De 30 de ani România parcă e blestemată. Blestemată la sărăcie, ură, dezbinare, răutate. Parcă nu mai suntem noi. Sau așa am fost?

Zi de zi, ceas de ceas, televiziunile, internetul, abundă de crime, violuri, pedofilie, hoție și…prostie. De multe ori, stai și te minunezi, întrebându-te: de unde se adună toate? Adevărul e că nu poți să intri într-o unitate sanitară fără să umbli la portofel în loc de „bună ziua“; nu poți rezolva o problemă administrativă, ori de cine știe ce altă natură, fără să bagi adânc mâna în buzunar. Nu mai poți să faci nimic fără cota obișnuită de șpagă, mită, bacșiș, peșcheș, spuneți-i cum vreți. La rândul nostru suntem fericiți dacă cineva ne scoate ochii cu o „atenție“. Ne furăm singuri căciula.

De vecinul, pe care îl ști de-o viață, om liniștit, la locul său, familist convins, afli într-o bună zi că e săltat de mascați pe motiv că e pedofil, violator, ori cine știe ce alte găinării ori lucruri mai serioase o fi făcut. Se ceartă frate cu frate și se bat până la sânge pentru o palmă de pământ, se încaieră și se taie părinți cu copii.

Avem parcă în ADN-ul nostru tot felul de reminiscențe de la huni, tătari, fanarioți, care ne-au influnțat de-a lungul timpului istoria și destinul. Mai avem în fruntea țării tot felul de indivizi pe care lumea îi numește „aleși“, care se comportă aidoma majorității: fură, înșeală, păcălesc, fac trafic de influență, aleargă cât e ziua de lungă și mandatul de scurt după interesul personal ori de grup, fac tot ce se poate pentru bunăstarea lor.

E cinic ceea ce se întâmplă, de parcă un blestem s-a abătut asupra noastră. Ne întrebăm de ce ne pleacă pruncii din țară. Răspunsul e simplu: găsesc ceea ce și-au dorit și ne-am dorit mereu: un trai decent, respect pentru meseria pe care o fac, indiferent care ar fi ea, predictibilitate pentru ziua de mâine. Altfel spus, tot ceea ce și-au dorit acasă, găsesc printre străini. Atâta doar că aici, în țară, nimeni nu se gândește să facă aceste lucruri; nici cei mari, nici cei mici.

Toate gândurile, idealurile și speranțele noastre nu trec de stadiul de dorință. Nu avem puterea să le punem în practică și ca un făcut, cei care încearcă totuși, așa ceva sunt priviți ca niște alienați, iar „statul“ are meru „grijă“ de ei. Suntem blestemați sau doar prea proști ori lași să devenim ceea ce vrem cu adevărat. Schimbarea trebuie să vină din noi, dar e atât de încorsetată încât cu greu poate să iasă la lumină.

Până când nu vom scăpa de păguboasele expresii care ne călăuzesc, precum: „lasă că merge și așa“ ori „mie să-mi meargă bine, că de restul…nu-mi pasă“, vom fi mereu călcați pe cap, mereu priviți ca o nație dezbinată, fără coloană vertebrală, gata să facă orice pentru interesul propriu.

Și sincer nu cred că suntem așa. Sau cel puțin mai sper acest lucru. Mai sper că într-o bună zi să ne trezim și să redevenim ceea ce vrem cu adevărat. Dar vrem oare, sau e doar o iluzie? Suntem blestemați de soartă sau doar proști făcuți grămadă?

Dan AGACHE

O infirmieră a secției de Chirurgie de la Spitalul Municipal de Urgență din Caransebeș a fost ridicată în această dimineață și dusă la Parchetul de pe lângă  Tribunalului Caraș-Severin pentru audieri de ofițeri ai Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Caraș-Severin. Persoana ar fi pretins sume de bani în scopul unor presupuse angajări la spitalul din Caransebeș, pe care le-ar putea înlesni prin relațiile de care dispune.

Acțiunea se desfășoară sub îndrumarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, infirmiera spitalului fiind audiată chiar în acest moment de către oamenii legii.

Ofițerii de investigații criminale economice fac la această oră mai multe percheziții și solicită documente conducerii Spitalului Municipal de Urgență din Caransebeș.

