Declarațiile autorităților locale făcute publice vineri, în ziua preluării de către Primăria Reșița a haldinei din Drumul Lupacului, au făcut valuri și au stârnit reacții.

City-managerul Reșiței, Paul Vasile, a fost virulent la adresa administratorului deponeului, unde în prezent tronează „moștenirea” cu care s-a ales Primăria, situația de la vechiul deponeu fiind catalogată de acesta drept o fraudă uriașă făcută sub oblăduirea altor organe ale statului, dat fiind că fostul administrator ar fi încasat de la UAT-uri banii pentru colectare, transport și taxa de deponeu. În prezent deșeurile depozitate pe platou fumegă, Paul Vasile declarând că incendierea a fost făcută intenționat pentru a fi micșorată cantitatea de gunoi de la haldină.

Fostul director al SC Green Ecobauer, Sorin Simescu, a reacționat la declarațiile city-managerului urbei pe care le cataloghează rău-intenționate și, totodată, îl îndeamnă pe Paul Vasile să meargă la organele abilitate, dacă tot are astfel de informații, dar să nu-i terfelească numele prin toate ziarele.

Referitor la cantitatea de gunoi care zace în momentul de față pe amplasamentul din Drumul Lupacului și pe care city-managerul a cuantificat-o în cifre exacte, precum și la acuzațiile de fraudă aduse firmei, Simescu a venit cu un drept la replică.

Citește și: Haldina din Drumul Lupacului, preluată de Primăria Reșița cu tone de gunoaie lăsate de Green Ecobauer

„Dânsul nu prea știe să calculeze! Adică dacă zice că sunt 6.450 de metri cubi, împărțit la 2,4, că atât e o tonă de gunoi, sunt vreo 2.500 de tone de gunoi, ori dânsul e city-manager de vreo 3 ani, să nu știe că doar Reșița produce 2.000 de tone de gunoi pe lună și să spună că acolo e deșeul din Reșița pe un an de zile, mi se pare nepricepere! Dacă într-un camion intră 20 de metri cubi, cum spune domnul Vasile (când de fapt intră 90 de metri cubi într-un container), acum dacă vrea să mărim costurile acestea preliminare cât ne convine nouă, le putem mări, dar costurile la 2.500 de tone sunt undeva în jur de 100 de mii de euro, până în 5 miliarde de lei vechi.

Faptul că folosește cuvintele acestea: fraudă, incendiu intenționat, nu cred că e normal! Oricine intră pe portalul judecătoriei Reșița vede câte procese are firma noastră cu UAT-urile. Adică avem de recuperat mai mult de 15 miliarde, ori gunoiul de acolo ca să-l elimini nu costă mai mult de cinci miliarde, că se va elimina acel deșeu! Face afirmații că e 300 de mii de euro, nu știu cum or fi calculat….îl cară cu roaba, sau nu știu cum pentru că într-un camion intră 22-23 de tone, ceea ce înseamnă 100 de camioane. Sunt niște date pe care poate să le ia oricine de pe Agenția de Mediu, adică o tonă de gunoi are 2,4 metri cubi ca densitate, dacă împarte cu ce e acolo, nu sunt mai mult de 2.500 de tone”, a declarat Sorin Simescu.

Fostul director al Green Ecobauer a vrut să lămurească și un alt aspect, cel referitor la faptul că niciun reprezentant al firmei în insolvență nu a venit la semnarea proceselor verbale de predare primire. Procesul ar fi fost câștigat de Primărie încă în luna aprilie, iar graba din prezent s-ar justifica prin intenția de a se facilita accesul pe acel teren al celor de la Brantner, operatorul care preia în prezent gunoiul reșițenilor.

„Păi ei trimit miercuri o scrisoare la cei de la București să se prezinte vineri! Eu nu înțeleg ce e atâta grabă din moment ce au câștigat procesul din aprilie și noi suntem în decembrie? Adică din aprilie și până acum nu s-a mai trezit domnul Vasile că e gunoi pe acolo? Nu a trecut pe acolo niciodată? Procesul l-au câștigat în aprilie, suntem în decembrie, miercuri trimit invitație către cei de la București? Păi dă-le și lor o săptămână, 5 zile, 7 zile! Firma în insolvență este de la București, de ce atâta grabă? Probabil că trebuie să se mute Brantnerul acolo și din cauza asta, că am înțeles că jos nu-i mai primește și acum le trebuie terenul, că nu au unde să se ducă și au găsit țapul ispășitor, pe mine!”, a mai spus Simescu.

