După atacurile punctate ale celor doi – Nelu Popa, edilul Reșiței și Petru Buzzi, directorul CCIA Caraș-Severin, candidatul PNL la funcția de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, are un punct de vedere usturător, în aceeași notă:

„Ar trebui să regret faptul că primarul Ioan Popa a ajuns să fie jignit de dl Petru Buzzi, dar nu o fac. E partea lui de suferință dacă vrea să schimbe mai mult. Eu sunt vinovatul principal că umblu de mână cu Nelu prin județ și am prostul obicei, după cum îl vede o parte a clasei politice , de a întreba cât costă, cine a făcut și dacă se merită. Reflexe desprinse în calitate de agent economic hăituit și ne-uns cu agheasma financiară de la bugetul de stat. Așa am întrebat cum e posibil ca renovarea centrului din Reșita care în curând va fi gata, să nu cuprindă și Polivalenta?

Primarul Ioan Popa nu știa deoarece e treaba județului. A urmat întrebarea firească cine se ocupă de sală, de ce nu a sesizat CJ-ul, cât încasează și cât costă întreținerea ei. La întrebarea de ce nu s-a sesizat din oficiu Consiliul Județean răspunsul îl știam și e motivul pentru care am acceptat să candidez. Poate că din interiorul structurii de stat care plasează persoane pe diferite poziții de conducere și gestiune e o întrebare nerușinată, dar în fapt nu e așa. Până și ultimul asistat social are dreptul să întrebe și cel mai înalt în funcție are obligația să răspundă. Faptul că nu o face poate fi justificat uneori de volumul de lucru sau stresul de zi cu zi și putem înțelege dar să sari cu gura la primarul venit ca un mesia după un lung șir de ani sterili în administrația orașului e o nerușinare.

Să acuzi că a schimbat valută cu 25 de ani în urmă în loc să lași odrasla majoră să răspundă la o întrebare firească, arată încrengătura obscură ce are ca rezultat plasarea pe schema încărcată cu posturi de trândăvie a miilor de copilași, nepoței, amante, neveste, cuscrii, fini și tovarăși care împovărează structurile de stat. Căpușează bugetul și sufocă economia alungând pe cei vrednici și tăcuți care suferă în tăcere de nemernicia legiuitorului care acceptă acest sistem ticălos.

Nelu Popa poate întreba orice pentru că el a adus la bugetul orașului bani de afară cât nu a avut Reșita în ultimii 25 de ani. Poate întreba orice deoarece tot el plătește creditul de multe milioane pe care l-a luat de la bancă Stepanescu și a făcut străzi ce azi au nevoie deja de reparații în loc să ia bani europeni și execuția lor să fie ireproșabilă. Poate întreba ce vrea mușchii lui pentru că tot el sparge pe banii aduși de el și de echipa lui, betoane în centru care în acte figurează deja sparte și au fost decontate cu bani grei de fostul primar.

Tupeul și obrăznicia tatălui sărit în apărarea fiului pe acest motiv arată motivul pentru care clasa politică aflată la putere azi în Caraș trebuie smulsă din rădăcini. Ce va fi la București e treaba celor de acolo și nu mă privește dar aici, în Caraș-Severin, dacă lucrurile vor depinde de mine, cei ce muncesc vor avea o viață mai bună, iar cei ce freacă menta o vor face la privat. Dacă o să-i vrea cineva. În CJ munca și cinstea împreună cu răspunsul la obiect la întrebările cetățeanului, vor fi puse la rang de obligație.

Acum mai mult ca oricând cărășenii vor putea opta pentru altceva. Îmi doresc, sper și vă rog alegătorilor, să-mi dați și niște unelte în mâini dacă mă veți vota și anume, o majoritate PNL la consilieri. După aceea o să înceapă dansul cu strigături.

A alege ce a mai fost și a spera un un alt rezultat e o mare inepție….“ – încheie mesajul său, Romeo Dunca, reprezentantul PNL Caraș-Severin la alegerile locale din toamna acestui an, pentru funcția de președinte al Consiliului Județean.

Citește și Popa scoate la raport șefii din CJ: „În loc să le pună Dunca întrebări după ce va câștiga alegerile, le punem noi acum!” 

Citește și Petru Buzzi, drept la replică după acuzațiile lui Popa la adresa fiului său: „Nu-l pot lăsa pe netrebnic să-și bată joc de familia mea!”

