Unul dintre proiectele prin care se dorește atragerea unui număr mai mare de turiști în Clisura Dunării din Caraș-Severin este în plină derulare în comuna Coronini. Este vorba de restaurarea și punerea în valoare a cetății Ladislau, monument istoric din secolul al XIV-lea, ale cărui ruine se ridică pe un deal deasupra Dunării. Aproape 20 de milioane de lei sunt investiți în acest proiect, derulat de Primăria Coronini pe fonduri europene.

„Proiectul are o valoare destul de mare, 19.851.860 de lei, undeva la patru milioane și jumătate de euro. Se lucrează acolo, au început să se vadă deja rezultatele. Din păcate, se reabilitează doar ruinele deoarece nu am reușit să găsim o imagine veche din care să ne dăm seama cu arăta cetatea pe vremuri. Aceasta a fost demolată prin anii 1550, spre deosebire de cea de pe malul sârbesc. Mereu încerc să îi fac pe oameni să înțeleagă, și eu mi-aș fi dorit tare să facem cetatea asemănătoare cu cea a sârbilor, dar aceea nu a fost demolată. Cetatea de la noi a fost bombardată și Ministerul Turismului nu ne-a permis să facem mai multe lucrări, doar să reabilităm ruinele, pentru că nu am avut o imagine, să vedem cum arăta ea pe vremuri, când era în picioare. Nu am reușit să găsim niciunde, am căutat chiar și la Viena”, a precizat pentru Reper 24, primarul comunei Coronini, Ilie Boboescu.

Edilul este însă convins că odată lucrările terminate, vechea cetate medievală va deveni un punct de atracție turistică, mai ales având în vedere că este situată la un pas de Dunăre, iar în zonă se află și alte obiective demne de interes, cum ar fi cunoscuta stâncă Baba Caia, pe marginea căreia s-au țesut de-a lungul timpului numeroase legende.

Lucrările de la cetatea Ladislau sunt derulate de o firmă din Ploiești, a mai precizat primarul Ilie Boboescu, și deși termenul inițial de finalizare al acestora era luna noiembrie a acestui an, este foarte posibil ca acest termen să fie prelungit, având în vedere întârzierile apărute în perioada pandemiei.

Proiectul cuprinde consolidarea, restaurarea, conservarea și protecția cetății , realizarea unui punct de belvedere prin amenajarea Turnului 3 de Sud-Vest, conservarea zidurilor și turnurilor cetății cu asize de piatră, amenajarea de platforme și pasarele, construirea unui corp anexă, realizarea de instalații electrice și sanitare, realizarea iluminatului arhitectural și ambiental, amenajarea incintei sitului și realizarea de alei pietonale.

Karina TINCUL

O investiție în valoare de peste două milioane de lei a ajuns la final în comuna Vermeș din Caraș-Severin. Trei străzi în lungime totală de aproape 2,5 km au fost asfaltate prin Compania Națională de Investiții, primarul Ion Iacob Damian putându-se mândri de acum cu una din puținele localități cărășene în care a fost turnat asfalt pe marea majoritate a străzilor.

„Este vorba de străzile Samoș și Murariu din Vermeș și de Ersig Sivale din satul Ersig. Au o lungime de aproximativ 800 de metri fiecare și nu pot să zic decât că sunt mulțumit de rezultat. S-au asfaltat străzile, s-au făcut rigolele și podețele de acces. Nu am lăsat constructorul să plece până când nu am verificat ca totul să fie în regulă. Până la urmă, ei pleacă și noi rămânem aici, cu lucrarea.

Restul străzilor din comună au fost asfaltate în urmă cu câțiva ani, în cadrul unui proiect derulat pe fonduri europene, prin care am modernizat și căminul cultural. A fost o lucrare bine executată, sunt deja 10 ani de atunci și nu avem o fisură în asfalt.

Ce a mai rămas de făcut este un drum comunal care leagă Vermeșul de Sacoșu Mare, din județul Timiș. Așteptăm să apară o linie de finanțare pentru a putea să îl asfaltăm și pe acesta, pentru că din bugetul comunei nu ne permitem acest lucru”, a precizat pentru Reper 24, primarul Ion Iacob Damian.