„Facem audieri într-un dosar de corupție” spune prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, Laura Iancu.

Potrivit surselor noastre nici conducerea spitalului nu ar avea mai multe informații despre ceea ce caută ofițerii DGA.

„Pot să vă spun că nu a fost un flagrant, ci percheziții și că este vorba despre o infirmieră angajată la noi, pe secția de Chirurgie“ afirmă Alin Simeria, purtătorul de cuvânt al unității spitalicești.

Vă reamintim că la conducerea Spitalului Municipal din Caransebeș se află din luna decembrie 2018 fostul manager al Caromet-ului, Octavian Dena, nominalizat pentru această funcție de primarul municipiului Caransebeș, Felix Borcean. Dena a refuzat să își pună la dispoziție telefonul pentru a fi contactat de publicația noastră și, prin urmare, nu am putut avea un punct de vedere legat de situația creată la unitatea medicală pe care o conduce.

Contactată de Reper 24, Mihaela Popovici, fostul manager al SMU Caransebeș afirmă că anumite rumori legate de persoana surprinsă astăzi de investigatorii criminalității economice în timp ce primea sume necuvenite, ar fi ajuns și la urechile acesteia. Popovici consideră că nu a ieșit fum fără foc…

Vom reveni cu amănunte

Sergiu TABAN

Evident, despre relația angajatului de la Spitalul Județean din Reșița, ridicat de ofițerii DGA și acuzat de luare de mită, Iordan Hopartu, cu lugojeanul Octavian, deținătorul de spații comerciale cu trepte pe care este inscripționat chiar numele Octavian (cultul personalității??) și o firmă Bom Mecanica care oferă servicii funerare complete, ajunsă pe locul II în România și conexiunile acestora la nivelul administrativ-politic din Caraș-Severin, ba chiar la nivelul fostelor conduceri ale Spitalului Județean din Reșița, încă nu s-a spus mai nimic…

În vreme ce managerul Spitalului Județean din Reșița, Waldemar Murgu, stă la „cutie“, fără a face nicio declarație legată de ceea ce s-a petrecut în ograda lui proprie Reper 24 l-a contactat pe șeful Secției Anatomie Patologică a Spitalului Județean de Urgență din Reșița medicul Răzvan Simulescu, încercând să aflăm care este reacția acestuia și cum vede lucrurile după descoperirea acestor nereguli penale în cadrul acestei secții, ridicarea de către procurorii DGA și ulterior arestul la domiciliu al unui angajat al SJU Reșița, care se pare că era liantul infiltrat al firmei lugojeanului Octavian la morga celei mai importante unități medicale din Caraș-Severin.

„Punctul meu de vedere în legătură cu problemele colegului meu este că sunt absolut surprins de acuzații având în vedere ca noi avem proceduri legale legate de predarea decedaților din morgă. Noi funcționăm după legea 104 ca toate serviciile de anatomie patologica din țară, decedatul în spital se preda îmbălsămat, îmbrăcat și curat la aparținători. Astea sunt proceduri specifice serviciului și sunt măsuri DE SĂNĂTATE PUBLICĂ! Despre transportul decedaților nu am ce să comentez, asta intră în atribuțiile firmelor de pompe funebre care sunt autorizate. Nu știu despre acuzațiile aduse lui decât ce am citit în presă. Așa cum ai scris în articol, colegul meu beneficiază de prezumția de nevinovăție. Noi în spitalul nostru încercăm să ne gospodărim cum trebuie, de câteva zile avem și o pompă de îmbălsămare electrică nouă și vom crește calitatea serviciilor“, a declarat medicul Răzvan Simulescu.

Medicul Simulescu: „Sunt absolut împotriva oricăror practici ilegale!“

„Ca și sef de secție și om sunt absolut împotriva oricăror practici ilegale. În altă ordine de idei, opinia publică vis a vis de subiectul medici/asistenți/tot ce înseamnă spital este extrem de proastă și oarecum bine împământenită la noi în oraș, având în vedere problemele care inerent apar ocazional. Ar fi de dorit o campanie care să arate și părțile bune din sistem, că acestea există și poate nu sunt mediatizate suficient. Ca o comparație, articole despre această operațiune au fost ultramediatizate dar despre reușitele medicale și administrative foarte puțin și lapidar. Toți am avut și vom avea probleme de sănătate și tot acei doctori și asistenți în care se aruncă cu pietre când se ivește ocazia ne vor trata în viitor, așa cum pot ei, după priceperea și cu aparatura fiecăruia“, atenționează dr. Simulescu, șeful Secției Anatomie Patologică. Ca să creștem calitatea actului medical trebuie să creștem și noi ca medici. În cazul în care se cer avantaje materiale de către un medic/asistent/infirmier pentru o procedură medicală sau îngrijire în spital, eu i-aș încuraja pe oameni să denunțe acest fapt organelor competente.