Dan AGACHE

După ce primarul Ioan Popa a ieșit public cu întrebări retorice și acuzații la adresa activității din ultimii 4 ani a unor șefi din Consiliu Județean, printre care și administratorul Sălii Polivalente, Robert Buzzi, informațiii publicate și de Reper24, tatăl administratorului, Petru Buzzi, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Caraș-Severin a trimis pe adresa redacției un drept la replică cu titlul „Cu popa la psihiatru”.

„După ce am citit aberațiile de campanie electorală ale primarului Reșiței, Ioan Popa, privindu-i pe unii directori din cadrul Consiliului Județean Caraș-Severin, am zis să nu-l bag în seamă. Să-l las în durerea lui, să moară de grija județului și a Reșiței de unul singur. Sau de mână cu Dunca și Vela, dumnezeii la care se închină Popa. Dar mi-am revenit repede și nu-l pot lăsa pe netrebnic să-și bată joc de familia mea”, preciza în introducere, Petru Buzzi.

Președintele Camerei de Comerț îi pune la rândul său câteva întrebări edilului Reșiței, după ce îi explică statutul instituției camerale.

„Poate-și aduce aminte Popa de prima lui întâlnire cu presa timișoreană, în urmă cu patru ani, când s-a dus la Clubul economic al oamenilor de afaceri de limbă germană din Timișoara, anunțând apoi cu surle și trâmbițe câți investitori nemți vor veni pe Bârzava… A fost întrebat atunci de o jurnalistă timișeană cum colaborează cu Camera de Comerț și Industrie. Răspunsul lui a fost ceva de genul: „O să scap în curând și de Buzzi ăsta!” N-am zis nimic atunci, crezând că în euforia ce l-a cuprins după câștigarea primăriei l-a luat gura pe dinainte. Că nu știe că instituția camerală nu este de stat, ci o biată organizație non guvernamentală care se autofinanțează și care sprijină mediul de afaceri, dar în primul rând membrii săi. Am zis că poate nu-și mai amintește că a apelat la Camera de Comerț atunci când a vrut o colaborare cu o fabrică de biscuiți din Serbia…

L-am invitat la vreo două sau trei evenimente organizate de Cameră, dar  nu ne-a onorat cu prezența. Ultima dată m-am gândit că-l bântuie fantoma lui Sorin Frunzăverde. Și-am zis că n-o să-l mai bag în seamă. Dar văd că el, dacă n-a putut să „scape” de mine, încercă acum să „scape” de fiul meu, șef de birou în cadrul Consiliului Județean, nu director. Dar, probabil, „domnul” primar are aspirații înalte dacă compară Reșița cu Clujul. De ce nu se întreabă câți bani aduce Sala „Olimpia” din Timișoara sau Sala Polivalentă din Arad? Ca să ne comparăm cu Regiunea Vest, deși și în acest caz distanța e ca de la pământ la lună. Sau să ne spună câți bani plătește Primăria Reșița pentru antrenamentele zilnice ale echipei de handbal pe care o patronează? Și poate să ne spună și câți bani a cheltuit pentru un iluzoriu concert pe Dealul Golului? Și în detrimentul căror lucrări cu impact major asupra cetățenilor Reșiței?”, susține Buzzi în dreptul la replică.

Despre atacul la adresa fiului său și orele pe care le petrece la locul de muncă, tatăl vine în apărarea fiului cu o afirmație potrivit căreia Robert Buzzi ar sta și 24 de ore.

„Cât privește atacul mârșav la persoana fiului meu, îl întreb pe Popa de ce nu a avut curiozitatea să se informez în prealabil la Serviciul înmatriculări autovehicule al Prefecturii pentru a afla câte autoturisme second-hand a vândut domnul Buzzi în ultimii patru ani. Sau în ultimii zece ani, ca să depășim mandatul de primar atoateștiutor. Aștept cifra exactă. Sau dealer de autovehicule (dac-ar fi să fie așa!) e o meserie mai puțin onorabilă decât cea de schimbător de valută (bișnițar)?!…

Hai, că se poate… Cere la SRPCIV informațiile, care e o sursă credibilă. Cât privește câte ore stă domnul Buzzi la serviciu, te anunț că stă și 24 de ore. S-a întâmplat în lunile de stare de urgență, o perioadă în care nu exista pază la Sala Polivalentă. Ca să nu-ți mai spun că, atunci când sunt competiții, stă și sâmbăta și duminica. Nu face mapa zilnică la pontonul de la Casa Baraj. (Apropo, cine plătește carburanții pentru mașina care-ți aduce documentele la semnat peste 50 de km dus-întors?!). Și nici nu face politică. Nu vrea să fie nici primar, nici președinte al Consiliului județean. Iar dacă vrei să afli mai multe, întreabă conducerea Consiliului Județean, întreabă-l pe antrenorul din perioada de glorie a handbalului reșițean, Aihan Omer, ce părere au despre Robert Buzzi? Așadar, caută alte ținte pentru a te face remarcat. Sau să-ți faci campanie electorală”, susține Petru Buzzi.

