În vederea dezafectării conductei vechi din centrul civic, se oprește furnizarea apei potabile astăzi între orele 12:00-15:00.

Vor fi afectaţi consumatorii din fosta Clădire IPJ și Magazin Nera Center.

Lucrarea va fi executată în intervalul orar specificat de către personalul SC Aquacaraș  SA.

„Ne cerem scuze consumatorilor noștri, afectați de această oprire. Pentru orice problemă apărută după reluarea furnizării apei, utilizatorii pot apela Dispeceratul Central al SC Aquacaraş SA la tel. 0255/215643 sau 0766341274.

Mulţumim cetăţenilor pentru înţelegere!”, transmite conducerea Aquacaraș.

foto: Banatul Montan

Lorena POENARU

Consilierii locali ai municipiului Reșița au aprobat astăzi asocierea între Primăria Reșița, prin Consiliul Local, și Consiliul Județean Caraș-Severin, în vederea finanțării unui studiu de pre-fezabilitate și a unui studiu de fezabilitate pentru accesarea fondurilor europene pentru „Extinderea și modernizarea sistemului de management integrat al deșeurilor în Caraș-Severin”.

Costurile estimate pentru cele două studii se ridică la peste două milioane de lei, echivalentul a 430 de mii de euro, sumă ce va fi suportată egal de cele două entități administrative. Municipiul Reșița are rolul de Autoritate Contractantă Desemnată, asigurând suportul tehnico- operațional pentru acest demers, iar Județul Caraș-Severin are rolul de Autoritate Contractantă Asociată și este principalul beneficiar al documentațiilor de tip pre-SF și SF.

Conform Ghidului Solicitantului POIM Axa Prioritară 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, prin prioritatea de investiții 6i – Investiții în sectorul deșeurilor, pentru a îndeplini cerințele acquis-ului de mediu al Uniunii și pentru a răspunde unor nevoi de investiții identificate de statele membre care depășesc aceste cerințe și Obiectivul Specific (OS) 3.1 Reducerea numărului depozitelor neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclare a deșeurilor în România, Consiliul Județean poate obține finanțare nerambursabilă pentru extinderea și dezvoltarea Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor în județul Caraș-Severin. Una dintre condițiile impuse prin ghid, în vederea accesării de fonduri în cadrul POIM (2014-2020) este existența unui Studiu de fezabilitate.

Vă reamintim că Stația de sortare de la Lupac, o altă investiție a Consiliului Județean Caraș-Severin, realizată tot cu finanțare europeană, are tot felul de probleme tehnice de la punerea în funcție a acesteia. Mai mult, capacitatea de selectare a gunoiului în stație este deocamdată subdimensionată, iar o extindere a a sistemului de management al deșeurilor în Caraș-Severin va fi benefică pentru toate localitățile județului.

Dan AGACHE

Primarul Ioan Popa a declarat în numeroase rânduri că își dorește să schimbe fața orașului, motiv pentru care a insistat în ultimii ani inclusiv pe derularea unor proiecte de anvelopare a blocurilor de pe raza municipiului. Mai multe astfel de proiecte au primit finanțare pe fonduri europene pe ciclul de finanțare 2014-2020, lucrările fiind în curs de derulare, iar primarul speră ca pe ciclul de finanțare 2021-2027, alte asociații de locatari să fie interesate de demararea unor astfel de proiecte. Pe de altă parte, edilul reșițean este în continuare în căutarea unui arhitect-șef, alături de care să facă „un pic de rânduială în oraș”.

În perioada următoare, vor începe lucrările la nu mai puțin de 14 scări de bloc, a anunțat primarul Ioan Popa, fiind încă un pas făcut în direcția schimbării pe care și-o dorește edilul reșițean.

„Cetățenii sper să înțeleagă marele avantaj pe care îl dă o anvelopare făcută în mod corect, cu lift schimbat, cu geamuri, cu acoperiș, ceea ce a început deja să apară în zona Pieței de Sud. Cred că pe măsură ce proiectele de pe 2014-2020 vor apărea, oamenii vor prinde încredere tot mai mare.

