca Teregova – Cornerva – Plugova  – DN 6 și DJ 572 Comorâște – Berzovia sunt în faza de precontractare.

Karina TINCUL

Într-o conferință de presă organizată la sediul PNL din Reșița, liderul grupului liberal din cadrul Consiliului Județean Caraș-Severin, Ioan Cojocariu, a prezentat, alături de alți patru „frați“ de doctrină, proiectul de hotărâre privind aprobarea încheierii de parteneriate între județul Caraș-Severin și celelalte Unități Administrativ Teritoriale din județ pentru depunerea și implementarea în comun de proiecte în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării – SUERD.

Proiectul sprijinit de liberali, este inițiat de consilierul județean Dumitru Rujan, cel care speră ca, date fiind beneficiile pe care le poate avea pentru UAT-uri, acesta să fie votat în plenul ședinței de CJ și de consilierii social-democrați, ca de altfel și de cei ai Mișcării Populare.

În expunerea de motive a acestui proiect de hotărâre, s-a avut în vedere o analiză temeinică a modului de absorbție a fondurilor europene, pe exercițiul bugetar 2014 – 2020, Comisia Europeană ajungând la concluzia că, în cazul României există un risc major de dezangajare a unor sume foarte mari, determinate de lipsa proiectelor viabile, situație prezentă și în cazul SUERD. UAT-urile din Caraș-Severin, riveran Dunării, sunt eligibile pe mai multe Axe prioritare și Priorități de Investiții, așa cum sunt acestea definite în ghidurile specifice.

În prezent este deschis apelul de proiecte de pe Axa prioritară 3, dedicat sprijinirii eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în ingfrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor, Operațiunea B – Clădiri Publice.

UAT-urile din județ pot depune proiecte atât individual de unitățile administrativ teritoriale, județ, municipii, orașe, comune, cât și prin parteneriate încheiate între acestea. Aici este, de altfel și cheia proiectului gândit de Rujan. Oportunitatea încheierii de parteneriate între Consiliul Județean Caraș-Severin și UAT-urile interesate în promovarea și implementarea unor asemenea proiecte. Termenul limită pentru depunerea proiectelor este unul strâns, 19 iulie 2018, ora 10:00!

Prin urmare, se impune derularea unor activități prospective, cu termene foarte scurte, așa cum apar acestea detaliate în cuprinsul proiectului de hotărâre. Rata de cofinanațare a UAT-urilor va însemna un efort de 2% pentru cheltuielile eligibile ale proiectului iar valoarea eligibilă a acestuia se poate situa între 100.000 de mii euro și 25 milioane euro.

Sergiu TABAN

Veste bună pentru cărășeni: proiectul de modernizare a DJ 571 – Intersecție DN 57 – Moldova Nouă – Cărbunari – Sasca Montană  – Ciuchici, a fost declarat eligibil pentru a fi finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Proiectul a fost depus de conducerea Consiliului Județean Caraș-Severin pe SUERD (Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării) și se ridică la o valoare de peste 120 de milioane de lei.

În urma verificării conformității administrative și eligibilității cererii de finanțare, proiectul a fost admis în etapa următoare a procesului de evaluare și selecție, respectiv evaluarea tehnică și financiară, etapă în care reprezentanții forului județean trebuie să depună planurile ce prezintă situația propusă a drumului, precum și planurile de ridicare topo, semnate de proiectant și vizate de Oficiul de Cadastru. Cererea de finanțare poate fi exclusă din procesul de evaluare, selecție și contractare, în cazul în care se constată că acceptarea ei s-a făcut în baza unor informații incomplete sau incorecte din partea solicitantului.

La finalul anului trecut, președintele CJ Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, a semnat cu Ministerul Dezvoltării contractele de finanțare pentru modernizarea altor 7 tronsoane de drum județean, valoarea acestora ridicându-se la peste 107 milioane de lei. Lucrările pentru reabilitarea celor peste 50 de km de șosea vor începe, cel mai probabil, undeva în vara anului 2018, în cazul în care nu vor exista probleme și contestații la licitațiile de atribuire a proiectării și a execuției. Este vorba de tronsoanele: DJ 585 – Valeapai – Duleu – limită judeţ Timiş, DJ 608B –  Copăcele-Zorlencior, DJ 608B – Zorlencior-Zorlențu Mare, DJ 680A – Maciova – Ciuta – Obreja, DJ 571 (DN 57B) – Eftimie Murgu, DJ 571G – Gîrbovăț – Lăpușnicu Mare, DJ 608B – Constantin Daicoviciu – Copăcele.

Karina TINCUL

Două dintre drumurile județene care tranzitează zona de clisură vor fi reabilitatea cu bani europeni, după cum a anunțat Silviu Hurduzeu la finalul săptămânii trecute.

Este vorba despre DJ 571 – Intersecţie DN 57 – Moldova Nouă – Cărbunari – Sasca Montană – Ciuchici și DJ 571 A, intersecţia DN 57 (Gornea) – Sicheviţa, Gârnic – Intersecţia DJ 571 (Moldoviţa), pentru ambele urmând să fie investită o sumă totală care depășește 200 de milioane de lei.

Mai exact, pe DJ 571 se va interveni pe o suprafață de 46.686 de metri pentru care va fi investită o sumă totală de 126.509.469,09 lei. În ceea ce privește tronsonul din DJ 571 A, investiția va atinge 83.753.530,00 lei.

„Avem două drumuri pe care dorim să le propunem pe o finanțare europeană, prin programul SUERD( Strategia Uniunii Europene privind regiunea Dunării). Vream astfel să creștem gradul de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei TEN-T.  Sunt singurele drumuri pe care le putem propune pentru această finanțare. Astfel, au fost aprobate acordurile de parteneriat cu UAT-urile prin care trec aceste două drumuri, un pas necesar, și am aprobat indicatorii tehnico-economici”, explică Silviu Hurduzeu, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin.