La discuție și la momentul semnării proceselor verbale au fost invitate mai multe instituții: Prefectura, Consiliul Județean Caraș-Severin, Agenția de Protecție a Mediului, Garda de Mediu, asociația ADI Intercom Deșeuri Caraș-Severin.

Elena FRANȚ

Colegiul Național Traian Lalescu din Reșița trece în aceste zile printr-o adevărată transformare. Nu mai puțin de 8.300.000 de lei sunt investiți în modernizarea unității de învățământ, în cadrul unui proiect derulat pe fonduri europene. Contribuția Primăriei Reșița în cadrul proiectului este destul de substanțială, ridicându-se la aproximativ 2 milioane de lei.

„Proiectul cuprinde reabilitarea celor trei corpuri de clădire ale Colegiului, sala de sport și cele două corpuri de școală. Proiectul prevede reabilitarea termică, dar și recondiționări în interior pentru a  aduce această unitate la stadiul pe care îl merită, fiind o unitate de învățământ de top a Reșiței”, a precizat Grațian Dobre, director executiv în cadrul compartimentului de Proiecte Europene al Primăriei Reșița.

Stadiul lucrărilor derulate la Liceul de mate-fizică, cum este el cunoscut de reșițeni, a fost inspectat astăzi de reprezentanții Primăriei Reșița și cei ai ADR Vest, în cadrul unei vizite derulate la mai multe obiective de investiții pe fonduri europene din Reșița.

„Până acum, la sala de sport a liceului s-au executat toate lucrările de termoizolare exterioară, inclusiv partea de finisaje, atât la pereți, cât și la partea de terasă, s-au refăcut scurgerile, s-au turnat șapele, pardoselile, în vederea montării acelui linoleum special pentru sălile de sport. Urmează în perioada următoare ultimele rectificări, dar în momentul de față suntem într-un stadiu de peste 90% din totalul lucrărilor. S-au refăcut grupurile sanitare, toate instalațiile, deci suntem într-un termen de execuție foarte bun.

La liceu s-au terminat refacerile la acoperiș, termoizolarea podului, lucrările de înlocuit tâmplării și partea de uși, termosistemul exterior, zugrăvelile, iar în interior, în momentul de față se lucrează la instalații și la finisaje. Și aici stadiul lucrărilor este avansat și avem toată încrederea că constructorul se va încadra în termen.

În final, în partea de liceu s-au prevăzut niște automatizări deosebite pentru reglarea a tot ce înseamnă iluminat și energie termică, cu senzori care vor automatiza integral partea de consum de energie electrică și de căldură. Urmează să se monteze în perioada imediat următoare niște panouri fotovoltaice, un sistem destul de evoluat, se montează niște panouri pe niște piloni, se vor roti automat după soare pentru a capta energia maximă posibilă”, a explicat city managerul Paul Vasile.

La finalizarea proiectului, consumul anual de energie primară din surse neregenerabile va scădea cu 74,71%, iar emisiile de dioxid de carbon cu 73,76%.

Contractul de finanțare al proiectului a fost semnat de primarul Ioan Popa și directorul ADR Vest, Sorin Maxim, în luna martie a anului trecut, durata de implementare a proiectului fiind de 27 de luni. Conform estimărilor reprezentanților Primăriei Reșița, lucrările la Colegiul Traian Lalescu, derulate de o firmă din Maramureș, se vor finaliza cel târziu în luna martie 2020.

Primăria Reșița are în derulare proiecte pentru modernizarea tuturor liceelor din municipiu. Cumulat, valoarea acestora se ridică la aproximativ 12 milioane de euro.

Karina TINCUL

Lucrările la linia electrică de 400 kV care leagă Reșița de Pancevo au ajuns la final, investiția de peste 80 de milioane de lei fiind inaugurată aseară la km 8, pe drumul ce leagă Reşiţa de Caransebeş. Autoritățile din Caraș-Severin au fost reprezentate la ceremonie de subprefectul Cătălin Hogea, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu și city managerul Reșiței, Paul Vasile.

Investiția este în valoare de 81,5 milioane de lei, realizată integral  de companii românești, de la proiectant la executant și consultant!

LEA 400 kV Reşiţa – Pancevo este proiectată de Institutul de Studii şi Proiectări Energetice, iar lucrările au fost executate de ELECTROMONTAJ SA, având ca subcontractori: EMFOR Montaj SA, TERRASOND SRL, ICEMENERG SA, Politehnica București, ARC VISION SRL. Consultantul proiectului a fost ROENG T.E.C. De asemenea, proiectul a beneficiat de suportul susținut și de implicarea tuturor autorităților locale din județul Caraș-Severin și din județul Timiș, după cum afirma Directorul Sucursalei Transelectrica din Timișoara, Luca Iacobici, cel care a fost amfitrionul inaugurării de la Km 8, în apropiere de municipiul Reșița.