Dacă mă întrebați pe mine și știți că eu sunt un om sincer, pe mine mă interesează mai puțin ca oamenii să consume mai puțin gaz atunci când se încălzesc, evident generează mai puțin bioxid de carbon, mă interesează să schimb un pic și estetic fața orașului, pentru că blocurile astea comuniste sunt prima imagine pe care o ai în momentul în care intri în oricare oraș din România. Părerea mea este că blocurile care s-au finalizat pe Horia au deja o altă față, sunt un pic mai elegante, mai frumoase și mai ușor de vizualizat de către oameni”, a precizat Ioan Popa.

Edilul reșițean a adăugat că este încă în căutarea unui arhitect-șef pentru Primăria Reșița, care să facă curățenie în oraș: „Mai sunt încă zone de curățit, mai sunt chioșcuri, mai sunt clădiri parazitare, mai sunt fațade nelalocul lor, trebuie pus în continuare un pic de rânduială în oraș.

Din păcate, deși școala de arhitecți de la Timișoara și de la Cluj produce arhitecți pe bandă rulantă în fiecare an, foarte puțini sunt dispuși să intre în administrația publică”, a afirmat Ioan Popa.

Karina TINCUL

La apelul managerului Alina Stancovici, a avut loc ieri, la Spitalul Județean de Urgență din Reșița, întâlnirea cu I.P.S. Ioan, Mitropolit al Banatului pentru a discuta despre ajutorul pe care Mitropolia Banatului îl poate oferi renovării Staționarului 2 al spitalului reșițean.

„Săptămâna trecută, joi, am purtat două discuții telefonice cu doi înalți prelați ai lumii creștine: I.P.S. Ioan, Mitropolit al Banatului și Excelența Sa, József Pál, Episcop Romano-Catolic al Timișoarei pentru a le cere sprijinul în renovarea staționarului 2 al Spitalului Județean de Urgență din Reșița. Ambii prelați au manifestat deschidere și promptitudine pentru spitalul nostru și nevoile sale, episcopul romano-catolic, un om care cu drag și suflet mare a păstorit ani mulți comunitatea romano-catolică a Reșiței a făcut a doua zi o donație financiară substanțială pentru staționarul 2, iar IPS Ioan, Mitropolitul Banatului a venit azi la spital pentru a afla cum și cu ce poate ajuta unitatea sanitară“, a declarat managerul Spitalului Județean de Urgență din Reșița, Alina Stancovici.

„Așadar, ieri Mitropolitul Banatului, împreună cu Prea Onoratul Gheorghe Șuveți, Protopop al Reșiței și cu pr. Gozman, consilier social al Episcopiei Caransebeșului au fost la spital pentru a identifica nevoile staționarului 2. Dată fiind întâlnirea cu Mitropolitului Banatului la spital, la ora la care se sfârșea ședința Consiliului de Administrație al unității sanitare, am considerat oportun ca discuțiile să se poarte într-un cadru mai larg, invitând și președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca și președintele C.A. al SJUR, dr. Paul Purea la întâlnire, discuțiile dovedindu-se constructive.

Așa cum am stabilit telefonic, mitropolitul a fost să vadă personal acoperișul staționarului 2 urcând astfel în podul clădirii. Evident, așa cum Biserica a făcut mereu pentru comunitate, ajutorul este cert: Mitropolia Banatului se va ocupa de renovarea acoperișului staționarului 2. Bucuria este triplă pentru că după renovarea aproape terminată a staționarului 3, cu sprijin de la comunitatea Reșiței și Caraș-Severinului și de la instituții publice, societăți comerciale, ONG-uri -uri și autoritățile locale, Primăria Reșița și Consiliul Județean Caras-Severin, demarăm renovarea Staționarului 2 prin implicarea Sfintei Biserici: Mitropolia Banatului, Episcopia Romano-Catolică de la Timișoara și Episcopia Caransebeșului“.

Managerul Alina Stancovici a mai precizat referitor la zecile de mâini întinse care au sărit în sprijinul spitalului din municipiul de pe Bârzava: „Desigur, nu trebuie să uităm ajutorul oferit zilele trecute prin donațiile făcute prin Clubul Lions Reșița Kindness, care merg mai departe pentru cei ce vor să doneze și prin sufletul deschis și pus spre folosul spitalului de producătorul și artistul Florentina Martiș, de la Peciu Nou. Când dorința există, iar oamenii au sufletul mare, Dumnezeu face ca scopul, locul, fapta și ajutorul să se întâlnească, iar acest loc este Spitalul Județean de Urgență din Reșița, mai întâi staționarul 3, iar acum staționarul 2“.