Citește și Popa scoate la raport șefii din CJ: „În loc să le pună Dunca întrebări după ce va câștiga alegerile, le punem noi acum!”

Lorena POENARU

Pandemia de coronavirus care a lovit și România nu a avut o amploare la fel de mare ca în celelalte țări europene din punct de vedere medical. Acum, la două luni de la instaurarea stării de urgență, ochii tuturor românilor sunt ațintiți spre economie: peste un milion de șomeri, hoteluri și restaurante închise, IMM-uri în pragul falimentului. Despre situația economică a județului Caraș-Severin am solicitat precizări directorului Camerei de Comerț Industrie și Agricultură, Petru Buzzi, care a detaliat pentru cititorii Reper 24:

„Economia județului nostru nu este una dintre cele mai performante din țară, dimpotrivă se află undeva în coada clasamentului, iar această criză adâncește problemele Caraș-Severin-ului. Totuși avem o speranță, pentru că sunt lucruri care se pot întâmpla în bine. Există firme din domeniul confecțiilor care și-au adaptat producția pentru confecționarea de materiale sanitare, combinezoane, măști, halate, alte obiecte de uz sanitar, necesare unităților din domeniul medical în această criză a coronavirusului. Lucrurile pot fi însă îmbunătățite, odată cu ridicare restricțiilor impuse la declanșarea stării de urgență. La această oră, în Caraș-Severin se află 10 mii de angajați aflați în șomaj tehnic sau în concedii fără plată. Acestea din urmă sunt în defavoarea salariaților care nu au niciun fel de venit în acest moment, dar fiecare firma s-a adaptat la condițiile pe care le-a avut“.

„Sunt și vești bune; se pare că firmele de construcții merg și merg bine. Și-au reluat activitatea și firmele de auto-motive, chiar dacă nu la capacitate maximă. Eu sper ca UCM Reșița să iasă din insolvență, să primească comenzi, pentru că ministrul economiei Virgil Popescu a anunțat că a discutat cu Hidroelectrica și vor începe retehnologizările. Am discutat chiar ieri cu directorul general al UCMR, ing. Cosmin Ursoniu, care la rândul său spunea că sunt perspective ca în perioada următoare UCMR-ul să înceapă să lucreze, pentru că are o comandă care nu a fost încă deschisă“.

„În rest, ce pot să vă spun; turismul după cum bine știți este într-o stare jalnică, pentru că economia carașului se bazează în mare măsură pe turism, dar sunt închise hotelurile, sunt închise pensiunile, agro-pensiunile, restaurantele, terasele, barurile, cafenelele, iar oamenii se descurcă cum pot, dar nu pentru multă vreme pentru că vor rămâne fără venituri. Sunt oameni care au familii, au probleme cu care se confruntă în fiecare zi“.

Ce ar trebui pentru ca lucrurile să se miște în direcția bună? La această întrebare, Petru Buzzi a precizat: „Este nevoie în primul rând de puțină voință politică și puțină acțiune din partea guvernanților: e nevoie ca statul să dea mai multe comenzi firmelor private; e nevoie ca statul să sprijine relansarea economică, micile întreprinderi, prin acordarea de ajutoare care vin de la Uniunea Europeană, dar care se pare că nu ajung încă, la firmele private, firmele mici și mijlocii“

Dan AGACHE

Moment festiv astăzi la sediul Consiliului Județean Caraș-Severin, unde ziariștii cărășeni s-au reunit pentru a marca 30 de ani de jurnalism liber în Banatul Montan. Prilej de depănat amintiri, schimbat impresii și bineînțeles acordat diplome și plachete aniversare. Maestru de ceremonii a fost Mario Balint, redactor șef la Radio România Reșița.