LEA 400 kV Reșița-Pancevo este un proiect de interes comun, parte din “Mid Continental East Corridor”, iar unul dintre rolurile sale principale este acela de a întări sistemul electroenergetic național și pe cel sud-est european. Realizarea liniei electrice de 400 kV Reșița-Pancevo va permite eliminarea congestiilor majore în zona celor doua sisteme electroenergetice, românesc și sârbesc, precum și creșterea capacității de transfer între România și Serbia și în toată zona de sud-est a Europei. Prin realizarea acestei investiții, România își va atinge ținta europeană obligatorie de interconectivitate de 10% pentru anul 2020.

„Aș vrea să vă asigur că efortul investițional al Companiei va continua într-un ritm susținut în perioada următoare. Suntem încurajați de faptul că, așa cum arată statistica în ceea ce privește economia din România, în 2017 profitul în segmentul cu capital românesc este de 1,9 ori mai mare decât în cel al segmentului cu capital străin. Credem cu putere că putem face progrese și mai importante“, a declarat Gheorghe Olteanu, președintele Consiliului de Supraveghere al CNTEE Transelectrica SA.

La rândul său, Directorul General Executiv al Transelectrica, Adrian Constantin Rusu, a subliniat faptul că realizarea LEA 400 kV de interconexiune Reșița-Pancevo este doar o primă parte a unei serii de investiții ale Companiei. „Este foarte important de spus că realizarea LEA Reșița-Pancevo este o etapă cu ștafetă. În toate sucursalele Companiei există un efort investițional susținut. Urmează proiecte la fel de mari și de importante: tocmai a fost deblocat proiectul LEA Oradea-Bekescsaba; avem în lucru LEA Gutinaș-Smârdan; acum câteva săptămâni am semnat contractul de finanțare cu Comisia Europeană pentru LEA Cernavodă-Stâlpu. Avem în față proiecte provocatoare și cel puțin la fel de importante ca linia Reșița-Pancevo. Transelectrica este o companie cu o capacitate extraordinară, cu o resursa umană excepțională pe care ne propunem să o valorificăm și să transformăm această companie strategică la nivel național într-un fanion al energeticii românești“, a declarat Adrian Constantin Rusu, Directorul General Executiv al Transelectrica.

„Acest proiect este inclus în lista proiectelor de interes comun, european. Face parte din coridorul european Nord-Sud, respectiv face legătura între Europa de Sud şi Europa Centrală. În acest grup de proiecte, pe lângă linia Reşiţa – Pancevo, avem întreg axul Banat, unde este vorba de o nouă legătură la 400 kV, de la Porţile de Fier, Anina, Reşiţa, Timişoara Săcălaz, Arad, inclusiv staţiile de pe parcursul acestei linii, ceea ce înseamnă că avem, în continuare, noi provocări şi proiecte deosebit de importante şi de dificile”, a precizat directorul Direcţiei de Investiţii din Transelectrica, Florentina Răducanu.

Pe teritoriul României, linia electrică traversează 11 localităţi din judeţul Caraş-Severin: Reşiţa, Ezeriş, Lupac, Dognecea, Goruia, Ticvaniu Mare, Berlişte, Ciudanoviţa, Grădinari, Vărădia şi Vrani, punctul de trecere a frontierei fiind localitatea Iam. Linia Electrică Aeriană de 400 kV Reşiţa – Pancevo are o lungime pe teritoriul României de 63 de kilometri şi un număr de 206 stâlpi.

Conform specialiștilor companiei Transelectrica, beneficiarul investiției, prin realizarea proiectului crește siguranţa în funcţionare a reţelei în zona de Sud-Est a Europei, iar sistemul din România funcţionează de acum interconectat şi cu celelalte pieţe din Europa.

„Felicit întreaga echipă pentru efortul depus şi aşteptăm cu interes şi următoarea investiţie, respectiv, linia electrică dintre Porţile de Fier şi Reşiţa, care va continua spre judeţele Timiş şi Arad”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Silviu Hurduzeu.

Felicitări pentru realizarea proiectului a transmis și city managerul municipiului Reșița Paul Vasile, care a precizat că deși România și Serbia nu sunt legate de nicio autostradă, de acum înainte putem spune că sunt legate de o autostradă electrică.
[slickr-flickr search=”sets” set=”72157691103836180″]

Karina TINCUL

O placă comemorativă, care amintește de momentul dării în folosință a podului din apropierea Palatului Cultural din Reșița, sau podul de la vamă, cum era el cunoscut pe vremuri, a fost dezvelită ieri de city managerul Paul Vasile și de inginerul Iulian Georgevici. Atât placa, cât și podul, au fost realizate în uzina din Reșița, la 80 de ani distanță.