Prețuire tuturor celor care prin fapta lor, aduc binele de care acest spital are nevoie pentru a rămâne în picioare pentru sănătatea noastră, a tuturor!”, a concluzionat Alina Stancovici.

Dan AGACHE

Reșița celebrează la acest sfârșit de săptămână 250 de ani de industrie, de foc nestins, un moment în care trebuie să ne reamintim, în cel mai obiectiv mod cu putință, de toți cei care au clădit prin sacrificiul lor Cetatea de Foc. În anii de după revoluție, industria reșițeană a intrat într-un proces de regres fără precedent, fiind în situația unui iminent colaps, dar a fost readusă pe linia de plutire prin intervenții guvernamentale, în urma unor mișcări de stradă sindicale sau prin intervențiile directe ale unor oameni politici.

În această galerie, deloc numeroasă, se numără și actualul senator social-democrat, Ion Mocioalcă, cel care, în mod consecvent, s-a arătat interesat de soarta celor doi coloși industriali, UCM Reșița și CSR, astăzi TMK. Prin pozițiile luate în parlament, fie că a fost vorba de declarații politice rostite de la Tribuna Parlamentului, interpelări a numeroși miniștri pe tema salvării industriei reșițene, fie că i-a adus de la Palatul Victoria „cu japca“ la locul faptei pentru a vedea exact cum stau lucrurile, chiar aici la Reșița, pe membrii guvernelor sau chiar pe premierii executivelor, deputatul Mocioalcă a fost un actor cu rol determinant de care se leagă, orice-ar spune cârcotașii, supraviețuirea celor doi coloși care au scris istoria industriei grele românești.

Astăzi, aniversarea a 250 de ani de istorie industrială la Reșița a trezit amintiri dureroase în sufletele celor, trecuți de prima tinerețe, care au pus umărul la clădirea acestei istorii: siderurgia și construcțiile de mașini. Țaglă țeavă, oțel de înaltă calitate pentru șinele de cale ferată, motoare navale, generatoare, motoare electrice, motoare diesel, echipament hidro ce a produs (și încă o mai face) lumină pe salbele de hidrocentrale din țară, toate acestea fac parte din istoria și tradiția industrială a Reșiței.

3 iulie se identifică cu nașterea Reșiței industriale,  este ziua în care au fost inaugurate primele furnale, de pe valea Bârzavei, în amonte de satul Reşiţa. Astfel, în jurul furnalelor Franciscus şi Josephus, construite de Fiscul austriac în perioada, octombrie 1769 – iulie 1771, şi inaugurate la 3 iulie 1771, s-a clădit localitatea Reşiţa Montană. Aceasta a fost, iniţial, separată de Reşiţa veche, care, pentru a fi deosebită de Reşiţa nouă, a fost denumită Reşiţa Română. Între cele două localităţi exista chiar şi o Vamă, situată pe malul Bârzavei dinspre Reşiţa Montană, unde comercianţii trebuiau să plătească o taxă, ca să-şi poată vinde produsele.

„UCMR-ul a fost fondată de fiscul austriac şi o societate cu o foarte mare tradiţie şi un pal­ma­res de invidiat. Din păcate, traversează o perioa­dă mai puţin fastă materializată printr-o proce­du­ră de insolvenţă“ a afirmat senatorul de Caraș-Severin Ion Mocioalcă. „Cu siguranță nu se va putea ajunge niciodată la ceea ce exista anterior anului 1989, când în cele două sectoare de activitate, metalurgia și construcțiile de mașini lucrau aproximativ 30 de mii de oameni: ingineri, tehnicieni, muncitori de înaltă specializare. Condițiile economice actuale nu mai permit acest lucru, dar nu este posibil să ne batem joc de cele câteva sute de profesioniști ce mai activează în cele două mari unități economice care au dat renumele orașului“ a mai precizat senatorul Ion Mocioalcă, un politican care a urmărit îndeaproape situația cu care se confruntă unitățile industriale, altădată adevărate etaloane pentru alte companii care joacă pe piața mondială de profil.