„Au fost prezenți ziariști care au marcat Banatul Montan cu producțiile lor jurnalistice. Ne bucurăm că au venit și colegii mai tineri din presă, care duc ștafeta mai departe și fac presă într-o Românie complicată, într-o perioadă destul de complexă și de aceea le mulțumim și le exprimăm gratitudinea noastră, lor și celor care nu mai fac presă, dar sunt printre noi și sigur un gând pios celor care nu mai sunt printre noi.

Această manifestare a marcat cei 30 de ani de presă liberă în județul Caraș-Severin și noi ne-am dori ca jurnaliștii să fie mai uniți, să există o conștiință de breaslă mai accentuată, să se întâlnească, să discute, să pună bazele unor organizații profesionale pentru că vocea jurnalistului este una din cele mai ascultate voci din societatea românească și în jurnalism se pun foarte multe speranțe și noi nu avem dreptul să dezamăgim”, a precizat Daniel Botgros, unul din organizatorii evenimentului.

Cum întâlnirea de astăzi s-a derulat sub semnul celor 30 de ani de jurnalism liber în Banatul de Munte, nu au putut lipsi amintirile despre momentul în care a văzut lumina tiparului primul număr al unui ziar liber din Caraș-Severin, amintiri depănate de Petru Buzzi, fost director al ziarului Timpul și cetățean de onoare al județului Caraș-Severin. Peruti, cum îl alintă prietenii, a povestit despre acele zile îndepărtate din decembrie 1989 când a apărut primul număr din Flamura liberă, în timp ce pe un ecran din spatele acestuia rulau fotografii realizate de Aurel Săndulescu și Puiu Voina în timpul Revoluției de la Reșița. Petru Buzzi a făcut și câteva considerente cu privire la libertatea presei actuale:

„După părerea mea la începuturile ei, în 1989, presa a fost mai liberă decât astăzi, când există multe interese. Dacă înainte de 1989 era un singur patron al presei, Partidul Comunist, astăzi fiecare organism de presă are alt patron și trebuie să servești interesele patronului sau trebuie să servești interese oculte, uneori se întâmplă și asta, dar totuși nu există democrație fără presă liberă. România se află pe locul 43 în lume la indicatorul libertatea presei, dar ne situăm într-o zonă destul de bună. Se pare că Statele Unite ale Americii sunt mai restrictive în privința presei decât este România. Este și în funcție de ce dorește ziaristul, dacă vrea sau nu să fie liber”.

La întâlnirea jurnaliștilor cărășeni a fost prezent și președintele Consiliului Județean, Silviu Hurduzeu, care s-a arătat bucuros de întâlnirea cu cei care au lucrat de-a lungul timpului în presa din Caraș-Severin. „Este nevoie de presă, în primul rând pentru cetățeni. Și este nevoie de presă locală pentru că ea ajunge mult mai repede și cu informații mult mai importante pentru cetățenii din județ. Fiind ceas aniversar, urez tuturor celor care au lucrat și lucrează în presa din județul nostru La mulți ani. La mulți ani presei din județul Caraș-Severin”, a precizat acesta.

Întâlnirea s-a încheiat cu acordarea de diplome și plachete aniversare celor care au slujit sau slujesc în presa din județ. Și-au adus contribuția la realizarea evenimentului de astăzi: Consiliul Județean Caraș-Severin, Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița, Muzeul Cineastului Amator Reșița, Editura TIM Reșița, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Karina TINCUL

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Caraș-Severin și firma Red Vision din Cluj Napoca au demarat un parteneriat pentru a facilita accesul cât mai multor antreprenori sau potențiali antreprenori la finanțarea oferită de programul Start-up Nation.

„Am decis să continuăm un demers început în anul 2016, momentul în care am depus primul proiect Startup Plus și să asigurăm servicii de formare și consultanță unui număr cât mai mare de antreprenori. Ne propunem să dezvoltăm o relație pe termen lung cu un segment extrem de vibrant, și anume cel al startup-urilor, din care să avem cu toții de câștigat. Concret, acest parteneriat se materializează într-un set complet de servicii necesar oricărui antreprenor pentru accesarea programului Start-up Nation”, explică Petru Buzzi, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Caraș-Severin.