După ce am stat de vorbă cu mai mulți cetățeni și cadre medicale din Reșița, departe de camerele de luat vederi și de reportofoane, am aflat că de o perioadă bună de vreme, practic odată cu venirea medicului Simulescu în fruntea Secției Anatomie Patologică,  lucrurile au intrat pe un făgaș de normalitate, așa cum se întâmplă la unitățile spitalicești din țară. Decedatul se predă îmbălsămat, îmbrăcat și curat la aparținători în spital! Să intrăm în normalitate și la Spitalul Județean de Urgență din Reșița!

Citește și Arest la domiciliu pentru asistentul șpăgar de la morga Spitalului de Urgență din Reșița și control judiciar pentru angajata de la Octavian! 

Sergiu TABAN

Tribunalul Caraș-Severin a decis ieri să îl achite pe cel mai mare șpăgar dovedit din județ. Cu toate că a fost acuzat de spălare de bani în formă continuată, existând dovezi clare care să demonstreze că Sebastian Telbis a reușit să primească peste 300 de șpăgi într-o lună, medicul a scăpat ușor.

Instanța a respins, ca nefondată, cererea de confiscare extinsă a averii și a  dispus ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului instituită. Deci imperiul construit pe spatele pacienților rămâne intact, asta cu toate că în 10 decembrie 2015, magistraţii au dispus confiscarea mai multor sume de bani, a unor maşini, a unui cabinet stomatologic şi a apartamentului în care locuia fiica medicului.

Reamintim că Sebastian Telbis a fost medic șef la Serviciul de Evaluări Medicale din cadrul Casei Județene de Pensii Caraș-Severin și a fost trimis în judecată în vara anului trecut după ce în luna martie a anului 2014 acesta a fost ridicat de către DNA împreună cu alți doi medici cărășeni pentru luare de mită. La un an după acest incident, Telbis a fost condamnat la 3 ani cu executare, fiind eliberat condiționat în primăvara acestui an.

Diana RADU

Efrem Străin, consilier local reșițean, a fost prins ieri în flagrant în timp ce primea 400 de euro într-un bar, de la un reșițean interesat de o locuință ANL.

Alesul local a pretins în total 1500 de euro pentru a pune o vorbă bună în fața funcționarilor ce se ocupă de distribuirea locuințelor sociale.

După ce Străin a fost reținut pentru 24 de ore, în atenția oamenilor legii a intrat încă o persoană ce se pare că ar fi implicată în acest caz. Este vorba chiar de unul de-al lor, mai exact un polițist local reșițean, Călin Odobașa.

Acesta se pare că este un apropiat al reșițeanului dispus să plătească pentru locuința ANL și el i-ar fi făcut legătura acestuia cu Efrem Străin. Polițistul a fost și cel care a negociat suma ce urma să fie tranzacționată.

Până în momentul de față nu s-a luat nicio măsură legală asupra polițistului în cauză, acesta având deocamdată doar calitatea de suspect în dosar.

CITEȘTE ȘI: Consilier local reşițean, prins în flagrant în timp ce lua mită pentru o locuință ANL

UPDATE:

Tribunalul Caraș-Severin a decis ieri ca Efrem Străin să fie trimis în arest la domiciliu, după 24 de ore de arest preventiv. Măsura este provizorie, și asta pentru că procurorii au fost nemulțumiți de decizie și au depus contestație.

Alexandra JURCA

Gheorghe Bujancă și Florin Boată, cei doi angajați ai Direcției de Administrare a Domeniului Public și Privat, prinși în timp ce luau șpagă de la un șofer, au fost condamnați ieri la închisoare cu suspendare de Tribunalul Caraș-Severin.