„Reșița poate renaște, aseneni păsării Phoenix, dar conducerea orașului, a județului și implicit actuala echipă guvernamentală trebuie să clădească această renaștere și reconstrucție pornind de la capitalul cel mai prețios în momentul de față, OMUL. Nu este posibil să acceptăm din partea acestei coaliții toxice aflate la guvernarea României să distrugă cel mai prețios capital autohton. Ei o fac zi de zi, prin nemărirea alocațiilor, prin înghețarea salariilor și a pensiilor, prin acceptarea și poate chiar încurajarea creșterii inflației. Acest lucru l-am semnalat recent și în moțiunea de cenzură împotriva guvernului Cîțu, moțiune respinsă prin obligarea parlamentarilor puterii să nu părăsească băncile și să-și exprime votul“ – a mai adăugat  senatorul social democrat de Caraș-Severin.

Mocioalcă a mai precizat că până la o creștere economică, pe baze solide a economiei orașului, trebuie oprită distrugerea acestuia și conservarea, chiar la aceste cote minime de avarie, a potențialului industrial al Reșiței.

Dan AGACHE

Interminabilele discuții pe marginea renunțării sau continuării proiectelor de reabilitare energetică ale celor trei staționare ale Spitalului Județean de Urgență din Reșița pare să se fi tranșat în cadrul ultimei ședințe a Consiliului Județean Caraș-Severin. În urma votului consilierilor județeni, s-a decis renunțarea la contractele de finanțare. În favoarea proiectelor inițiate de președintele Romeo Dunca au votat consilierii liberali, contra renunțării la proiecte au fost consilierii PSD, PRO România și PMP.

Au fost discuții aprinse în cadrul ședinței, Ioan Crina, Ionuț Popovici și Flavius Nedelcea declarându-se categoric împotriva renunțării la proiectele de finanțare, în ciuda insistențelor lui Romeo Dunca, președintele CJ, că forul județean nu are cum să acopere cheltuielile neeligibile a căror valoare depășește finanțarea primită din fonduri europene. Președintele PMP, Ionuț Popovici a anunțat chiar că în cazul în care proiectele vor fi aprobate va face o plângere penală împotriva tuturor celor care au votat pentru renunțarea la proiecte.

„Dacă mă întrebați pe mine, această renunțare cred că trece oarecum și limita legală. Din punctul meu de vedere este un abuz, iar în momentul în care aceste finanțări vor fi retrase, personal voi formula o plângere penală împotriva tuturor, și a inițiatorului și a celor care votează aceste proiecte. Nu este o amenințare, este o realitate. Dacă voi avea sau nu dreptate, vor hotărâ instituțiile abilitate”, a precizat acesta.

Liberalii nu s-au lăsat însă convinși de argumentele opoziției și au ridicat mâna în favoarea renunțării la contractele de finanțare, fapt ce l-a determinat pe președintele Dunca să le mulțumească și să îi asigure că au făcut un lucru bun.

„Proiectele au trecut, consilierii noștri au responsabilitate și au înțeles că nu avem cum să le facem. Nu putem să ne băgăm într-o cheltuială neeligibilă atât de mare, dacă nu avem resursă financiară. Ce să facem? Să scoatem lucrările la licitație pe nasturi? Pe șase milioane de euro de la Comunitatea Europeană? Și cu celelalte șapte ce facem? Mai avem încă zeci de milioane de lei datorii, din 2008. Ne mai îndatorăm pentru încă 10 ani, dar pentru ceva ce schimbă radical serviciul de sănătate în județ, nu să vopsim un spital din 1935”, a precizat la finalul ședinței, Romeo Dunca.

Președintele Consiliului Județean a recunoscut că există riscul de a nu primi finanțare pentru ridicarea unui nou spital județean la Reșița, proiect pe care dorește să îl implementeze alături de Primăria municipiului, dar este vorba de un risc asumat, „pe care trebuie să îl luăm acum”. Pe de altă parte Romeo Dunca a dat asigurări că cele trei staționare nu vor fi lăsate de izbeliște, în așteptarea momentului 2026, când speră acesta că va fi inaugurat noul spital: pe de o parte, se vor investi 5 milioane de lei în lucrări de reparații, iar pe de altă parte se va încerca obținerea unei finanțări pe POIM, de 10 milioane de lei, pentru schimbarea instalațiilor electrice și de gaze tehnice.