Recent, la Vermeș a fost finalizată o altă investiție, tot prin Compania Națională de Investiții, peste 2.600.000 de lei fiind investiți în refacerea și modernizarea drumului comunal 87 Vermeș-Valeapai.

foto: arhivă (în perioada derulării proiectului)

Karina TINCUL

Finalul lunii iunie a venit cu o veste bună pentru primarul Brian Filimon și pentru locuitorii comunei Măureni. Ridicarea unei grădinițe moderne în Măureni, unul din proiectele pentru care edilul comunei a dorit să implementeze deja de ceva vreme, este pe calea cea bună.

„Am primit o veste bună de la Compania Națională de Investiții: au fost aprobați indicatorii tehnico-economici la grădinița modernă din Măureni și se pregătește scoaterea la licitație a proiectării și execuției. Este un proiect foarte important pentru viitorul comunității noastre, pentru că este nevoie foarte mare de o grădiniță nouă în Măureni. În Șoșdea avem deja o grădiniță nouă de ceva timp, însă cea din Măureni este într-o stare destul de rea, chiar dacă am încercat să o facem cât mai utilă pentru copilașii noștri. Mă bucur pentru acestă veste și bineînțeles continuăm și batem la ușă pentru a face cât mai multe alte proiecte”, a explicat în cadrul unei emisiuni live la Reper 24, primarul Brian Filimon.

Valoarea proiectului se ridică la peste 600.000 de euro, iar planurile edilului nu se opresc aici:

„Va fi o grădiniță modernă, cu absolut toate dotările necesare unei astfel de clădiri. În perspectivă, ne gândim deja ca după realizarea ei să o transformăm într-o grădiniță cu program prelungit, să fie cât mai utilă pentru părinții și copilașii din comunitate. Trebuie să vedem exact care sunt pașii care trebuie parcurși pentru acest lucru, însă până atunci ne bucurăm de vestea primită, o veste importantă pentru comunitatea noastră”, a mai precizat primarul Brian Filimon.

Karina TINCUL

Accident feroviar în această dimineață în județul Caraș-Severin. O ambulanță privată de transport dializă a fost lovită de trenul de pasageri IR 9572, care circula pe ruta Timișoara – Caransebeș. Accidentul a avut loc pe raza localității Căvăran, la trecerea de nivel cu calea ferată. Din fericire, nu au fost înregistrate victime.

„La locul accidentului s-au deplasat de urgență două echipaje de pompieri militari cu o autospecială de descarcerare și o autospecială de stingere și un echipaj SMURD, din cadrul Detașamentului de Pompieri Caransebeș, o ambulanță SAJ și un echipaj IPJ”, a informat Adrian Manofu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Semenic al județului Caraș-Severin.

Acesta a mai precizat că șoferul ambulanței a fost evaluat de personalul SAJ și a refuzat transportul la spital, iar cei 20 pasageri aflați în garnitura de tren, au fost evaluați medical de echipajul SMURD, niciun pasager neavând nevoie de îngrijiri medicale.

Karina TINCUL

Primarul Ioan Popa a declarat în numeroase rânduri că își dorește să schimbe fața orașului, motiv pentru care a insistat în ultimii ani inclusiv pe derularea unor proiecte de anvelopare a blocurilor de pe raza municipiului. Mai multe astfel de proiecte au primit finanțare pe fonduri europene pe ciclul de finanțare 2014-2020, lucrările fiind în curs de derulare, iar primarul speră ca pe ciclul de finanțare 2021-2027, alte asociații de locatari să fie interesate de demararea unor astfel de proiecte. Pe de altă parte, edilul reșițean este în continuare în căutarea unui arhitect-șef, alături de care să facă „un pic de rânduială în oraș”.

În perioada următoare, vor începe lucrările la nu mai puțin de 14 scări de bloc, a anunțat primarul Ioan Popa, fiind încă un pas făcut în direcția schimbării pe care și-o dorește edilul reșițean.

„Cetățenii sper să înțeleagă marele avantaj pe care îl dă o anvelopare făcută în mod corect, cu lift schimbat, cu geamuri, cu acoperiș, ceea ce a început deja să apară în zona Pieței de Sud. Cred că pe măsură ce proiectele de pe 2014-2020 vor apărea, oamenii vor prinde încredere tot mai mare.

Dacă mă întrebați pe mine și știți că eu sunt un om sincer, pe mine mă interesează mai puțin ca oamenii să consume mai puțin gaz atunci când se încălzesc, evident generează mai puțin bioxid de carbon, mă interesează să schimb un pic și estetic fața orașului, pentru că blocurile astea comuniste sunt prima imagine pe care o ai în momentul în care intri în oricare oraș din România. Părerea mea este că blocurile care s-au finalizat pe Horia au deja o altă față, sunt un pic mai elegante, mai frumoase și mai ușor de vizualizat de către oameni”, a precizat Ioan Popa.