Instanța a decis pentru fiecare câte trei ani de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de luare de mită, cu supraveghere pe durata termenului de încercare de patru ani.

De asemenea, cei doi angajați ai Consiliului Județean sunt obligați să presteze fiecare câte 90 de ore de muncă în folosul comunității în cadrul Primăriei Reșița sau al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Totodată, instanța a decis deducerea din pedeapsa aplicată, a duratei reţinerii şi a arestării preventive ce a început în data de 24.10.2015 până la zi.

Tribunalul Caraș-Severin confiscă, în folosul statului, de la cei doi, sumele de câte 500 lei, consemnate pe numele acestora pe seama şi la dispoziţia Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin. Pe lângă asta, Bujancă și Boată trebuie să plătească suma de câte 1.400 lei, cheltuieli judiciare faţă de stat.

Decizia poate fi contestată în termen de zece zile de la pronunțare.

Reamintim că angajații Consiliului Județean, Gheorghe Bujancă și Florin Boată, în timp ce se aflau într-o razie de control pe șoselele cărășene, au oprit în trafic un tir cu tonaj depășit cerându-i șoferului suma de 1.000 de lei pentru ca acesta să scape basma curată.

Șoferul tirului a fost cel care a anunțat imediat organele de cercetare penală care s-au deplasat de urgență la locul faptei. Flagrantul a avut în zona localității Zăvoi. Cei doi au fost duși la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin pentru audieri, fiind arestați preventiv pentru 30 de zile.

Alexandra JURCA

Primarul Reșiței, Mihai Stepanescu a ieșit încătușat aseară de la audieri, iar astăzi va fi adus din nou în fața instanței cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Edilul reșițean și-a îndesat în ultimul an buzunarele cu spăgi primite chiar în locuința sa din Timișoara, de la o firmă de construcții, sume în schimbul cărora Stepanescu aproba contracte de lucrări de interes public.

În ordonanţa procurorilor se arată că în perioada noiembrie 2014 – noiembrie 2015 primarul a pretins și primit diverse sume de bani ori bunuri şi servicii de la un om de afaceri, pentru a-şi exercita în mod necorespunzător atributele funcţiei de primar, în sensul atribuirii în mod discreţionar a unor contracte de lucrări de interes public, societăţii comerciale reprezentată de afacerist.

Astfel, Stepanescu a primit o sumă totală de 52.000 lei pentru atribuirea unui contract de proiectare şi execuţie lucrări, mai exact pentru pavarea trotuarelor din oraș, precum şi 20.000 lei, ca parte a sumei totale de 10.000 euro, pretinse în avans pentru viitoare lucrări ce urmau să fie demarate de același constructor. Banii ar fi fost primiți de la arhitecta firmei de construcții în plicuri aduși personal la vila sa din Timișoara, prietenă bună cu edilul, aceeași care s-a ocupat şi de amenajarea vilei sale.

De asemenea, edilul Reșiței a mai pretins aceleiași firme și remiterea unor materiale pentru pavaj şi efectuarea lucrărilor de montare a pavelelor în curtea casei sale, valoarea totală a acestor materiale şi lucrări pretinse în avans pentru acordarea discreţionară a unor viitoare contracte în municipiul Reşiţa, fiind de 214.954 lei.

În aceste condiții, Stepanescu este acuzat de două infracțiuni de luare de mită, acuze pe care și le-a asumat aseară în fața procurorilor DNA, atunci când, îngropat de probele aduse la dosar, a ales să-și recunoască faptele.

În cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane. Procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații Caraş-Severin.

Citește și Percheziții DNA la Primăria Reșița și la domiciliul lui Stepanescu! Primarul, dus la audieri la Timișoara!

Citește și Stepanescu a recunoscut că a luat mită! Primarul a fost reținut pentru 24 de ore!

Alexandra JURCA

Foto sus: Pressalert

UPDATE 2: Consiliul Superior al Magistraturii a încuviințat percheziționarea biroului judecătorului Nicușor Maldea încă din data de 12 octombrie.

„Hotărârea a fost luată în baza art. 42 alin (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, conform căruia „Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la judecători…” şi art. 95 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, potrivit căruia „Judecătorii, procurorii şi magistraţii – asistenţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi la domiciliu sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii”.