Citește și „Este momentul să facem un alt spital”. Vela și Popa fac front comun cu Dunca

Karina TINCUL

Primăria Reșița a luat măsuri de combatere și distrugere a ambroziei, plantă alergenă care poate provoca serioase probleme de sănătate oamenilor. Astfel, pe parcursul lunii trecute, pe raza municipiului de pe Bârzava a fost aplicat erbicid în zonele în care au fost identificată planta. S-au folosit 100 de litri de erbicid, diluat în 5.000 de litri de apa, anunță reprezentanții Primăriei Reșița.

S-a acționar în zonele: platforma Mociur, Bârzăviței, Moroasa, Gugu, parcare Kaufland Luncă, Lend, drum centură, bariera G. A. Petculescu, Gara Sud, platou pod Pompieri, str. Călărașilor, platou bazinul de înot, Minda, Marginea-Plastomet, strada Scorușului, Poiana Golului, spălătoria auto Ava, Timișorii, 24 Ianuarie, drum Triaj până la Unitatea Militară, decantor L. Blaga, Inspectoratul Școlar Județean, Ateneu, Triaj, Parcului/Zoo, Canalului/Oituz, Policlinica din centrul civic, Eminescu, Banca Țiriac, stația Nera, Ioan Corvin, zona Finanțe, Stadion Valea Domanului, Biserica ucraineană, Trandafirul, Sportivilor, Grădinița din Moroasa, Camera de Comerț, Valea Țerovei până în cartierul Țerova, pe ambele sensuri, strada Traian Doda, Digului, Bârzavei, str. Nera, pasaj TMK, zone din Micro 3.

„În cazul în care cetățenii au cunoștință și alte locații în care este prezentă aceasta plantă, îi rugăm să se adreseze S.P.D.I.R.P.C.L.S.I.P.D, la secretariat, tel 0255.220.200”, transmit reprezentanții Primăriei Reșița.

Următoarea sesiune de erbicidare va începe în 2 august 2021.

Karina TINCUL

Atunci când spui Reșița, spui industrie, siderurgie, construcții de mașini; spui tradiție, spui istorie industrială, spui pepinieră pentru ce era odată „meseria“ învățată în „Cetatea de foc“. Am rămas cu amintirile, cu sunetul șlapilor de lemn al miilor de muncitori ce intrau dimineața la „făbrică“, pe lângă „Țăndărică“, cu „duda“ ce dădea deșteptarea orașului și anunța stingerea la căderea nopții. Am rămas cu o strângere de inimă la vederea locomotivelor diesel-electrice, acum ruginite și scorojite despre care mulți spun că sunt bunne de fier vechi; la gândul că atunci când aprinzi lumina, kilowații ce-ți cresc factura provin din turbinele hidrocentralelor făcute la Reșița, că pe mările și oceanele lumii navigau odată, sub pavilion românesc, nave de mare tonaj propulsate de motoare făcute la „Navale“.

Din toate acestea au rămas doar vise spulberate, fărâme de amintiri pentru că nu mai sunt prea mulți care să-și amintească. Reșița continuă să trăiască din amintirea a ceea ce era odată industria acestui oraș. Amintiri și regrete că nu s-a făcut mai mult. Nu am știut? Nu am vrut? Nu a avut cine? Întrebări ce nu vor primi răspuns decât din partea celor ce odată erau sufletul acestei industrii: muncitorii. Ei cu priceperea lor și cadrele tehnice, inginerii (eheheee ce era odată un inginer și cu cât respect era privit de ceilalți).

Am primit la redacție o epistolă, semnată de un UCMR-ist ce își spune Asterisc. Poate că atât a rămas din Reșița industrială, un asterisc pe harta obiectivelor industriale ale României și ale lumii. O scrisoare deschisă fără un „adrisant“ anume, dar cu trimitere clară la cei ce au administrat industria reșițeană în general și UCMR-ul în mod special. O misivă intitulată simplu, dar atât de profund „250“:

„Moștenirea iți este de folos doar dacă te apuci să scrii o carte de istorie sau să te ții de ceva când te afli într-un loc în care doar pașii lasă urme, mintea nu.