Edilul reșițean a adăugat că este încă în căutarea unui arhitect-șef pentru Primăria Reșița, care să facă curățenie în oraș: „Mai sunt încă zone de curățit, mai sunt chioșcuri, mai sunt clădiri parazitare, mai sunt fațade nelalocul lor, trebuie pus în continuare un pic de rânduială în oraș.

Din păcate, deși școala de arhitecți de la Timișoara și de la Cluj produce arhitecți pe bandă rulantă în fiecare an, foarte puțini sunt dispuși să intre în administrația publică”, a afirmat Ioan Popa.

Karina TINCUL

Primarul Luca Mălăiescu își dorește ca orașul pe are îl conduce să se remarce nu doar ca una dintre localitățile cele mai frumoase ale județului Caraș-Severin, ci și ca unul dintre orașele cele mai curate. În acest sens, administrația locală din Oțelu Roșu lucrează la asfaltarea tuturor străzilor și pavarea trotuarelor, astfel încât acestea să devină mai ușor de întreținut. Pe de altă parte, se depun eforturi pentru implementarea pe raza întregului oraș a colectării selective a deșeurilor.

„Chiar dacă, așa cum spuneam și cu alte ocazii și o repet, nu o dată ci de o sută de ori, Oțelu Roșu este cel mai frumos oraș din Caraș-Severin, să știți că și la curățenie stăm bine. Nu foarte bine, mai avem de muncit, îmi doresc să avem un oraș mai curat, foarte curat. Noi am achiziționat nu de mult un utilaj, o mașină multifuncțională pe care putem să o folosim iarna la deszăpeziri, iar vara putem monta pe ea perii și un sistem de udare. Cu siguranță va fi un câștig mare pentru oraș din punctul acesta de vedere, iar cetățenii vor vedea utilajul cât de curând pe străzile orașului. Iar când ai străzile asfaltate sunt și mai ușor de întreținut și așa cum spuneam utilajul va aduce un plus valoare din punct de vedere al curățeniei”, a afirmat în cadrul unei emisiuni live la Reper 24, primarul Luca Mălăiescu.

Edilul a mai precizat că deși orașul pe care îl conduce a fost practic una din localitățile pionier din Caraș-Severin atunci când e vorba de colectarea selectivă a deșeurilor, lucrurile nu sunt încă perfecte.

„Mai facem și noi greșeli, nu ne adaptăm așa repede, am văzut că unii încă mai au probleme din acest punct de vedere, dar vreau să le mulțumesc cetățenilor din Oțelu Roșu, în primul rând că au dat curs acestei inițiative a Primăriei. Am început să selectăm foarte mult, am rămas chiar plăcut surprins când am văzut că oamenii au dat curs inițiativei. Se străduiesc și ei să selecteze acasă, le-am dat saci pe culori diferite. Mai avem probleme din punct de vedere al ridicării lor ca și termene, dar încet-încet ne punem la punct și îi rog frumos să aibă răbdare cu noi, pentru că și pentru noi este ceva inedit. Suntem la început, dar le promit că ne vom adapta și voi face tot posibilul să luăm măsuri să venim în întâmpinarea lor pentru a le ușura și lor munca”, a mai explicat primarul Luca Mălăiescu.

foto: arhivă

Karina TINCUL

Interminabilele discuții pe marginea renunțării sau continuării proiectelor de reabilitare energetică ale celor trei staționare ale Spitalului Județean de Urgență din Reșița pare să se fi tranșat în cadrul ultimei ședințe a Consiliului Județean Caraș-Severin. În urma votului consilierilor județeni, s-a decis renunțarea la contractele de finanțare. În favoarea proiectelor inițiate de președintele Romeo Dunca au votat consilierii liberali, contra renunțării la proiecte au fost consilierii PSD, PRO România și PMP.

Au fost discuții aprinse în cadrul ședinței, Ioan Crina, Ionuț Popovici și Flavius Nedelcea declarându-se categoric împotriva renunțării la proiectele de finanțare, în ciuda insistențelor lui Romeo Dunca, președintele CJ, că forul județean nu are cum să acopere cheltuielile neeligibile a căror valoare depășește finanțarea primită din fonduri europene. Președintele PMP, Ionuț Popovici a anunțat chiar că în cazul în care proiectele vor fi aprobate va face o plângere penală împotriva tuturor celor care au votat pentru renunțarea la proiecte.