Start-up Nation este un program guvernamental inițiat în anul 2017 de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat care are ca principal obiectiv stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, îmbunătățirea performanțelor economice ale acestora, crearea de noi locuri de muncă, inserția pe piața muncii a persoanelor defavorizate, șomerilor și absolvenților, creșterea investițiilor în tehnologii inovative. În anul 2017 au fost finanțate prin program un număr de 20.000 de noi afaceri în cele mai diverse domenii, iar pentru 2018 a fost alocată o sumă de 700 de milioane de lei, despre care fostul ministru Ilan Laufer spunea că va fi suplimentată la prima rectificare bugetară din acest an cu peste un miliard de lei.

Programul pentru anul 2018 va fi lansat în perioada aprilie – mai și asigură o finanțare nerambursabilă de maxim 200 de mii de lei cu o intensitate a sprijinului de maxim 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile.

Start-up Nation este un program destinat atât celor aflați la început de drum cât și antreprenorilor consacrați ce își propun să își dezvolte noi afaceri. Beneficiarii eligibili sunt societățile comerciale înființate după data de 30 ianuarie 2017 ce îndeplinesc cumulativ următoarele condiții (selectie):
• sunt înregistrate conform Legii nr.31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
• au capital social integral privat;
• asociaţii sau acţionarii care deţin mai multe societăţi nu pot aplica în cadrul prezentului program, decât cu o
singură societate;
• codul CAEN pentru care solicită finanţare este eligibil în cadrul Programului (Anexa 13) şi autorizat până la momentul depunerii primei cereri de rambursare/plată;
• nu au datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru, la data semnării contractului de finanțare;
• nu au depăşit plafonul de ajutor de minimis de 200.000 de Euro pe durata a trei exerciţii financiare consecutive pentru o întreprindere unică, aşa cum este aceasta definită de Regulamentul UE nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarele de minimis;

Prin program se finanțează achiziționarea de echipamente tehnologice, inclusiv echipamente IT tehnică de calcul tip PC, format din: unitate centrală, server, monitor, imprimantă /copiator /multifuncţională, inclusiv sisteme portabile, licenţe necesare desfăşurării activităţii, sisteme audio-video (minim 50% din totalul cheltuielilor eligibile), achiziţionarea de spaţii de lucru, spaţii de producţie şi spaţii pentru prestări servicii şi comerţ, mijloace de transport: autoturisme, autobuze, microbuze, biciclete, mopede, motociclete, kart-uri, ATV-uri, rulote cu sau fără motor, elevatoare, încărcătoare, remorci și semiremorci, platforme, izoterme și frigorifice etc., achiziţionarea de mobilier, aparatură birotică şi sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale, achiziţionarea de instalaţii/echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile de energie pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare, salariile, utilitățile (energie electrica, gaze, salubritate, abonament telefon si internet) și cheltuielile aferente chiriilor pentru spaţii de lucru, spaţii de producţie şi spaţii pentru prestări servicii şi comerţ, realizarea unei pagini web pentru prezentarea și promovarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor, inclusiv promovare online si cheltuieli înregistrare domeniu fără hosting, active necorporale referitoare la brevete de inventie, francize, etichetare ecologică se va prezenta dovada înregistrării mărcii francizate la organismul abilitat din România sau din ţara de origine, cu traducere autorizată în limba romană, cursuri de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale desfășurate în România sau în altă țară membră a Uniunii Europene – pentru asociatul/administratorul societăţii aplicante, taxa pe valoarea adăugată (TVA) nedeductibilă pentru aplicanții neplătitori de TVA conform Codului Fiscal, consultanţă pentru întocmirea documentaţiei în vederea obţinerii finanţării în cadrul prezentului program şi implementarea proiectului, software-uri necesare desfăşurării activităţii pentru care se solicită finanţare inclusiv licenţe și software pentru comerţul on-line, cheltuieli financiare aferente creditelor/garanțiilor obținute pentru creditele contractate de beneficiari în vederea realizării planurilor de afaceri.

Diana RADU

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Caraș-Severin a lansat proiectul „Antreprenoriat sustenabil pentru românii din diaspora”, prin care își propune să sprijine românii de peste hotare care își doresc să se întoarcă acasă, să își înființeze o afacere în țară și în același timp să ducă la crearea unor noi locuri de muncă. Valoarea proiectului este de 6.837.266,50 lei, din care 5.811.676,53 lei provin din Fondul Social European și 1.025.589,97 lei din bugetul național.