Prezentul, viitorul, ca să existe, nu trebuie să se bazeze doar pe moștenire.

Inovația este, și a fost, cea mai mare nevoie pentru a avea succes sau pentru a supraviețui. Fiecare organizație, care se vrea lider de piață sau care vrea să supraviețuiască, are drept componentă de bază inovarea.

Pentru a inova este nevoie de creativitate.

Creativitatea este apanajul omului și va rămâne așa.

UCMR sărbătorește 250 de ani, de existență, dar este pe cale să ajungă ca nici macăr să nu mai poată supraviețui.

UCMR nu a dus lipsă de inovatori, dar a avut și coordonatori care nu au știut să-i îndrume și i-au trimis în șomaj tehnic. Toți coordonatorii din urmă, ca interpreți reprezentativi, au eșuat direct în faliment.

Creativitatea este cel mai confuz comportament uman și, ca și coordonator vremelnic care nu o poți stăpâni, poți găsi multe elemente constitutive de nevinovăție ca să-ți sprijini comportamentul și să continui cu practicarea eșecului tolerat.

Există și un sindrom: „not invented here”!, care este un afront la adresa specialiștilor.

În final, de când lumea se plătește curajul, ideea și prostia. După ce alegi să plătești doar prostia, ajungi să nu mai poți nici măcar să supraviețuiești“.

de Asterics

Trist, adevărat, revoltător și din păcate inutil; tot ceea ce trebuia distrus, s-a rezolvat. Rămânem doar cu amintiri și din păcate cu un gust amar, astăzi, 3 iulie, când ar trebui să sărbătorim 250 de ani….

Sursă foto: uzpcarasseverin.wordpress.com

Dan AGACHE

La Reșița sunt programate săptămâna viitoare acțiuni de deratizare, anunță reprezentanții Primăriei. Acestea se vor desfășura în colaborare cu Societatea Comercială DD CHIM SRL.

„În perioada 06-07.07.2021, se vor desfășura acțiuni de DERATIZARE (combaterea rozătoarelor) pe domeniul public al municipiului Reșița.

Produsul utilizat în cadrul lucrărilor de deratizare este Varat Block.

Antidot în caz de ingerare accidentală este Vitamina K1”, transmit reprezentanții administrației locale reșițene.

În cazul condițiilor meteo nefavorabile termenul de executare a lucrărilor va fi prelungit.

foto: zf.ro

Karina TINCUL

Săptămâna viitoare încep înscrierile la Școala Duală din Reșița. Anul acesta sunt disponibile 159 de locuri, fiind puse la dispoziția celor interesați calificări în 11 meserii. Pot opta pentru această formă de învățământ  absolvenții de clasa a VIII-a de anul acesta, dar și cei din seriile anterioare, care au vârsta de până la 26 de ani.

La Colegiul Economic al Banatului Montan sunt disponibile 59 de locuri pentru calificările de ospătar, bucătar, lucrător hotelier și brutar-patiser. Colegiul Tehnic oferă 100 de locuri pentru calificările lăcătuș, sudor, mecanic auto, operator mașini cu comandă numerică, electrician, instalator și confecționer.

„Elevii și părinții acestora se pot îndrepta cu încredere spre acest tip de învățământ, deoarece reprezintă o alternativă educațională prin care tinerii pot dobândi competențe reale, pentru că pregătirea practică se face direct la angajatori, iar la finalizarea studiilor vor putea beneficia de un loc de muncă sigur și bine plătit. Aș menționa printre alte beneficii și bursa profesională de 400 de lei pe care elevul o primește lunar. De asemenea, cazarea, masa și transportul sunt oferite gratuit de Primăria Reșița, iar condițiile de cazare sunt foarte bune, ca urmare a faptului că primăria a reabilitat toate internatele școlare. La finalizarea studiilor de învățământ dual, elevii au și posibilitatea de a-și continua studiile”, precizează  Mădălina Chiosa, viceprimarul municipiul Reșița.

foto: alegetidrumul.ro

Karina TINCUL