Solicitarea de încuviinţare a percheziţiei a fost prezentată Secţiei pentru judecători a Consiliului de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, care efectuează cercetări faţă de un grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, bancrută frauduloasă, luare de mită, abuz în serviciu şi fals intelectual”, informează CSM, prim intermediul unui comunicat de presă.

UPDATE: Conform unor surse judiciare, citate de Mediafax, în acest caz, pe lângă judecătorul Nicușor Maldea, sunt suspectați lichidatorul judiciar Ion Tudor și notarul Florica Dobre. Cei trei vor fi duși la audieri, alături de alte persoane cercetate în dosar.

……………………………………………………………………………………

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism efectuează cercetări faţă de un grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, bancrută frauduloasă, luare de mită, abuz în serviciu şi fals intelectual. În acest caz este implicat se pare și un judecător de la Tribunalul Caraș-Severin. Conform primelor informații, ar fi vorba de Nicușor Maldea, de la Secţia a II-a Civilă, de Contencios administrativ şi fiscal. 

„În cauză, există suspiciunea rezonabilă că începând cu anul 2009 a fost constituit un grup infracţional organizat  sprijinit de către un magistrat judecător care, fiind investit cu soluţionarea unor dosare privind insolvenţa unor societăţi comerciale, a pretins şi primit suma totală de 80.000 euro de la două persoane, cu scopul de a admite cererile de intrare în faliment a respectivelor societăţi.

După intrarea în faliment, unul dintre membrii grupului infracţional, având calitatea de lichidator judiciar, a procedat la vânzarea bunurilor acestor societăţi in faliment, la preţuri subevaluate, către alte societăţi controlate de către membrii grupului, societăţi care, la rândul lor, au valorificat bunurile respective către terţi la o valoare mult mare.

Prejudiciu bugetului de stat în valoare totală de aproximativ 6 milioane lei”, se arată în comunicatul de presă al celor de la DIICOT.

Reprezentanții DIICOT mai informează că procurorii  efectuează o percheziție domiciliară pe raza municipiului Reșița, acțiune derulată împreună cu ofiţeri de poliţie din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate. Suportul de specialitate a fost asigurat de către Serviciul Român de Informaţii. Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul BCCO Timișoara și SCCO Caraș Severin.

Karina TINCUL

foto Nicusor Maldea: infocaransebes.ro

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările și au dispus trimiterea în judecată a patru cadre didactice de la Universitatea Eftimie Murgu din Reșița, precum și a unui student, acuzați de corupție privind promovarea unor examene. 

Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică i-au deferit justiției pe: Florin Franț (arestat preventiv, pentru trafic de influență și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual), Irina Oriol (arestată preventiv, pentru trafic de influență și luare de mită), Ruxana Mariana Lavinia Ghiță și Mihai Vișan (aflați sub control judiciar, pentru luare de mită și trafic de influență) și pe elevul Alexe Ilici (certat în libertate pentru dare de mită și cumpărare de influență).

În rechizitoriul întocmit în cauză procurorii au reţinut următoarea situaţie de fapt:

„Inculpaţii Franţ Florin, Oriol Irina, Ghiţă Ruxana Mariana Lavinia şi Vişan Mihai, atât personal, cât şi apelând la alte cadre didactice au promovat sau sprijinit promovarea unor studenţi (printre care şi un investigator) la materiile la care ei sau alţi colegi erau titulari, existând situaţii în care lucrările de an erau aduse gata făcute de către studenţi sau erau date în biroul de lucru al cadrului didactic, într-un cadru privat, fiindu-le permis studenţilor favorizaţi să copieze.

Totodată, în unele situaţii, se acordau note mari pentru menţinerea de către studentul favorizat a unei medii care să-i permită rămânerea pe locurile fără taxă sau dobândirea unei poziţii mai bune pentru care să nu mai plătească taxă în anul următor de studii, toate acestea ca urmare a cointeresării materiale a cadrelor didactice sau pentru favoruri de natură sexuală – ca în cazul inculpatului Franţ Florin – ori pentru dobândirea/menţinerea unei protecţii(juridice, economice, sociale) din partea celor favorizaţi, ca urmare a poziţiei pe care aceştia o deţin în rândul comunităţii.