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea competențelor antreprenoriale pentru românii din diaspora, sprijinirea inițiativelor antreprenoriale ale acestora (ca formă de ocupare pe cont propriu și de creare de noi locuri de muncă) și creșterea sustenabilă a ocupării în regiunile mai puțin dezvoltate ale României, prin înființarea și susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană din Regiunile Vest, Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Nord-Vest și Centru. Proiectul are un impact semnificativ la nivelul celor șapte regiuni mai puțin dezvoltate ale României, deoarece își propune înființarea, sprijinirea și asigurarea inalienabilității pentru minim 20 întreprinderi și crearea a peste 40 locuri de muncă.

„Proiectul presupune revenire acasă a celor care doresc să își înființeze o firmă în România, în mediul urban. Ei primesc pentru aceasta până în 40.000 de euro. Proiectul se adresează strict românilor din diaspora, care ultimele 12 luni au avut domiciliul sau rezidența în străinătate”, explică Petru Buzzi, președintele CCIA Caraș-Severin.

Persoanele interesate vor avea la dispoziție un an de zile să urmeze cursurile de competențe antreprenoriale. La terminarea acestora vor da un examen care va cuprinde și depunerea unor planuri de afaceri, care vor fi jurizate de o echipă formată dintr-un director de bancă, un reprezentant al mediului de afaceri și un profesor universitar. Cele mai bune 20 de planuri vor primi finanțare, care poate ajunge până la 40.000 de euro, în funcție de planul de afaceri.

„Acești bani vor veni în două tranșe: prima tranșă la semnarea contractului, în sumă de până la 30.000 de euro, reprezentând 70% din valoarea eligibilă, iar dacă în următorul an firma va produce venituri de 30% din banii primiți, mai primește încă 10.000 de euro. Aceste persoane care urmează cursurile au și niște responsabilități: trebuie să angajeze minim 2 persoane din România, nu din diaspora. Firmele vor fi făcute în România, doar în mediul urban, și doar în regiunile mai puțin dezvoltate.

Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 36 de luni: în primele 12 luni se vor derula aceste cursuri de competențe antreprenoriale, următoarele 6 luni se înființează firmele, iar în ultimele 18 luni din proiect firmele vor fi monitorizate”, a explicat la rândul său Alexandru Buzzi, managerul de proiect.

Cursurile se vor desfășura atât la Reșița, cât și pe internet, a mai adăugat Buzzi.

Proiectul este derulat în parteneriat cu INFOR ELEA din San Secondo di Pinerolo (Italia) și Asociația „Spirit Românesc” O.N.U.L.S. din Roma.

Karina TINCUL

Fostul director al ziarului Timpul și actualul conducător al Camerei de Comerț și Industrie Caraș-Severin, Petru Buzzi, se alătură personalităților cărășene distinse cu diploma de cetățean de onoare al județului. Diploma i-a fost înmânată astăzi de către președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde. 

Despre Petru Buzzi, personalitate de al cărui nume se leagă începuturile presei libere din Caraș-Severin, au vorbit pe rând președintele forului județean, consilierul județean Nicolae Ștefănescu și directorul Teatrului de Vest din Reșița, Nicolae Dumitru Vlădulescu. O scurtă biografie a celui alintat de prieteni ”Peruti”, a prezentat chiar Sorin Frunzăverde: ”S-a născut la Clopotiva demult, foarte demult, a învățat la Oțelu Roșu, școala generală și liceul și după aceea a intrat, în condițiile în care nu se intra foarte ușor atunci, la singura Facultate de Jurnalistică din România, pe care o termină în 1981, când vine și lucrează la Flamura. Petru Buzzi a lucrat la ziarul Timpul, practic până în 93, din 93 până în 2004 a fost director al noului ziar Timpul, a condus Sud-Vestul și a mai avut câte o scurtă perioadă nostalgia când a mai scos săptămânalul Flamura. Din 2004 este președinte al Camerei de Comerț și Industrie. Sigur că asta la detașat de viața jurnalistică, dar reușește să facă față acolo cu o echipă redusă numeric, trăind practic din finanțări europene. Face față în condițiile în care această instituție, nu numai în Caraș-Severin, ci în toate județele mici ale României, traversează o perioadă foarte grea”.