„Dacă mă întrebați pe mine, această renunțare cred că trece oarecum și limita legală. Din punctul meu de vedere este un abuz, iar în momentul în care aceste finanțări vor fi retrase, personal voi formula o plângere penală împotriva tuturor, și a inițiatorului și a celor care votează aceste proiecte. Nu este o amenințare, este o realitate. Dacă voi avea sau nu dreptate, vor hotărâ instituțiile abilitate”, a precizat acesta.

Liberalii nu s-au lăsat însă convinși de argumentele opoziției și au ridicat mâna în favoarea renunțării la contractele de finanțare, fapt ce l-a determinat pe președintele Dunca să le mulțumească și să îi asigure că au făcut un lucru bun.

„Proiectele au trecut, consilierii noștri au responsabilitate și au înțeles că nu avem cum să le facem. Nu putem să ne băgăm într-o cheltuială neeligibilă atât de mare, dacă nu avem resursă financiară. Ce să facem? Să scoatem lucrările la licitație pe nasturi? Pe șase milioane de euro de la Comunitatea Europeană? Și cu celelalte șapte ce facem? Mai avem încă zeci de milioane de lei datorii, din 2008. Ne mai îndatorăm pentru încă 10 ani, dar pentru ceva ce schimbă radical serviciul de sănătate în județ, nu să vopsim un spital din 1935”, a precizat la finalul ședinței, Romeo Dunca.

Președintele Consiliului Județean a recunoscut că există riscul de a nu primi finanțare pentru ridicarea unui nou spital județean la Reșița, proiect pe care dorește să îl implementeze alături de Primăria municipiului, dar este vorba de un risc asumat, „pe care trebuie să îl luăm acum”. Pe de altă parte Romeo Dunca a dat asigurări că cele trei staționare nu vor fi lăsate de izbeliște, în așteptarea momentului 2026, când speră acesta că va fi inaugurat noul spital: pe de o parte, se vor investi 5 milioane de lei în lucrări de reparații, iar pe de altă parte se va încerca obținerea unei finanțări pe POIM, de 10 milioane de lei, pentru schimbarea instalațiilor electrice și de gaze tehnice.

Citește și „Este momentul să facem un alt spital”. Vela și Popa fac front comun cu Dunca

Karina TINCUL

Primăria Reșița a luat măsuri de combatere și distrugere a ambroziei, plantă alergenă care poate provoca serioase probleme de sănătate oamenilor. Astfel, pe parcursul lunii trecute, pe raza municipiului de pe Bârzava a fost aplicat erbicid în zonele în care au fost identificată planta. S-au folosit 100 de litri de erbicid, diluat în 5.000 de litri de apa, anunță reprezentanții Primăriei Reșița.

S-a acționar în zonele: platforma Mociur, Bârzăviței, Moroasa, Gugu, parcare Kaufland Luncă, Lend, drum centură, bariera G. A. Petculescu, Gara Sud, platou pod Pompieri, str. Călărașilor, platou bazinul de înot, Minda, Marginea-Plastomet, strada Scorușului, Poiana Golului, spălătoria auto Ava, Timișorii, 24 Ianuarie, drum Triaj până la Unitatea Militară, decantor L. Blaga, Inspectoratul Școlar Județean, Ateneu, Triaj, Parcului/Zoo, Canalului/Oituz, Policlinica din centrul civic, Eminescu, Banca Țiriac, stația Nera, Ioan Corvin, zona Finanțe, Stadion Valea Domanului, Biserica ucraineană, Trandafirul, Sportivilor, Grădinița din Moroasa, Camera de Comerț, Valea Țerovei până în cartierul Țerova, pe ambele sensuri, strada Traian Doda, Digului, Bârzavei, str. Nera, pasaj TMK, zone din Micro 3.

„În cazul în care cetățenii au cunoștință și alte locații în care este prezentă aceasta plantă, îi rugăm să se adreseze S.P.D.I.R.P.C.L.S.I.P.D, la secretariat, tel 0255.220.200”, transmit reprezentanții Primăriei Reșița.

Următoarea sesiune de erbicidare va începe în 2 august 2021.

Karina TINCUL

Muzeul Banatului Montan din Reșița găzduiește zilele acestea expoziția de fotografie „Foc nestins. Azi, la 250 de ani de industrie”, o expoziție considerată de mulți ca fiind un eveniment deosebit de important pe de o parte pentru că ne aflăm în anul în care Reșița sărbătorește 250 de ani de foc nestins, iar pe de altă parte deoarece imaginile expuse aduc în atenție aspecte din industria reșițeană actuală.