Astfel, din probatoriul administrat în cauză a rezultat faptul că, atât inculpatul Franţ Florin, în calitate de cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Sociale, specializarea Drept european şi internaţional şi decan (în 2014) al universităţii mai sus menţionate, precum şi inculpata Oriol Irina, în calitate de cadru didactic la aceeaşi disciplină şi decan al aceleiaşi facultăţi, au lăsat impresia investigatorului că-şi pot trafica influenţa pe lângă alţi profesori pentru promovarea studentei în anul I (investigator), şi, totodată, i-au acordat note de 10 nejustificate acesteia din urmă, în schimbul unor sume de bani, bunuri (parfumuri) sau favoruri sexuale (cazul lui Franţ Florin).

În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii Ghiţă Ruxana Mariana Lavinia, Vişan Mihai şi Oriol Irina, probele administrate au relevat că aceştia, contra unor sume de bani (cuprinse între 150 – 300 euro) au oferit unor studenţi sau masteranzi lucrări de licenţă/disertaţie, gata elaborate, în format digital, lăsându-le impresia beneficiarilor lucrărilor că au influenţă şi o vor trafica asupra membrilor comisiilor de examinare (din care unii făceau parte – cazul inculpatului Vişan Mihai care a pretins şi primit bani de la inculpatul Ilici Alexe) sau asigurându-i că în calitatea unora de profesor coordonator le vor asigura promovarea (cazul inculpatei Oriol Irina).

De altfel, în rândul studenţilor era cunoscut faptul că obţinerea unei lucrări de licenţă/master contra cost de la cadrul didactic, titular al cursurilor şi membru al comisiei de licenţă sau care are influenţă pe lângă membrii comisiei de examinare asigura şi o notă corespunzătoare de trecere.

Demn de remarcat este şi modul de operare al inculpaţilor, care denotă o specializare şi o abilitate sporită de a folosi metode care să îngreuneze identificare sau tragerea la răspundere penală a lor sau a cadrelor didactice cu care relaţionau (se fereau să pretindă bani – de exemplu cazul  inculpatei Oriol Irina cu martora C.R. sau cu investigatorul; ori prin luarea unor măsuri de autocontrol prin care se testa interlocutorul, ca în cazul inculpatului Franţ Florin care a solicitat investigatorului favoruri sexuale sau prin evitarea de către inculpaţi a unor discuţii telefonice şi alegerea unor locuri pentru întâlnirile cu studenţii favorizaţi, situate în afara universităţii cum ar fi: hoteluri, restaurante sau parcuri).

În maniera anterior descrisă, inculpaţii au obţinut diferite sume de bani, procurorii dispunând sechestru asupra celor identificate în urma percheziţiilor efectuate la domiciliile sau birourile unora dintre inculpaţi (ce însemnau cca. 10.000 lei)”.

Dosarul a fost trimis spre soluţionare Tribunalului Caraş-Severin.

Karina TINCUL

Cu toate că s-a aliniat mai târziu evenimentelor care au zguduit universitatea reșițeană săptămâna trecută, conducerea UEM a luat într-un final o decizie. Profesorii corupți nu mai lucrează, iar studenții au undă verde pentru a se înscrie la programul de studii de licență.

„Senatul Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa, întrunit în şedinţă extraordinară în data de 16.07.2015:

1. A luat la cunoştinţă de demisiile din UEM Reşiţa, prezentate membrilor Senatului de doamna rector, prof. univ. dr. ing. Doina Frunzăverde, a următoarelor patru cadre didactice: prof. univ. dr. Marian Mihăilă, conf. univ. dr. Florin Franţ, conf. univ. dr. Irina Oriol şi lector univ. dr. Mihai Vişan;
2. A hotărât înscrierea candidaţilor, în continuare, în cadrul ADMITERII 2015, sesiunile iulie şi septembrie, la programul de studii de licenţă (4 ani) Drept european şi internaţional”, explică reprezentanții Universității Eftimie Murgu din Reșița.

Dosarele pentru concursul de admitere la programul menţionat se depun la secretariatul comisiei de admitere (corpul A, sala A 1.6), începând de astăzi, 16.07.2015, ora 12⁰⁰.

Perioada de înscriere pentru toate programele de studii este 14.07.2015 – 24.07.2015, între orele 9⁰⁰-16⁰⁰.

Alexandra JURCA