La rândul său, consilierul județean Nicolae Ștefănescu, afirma că și-ar dori să existe mai mulți oameni ca Petru Buzzi: ”Nu am pretenția că îl cunosc deosebit de bine pe prietenul nostru Peruti, așa cum îi place să îi spunem, dar am cunoscut la el partea bună a lucrurilor. L-am numit dintotdeauna, având în vedere caracterul său foarte conciliator, secretarul tuturor partidelor politice din județul Caraș-Severin, deoarece știa tot ce se întâmplă în toate partidele și asta nu era un lucru rău, pentru că știa să dea câte un sfat la fiecare”.

Proaspătul cetățean de onoare, recompensat pentru meritele deosebite în promovarea intereselor județului, a ținut să mulțumească tuturor consilierilor județeni care au votat în unanimitate acordarea acestei distincții și și-a amintit de începuturile presei libere în Caraș-Severin, imediat după Revoluția din 1989: ”A fost greu. După mulți ani de presă obligatorie, comandată, am devenit dintr-o dată liberi, dintr-o dată puteam scrie despre orice și despre oricine, poate la început mai cu teamă, nu știam poate se supără vreun șef, poate se supără Vlădulescu, liderul Revoluției din Caraș-Severin. Ei, nu s-a supărat nimeni, cei care se supărau erau cei care încercau să distrugă ceea ce se realizase până atunci. În Caraș-Severin în perioada aceea am ținut un anumit echilibru. Oamenii politici nu și-au permis să facă mari abuzuri, atunci când au făcut, au plătit, pentru că noi am scris, nu am ținut cont de nimeni, am fost echidistanți, echilibrați și apreciați și s-a ținut cont de ceea ce spune presa”.

Săptămâna trecută, titlul de cetățean de onoare al județului Caraș-Severin i-a fost înmânat și editorului și criticului Gheorghe Jurma, la împlinirea vârstei de 70 de ani. Cei doi, Gheorghe Jurma și Petru Buzzi, au condus împreună nou creatul ziar Timpul (Flamura de altădată), care în perioada ulterioară Revoluției din 1989 era singurul organism de presă din județul Caraș-Severin.

Karina TINCUL

Județul Caraș-Severin are doi noi cetățeni de onoare: Petru Buzzi și Gheorghe Jurma. Consilierii județeni cărășeni au votat astăzi în unanimitate hotărârile de acordare a acestei distincții pentru directorul Camerei de Comerț a județului Caraș-Severin și pentru criticul și editorul cărășean. 

Aleșii județeni au decis să acorde celor doi titlul de ”Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin”, pentru meritele deosebite în promovarea intereselor județului. Cele două proiecte de hotărâre au fost inițiate de președintele Consiliului Județean, Sorin Frunzăverde.

După cum se menționează în expunerea de motive a proiectului de hotărâre, Petru Buzzi, născut în Clopotiva, județul Hunedoara, a derulat o activitate importantă în domeniul jurnalismului la ziarele Flamura, Timpul și Sud-Vestul. Din anul 2004, acesta se află la conducerea Camerei de Comerț și Industrie a județului Caraș-Severin. Petru Buzzi este vice-președinte al Asociației Banatul fără frontiere și al Asociației Culturale ARS Proxima Reșița. Ca membru al mai multor asociații și fundații a avut o implicare deosebită în viața socială și culturală a comunității, o bună colaborare cu instituțiile și organismele neguvernamentale locale și regionale pentru dezvoltarea economică și socială a județului.

La rândul său, Gheorghe Jurma, care a împlini luna viitoare frumoasa vârstă de 70 de ani, a avut o carieră impresionantă în domeniul jurnalismului. De-a lungul timpului a lucrat, a înființat sau a condus o mulțime de publicații, printre care: Semenicul, Caraș-Severinul, Almanahul presei și tiparului, Albatros, Almăjana, Bocșa culturală, Nedeia. Din anul 1993, este directorul Editurii Timpul (astăzi TIM). A îngrijit, în cadrul editurii TIM sau al alte edituri, peste 500 de volume de poezie, proză, critică și istorie literară. În anul 2000, Gheorghe Jurma a fost distins cu Medalia comemorativă ”Mihai Eminescu” pentru cărțile dedicate lui Eminescu și colecția inaugurată la Reșița. A lansat multe colecții editoriale care să popularizeze locurile și valorile acestei zone în țară și peste hotare: Descoperirea Banatului, Itinerare turistice în Munții Banatului, Drumul apelor, Studii, Monografii, eseuri despre scriitorii de azi, se precizează în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.

Cele două distincții vor fi înmânate în cadru unei ceremonii ce va avea loc cel mai probabil luna viitoare.

Karina TINCUL