Sunt expuse fotografii realizate pe parcursul acestui an aniversar în halele de producție ale companiilor UCM Reșița și TMK, precum și la centrala hidroelectrică Grebla de către fotograful Daniel Pușcău și de cursanții clasei de artă fotografică ai Școlii Populare de Arte și Meserii „Ion Românu” Reșița: Alin Daniel Bugariu, Dariana Armanca, David Ghilea, Denis Elchescu, Denis Țară, Diana Ciorba, Doru Bănică, Ioana Bănică, Doru Goșnea, Karina Tincul, Oana Florea, Petru Dragomir, Răzvan Ciuvelic, Simona Hurduzeu, Victor Ghițescu.

„Am pornit în această experiență neștiind ce ne așteaptă. Am rugat pe cei de la TMK, de la UCM Reșița, de la CEZ să ne faciliteze accesul în societățile lor, ne-au primit cu brațele deschise, ne-au lăsat să ne facem de cap pe unde s-a putut, unde nu a fost pericole de accidente și ceea ce a rezultat puteți vedea aici. Este o fărâmă din activitatea zilnică a muncitorilor din aceste uzine și de la hidrocentrala Grebla și este o părticică din cei care au făcut aceste poze, fie că am fost eu, fie că au fost cursanții mei, de care sunt foarte mândru. Este a doua expoziție pe care o facem anul acesta”, a precizat Daniel Pușcău, la vernisajul expoziției.

O astfel de expoziție, cu fotografii în care să fie imortalizate aspecte din prezentul industrial al Reșiței, o expoziție care „continuă identitatea Reșiței” nu a mai fost realizată de foarte mult timp, a atras atenția Flavian Savescu, artist fotograf distins cu Excelență FIAP în rang de bronz (EFIAP/B):

„Expoziția aceasta se integrează foarte bine în contextul actual și spun acest lucru deoarece îmi doresc ca ceea ce vedem astăzi în fotografii să mai existe și să poată fi văzut și de copiii noștri, să nu devină istorie, să nu vedem lucrurile acestea doar în fotografii. Ele să existe în continuare, nu așa cum multe lucruri din anii 90 încoace au dispărut. Mi-aș fi dorit să fie și cineva dintre oficialitățile orașului alături de noi, pentru că este un eveniment această expoziție. Cred că de zeci de ani așa ceva nu a mai fost făcut în Reșița și în zona aceasta, de aceea este un eveniment important.

Nu știu dacă vă amintiți fotografiile acelea vechi din Reșița, cu zonele industriale. Sunt convins că și aceste imagini vor intra în patrimoniul orașului și al zonei. Așa cum privim noi imaginile din trecut, așa o să fie privite și acestea de cei care vor urma după noi, cu mențiunea că mi-aș dori ca ele să dăinuiască în continuare și fizic, nu doar prin fotografii și să poată fi documentate în continuare”.

La rândul său gazda evenimentului, directorul Muzeului Banatului Montan, Flavius Bozu, a lansat o provocare către expozanți, exprimându-și dorința ca pe viitor să realizeze o expoziție împreună, în care să poată fi admirate atât imagini realizate în trecut în uzinele reșițene, imagini aflate în colecția muzeului, cât și fotografiile realizate pe parcursul acestui an și care se concentrează pe prezentul industriei reșițene.

Expoziția „Foc nestins. Azi, la 250 de ani de industrie”, mai poate fi vizitată la Muzeul Banatului Montan din Reșița până pe data de 7 iulie.

Foto: Sorina Cătană

La Reșița sunt programate săptămâna viitoare acțiuni de deratizare, anunță reprezentanții Primăriei. Acestea se vor desfășura în colaborare cu Societatea Comercială DD CHIM SRL.

„În perioada 06-07.07.2021, se vor desfășura acțiuni de DERATIZARE (combaterea rozătoarelor) pe domeniul public al municipiului Reșița.

Produsul utilizat în cadrul lucrărilor de deratizare este Varat Block.

Antidot în caz de ingerare accidentală este Vitamina K1”, transmit reprezentanții administrației locale reșițene.

În cazul condițiilor meteo nefavorabile termenul de executare a lucrărilor va fi prelungit.

foto: zf.ro

Karina TINCUL