Diana RADU

Primăria orașului Oravița nu se dezminte când vine vorba de finanțări nerambursabile din fonduri UE. După ce a semnat contracte în valoare de peste 10 milioane de euro, amintim aici proiectele de reabilitare a Pieței Agroalimentare, Teatrului Vechi „Mihai Eminescu” și a fostei clădiri a Primăriei, administrația orăvițeană a primit aviz favorabil la evaluarea conformității administrative pentru proiectul „Lucrări de restaurare, modificare, dotare și schimbare de destinație în muzeu a fostului sediu S.E.T.T.P.P.L. (fostul sediu al UFET-ului), clădire monument istoric”.

Proiectul a fost depus în vara aceasta în cadrul Programului Operațional 2014 – 2020 / Axa Prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural / Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, la apelul de proiecte dedicat sprijinirii obiectivelor Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) – Promovarea culturii și a turismului, a contactelor directe între oameni. După evaluarea conformității administrative a cererii de finanțare, ADR Centru a anunțat Primăria orașului Oravița că proiectul a fost declarat eligibil pentru această fază. Conform studiului de fezabilitatea, clădirea fostului UFET, situată în proximitatea Teatrului Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița, urmează a fi restaurată  și amenajată pentru a găzdui Muzeul  Multiculturalismului European, acesta ilustrând tradiția conviețuirilor interetnice în habitatul Oravița și, prin extensie, în ținutul cărășean. Valoarea totală a proiectului este de puțin peste 3 milioane de lei.

Citește și: Primarul URSU, campion la proiecte din fonduri europene nerambursabile!

„Muzeul va fi situat într-un parc istoric-social şi spaţiu pentru manifestări în public a ataşamentelor locale pentru recuperarea tradiţiei, un imperativ al momentului actual”, declară istoricul Ionel Bota, directorul Centrului Cultural Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”.

Dincolo de restaurarea clădirii, zona din proximitatea Teatrului Vechi „Mihai Eminescu” își va schimba radical aspectul peisagistic odată cu proiectele de reabilitare a celui mai vechi teatru din țară și amenajarea unei piațete în zonă.

Citește și: Peste 4.5 milioane de euro din fonduri europene pentru Primăria Oravița

„Am gândit ca acestei zone să-i dăm un aspect peisagistic cât mai interesant, mai ales că este o zonă încărcată de istorie și este una dintre cele mai vizitate locații din orașul nostru. Prin implementarea acestor proiecte, vom avea, cu siguranță, unul dintre cele mai interesante obiective turistice din Valea Carașului”, a declarat, pentru Reper 24, primarul orașului Oravița, Dumitru Ursu.

Citește și: 20.000.000 de lei, investiți în educație! Campus preuniversitar, inaugurat la Oravița!

Diana RADU

Primarul orașului Moldova Nouă, Adrian Torma, a făcut recent o analiză a stării clădirilor din localitățile aparținătoare ce au ca și destinație de cămin cultural. Rezultatul? Unul nesatisfăcător, majoritatea dintre ele fiind într-o stare continuă de degradare.

Edilul-șef al orașului din Clisura Dunării consideră că edificiile culturale din localitățile aparținătoare orașului pe care-l conduce (Moldova-Veche, Măcești și Moldovița) au fost lăsate în paragină în ultimii ani, iar situația lor trebuie să înceteze. În acest sens, primarul Torma intenționează ca anul viitor să găsească sursa de finanțare necesară reabilitării clădirilor. Deși în perioada 2008 – 2012 pentru acestea s-au făcut studii tehnice și s-au obținut avize în vederea depunerii de proiecte pe fonduri guvernamentale pentru reabilitarea lor, în perioada 2012 – 2016, acestea au fost abandonate.

„După ce, ani de zile toate căminele culturale din comunitatea noastră au fost lăsate în paragină, a venit timpul să începem renovarea lor. În perioada 2008 – 2012, au fost depuse, pentru proiecte guvernamentale, toate cele 3 cămine culturale (Moldova Veche, Măcești si Moldovița), doar că, schimbarea primarului în perioada 2012-2016, nu numai că nu a dus la punerea în aplicare a proiectelor, ci s-a produs chiar abandonarea lor.”, este concluzia edilului-șef al orașului de la malul Dunării.

Ca urmare a acestei triste analize, administrația publică din orașul din Clisura Dunării este decisă să reia procedura de proiectare și să identifice noi surse de finanțare. La o primă analiză, două dintre clădiri ar putea fi eligibile (Moldova Veche și Moldovița) pentru reabilitare prin programul Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), urmând ca pentru căminul cultural din Măcești să fie identificate resurse financiare proprii.

„Am încercat resuscitarea celor 3 proiecte, doar că  au expirat toate avizele si din păcate trebuie să reluam întreg procesul de proiectare si identificare a surselor de finanțare. Pentru buna dumneavoastră informare vă anunț:

- pentru căminele culturale din Moldova Veche si Moldovita vom încerca reabilitarea lor pe programul european SUERD și vom depune până în martie 2018 proiectele;

- căminul cultural din Măcești nu îndeplinește condițiile de finanțare și îl vom reabilita din resurse proprii. În perioada acestui sfârșit de an, am reabilitat în întregime acoperișul, iar anul viitor vom începe să lucrăm în interiorul clădirii, tâmplăria, instalațiile termice și electrice, fațadele și dotările interioare. Sunt pași mici, dar se dovedește încă o dată că acolo unde există voința și implicare apar și rezultate.”, mai scrie edilul-șef Adrian Torma pe pagina sa de facebook.

Diana RADU