„Este un eveniment care ne bucură, este vorba de istoria noastră, este vorba de ceea ce s-a întâmplat cu industria din Reșița. Se împlinesc 80 de ani de la punerea în funcțiune a podului de la vamă, o mare realizare tehnică pentru vremea aceea, făcut de uzina din Reșița. A fost o perioadă, prima parte a anilor 1800 în care se lucra doar pe partea de poduri nituite, care presupuneau o cantitate uriașă de manoperă. Mai târziu, însă, la Reșița a început lucrul cu podurile sudate. Inițial a fost o hală în aer liber, după aceea, prin anii 1890 s-a montat într-o hală acoperită. A fost o producție la vremea respectivă de până la 10.000 de tone de confecții de poduri sudate pe an. Tot în aceea perioadă, din arhive reiese că în Reșița s-au fabricat peste 70 de poduri care au fost montate în diverse zone ale Imperiului Austro-Ungar”, a precizat cu acest prilej Paul Vasile, care nu a uitat să amintească nici faptul că Primăria Reșița a depus la Ministerul Dezvoltării un proiect pentru reabilitarea acestui pod, inclus în categoria monumentelor istorice.

Înainte de montarea podului, legătura dintre cartierele Reșiței se făcea printr-un pod de lemn, folosit în special de comercianți, care trebuiau să plătească o taxă pentru a-l trece.

„Acest lucru demonstrează că acum 80 de ani, înaintașii noștri, și pe linie administrativă și pe linie tehnică, uzinală, au fost capabili să aducă în urbea noastră un obiect de utilitate stradală absolută. Podul ca și simbolistică este poate elementul cel mai semnificativ, este cel care unește, degeaba ai drum dacă nu unești părți ale unei colectivități. Placa s-a executat tot în una din uzinele reșițene, cu sprijinul conducerii, deci în continuare cred că uzinele sunt alături de oraș și de cetățeni”, a precizat, la rândul său Iulian Georgevici.

Podul de la vamă are o lungime de 46,75 metri, iar pentru construirea acestuia a fost necesară adâncirea albiei râului Bârzava, atât în aval cât și în amonte, a mai explicat Georgevici, care a lăudat soluțiile tehnice folosite în urmă cu 80 de ani, având în vedere că de la inaugurare până în prezent, construcția nu s-a confruntat cu probleme, în ciuda circulației intense existente până prin anii 1970.

Vacanța de vară a fost întotdeauna un bun prilej pentru edili să realizeze lucrări de reparație sau chiar modernizare a unităților de învățământ din localitățile pe care le conduc. Nici municipiul Reșița nu face excepție, așa că administrația locală și-a propus să pună la punct școlile din oraș. Nu mică le-a fost însă surpriza când nici un constructor nu s-a arătat interesat de lucrările de reparație.

City managerul Paul Vasile a anunțat că trebuie reluată procedura de licitație a lucrărilor din unitățile de învățământ și a făcut chiar un apel la constructorii din zonă să se prezinte cu oferte.

„În Primărie s-au făcut caietele de sarcini, s-au scos la licitație lucrările mai mărunte, dar foarte importante în această perioadă, reparațiile la școli și am avut surpriza neplăcută ca nici un constructor să nu își depună oferta pentru o mulțime de lucrări de reparații. Procedurile vor trebui reluate și cu ocazia aceasta îi rog pe toți constructorii din Reșița și de pe lângă Reșița să vină.

De data aceasta banii sunt corect calculați, deci nu mai poate să oferteze nimeni 3 miliarde pentru o lucrare de 1 miliard. Dar sunt lucrări decente, s-au calculat profituri rezonabile, nu sunt lucrări foarte delicate, sunt lucrări de reparații”, a explicat Paul Vasile.

Rămâne de văzut dacă constructorii se vor prezenta de data aceasta la licitație, mai ales având în vedere că ne apropiem cu pași rapizi de începutul anului școlar 2017-2018.

Karina TINCUL

Lucrările de alimentare cu apă în cartierul reșițean Doman se apropie de final, însă city managerul Paul Vasile nu este deloc mulțumit de ritmul și calitatea lucrărilor efectuate în zonă. Spre deosebire de cele aflate în derulare la Moniom, unde se lucrează la introducerea canalizării, și unde, conform lui Paul Vasile, constructorul dă dovadă de seriozitate.

Primarul Ioan Popa anunța recent că începând cu luna septembrie locuitorii din Doman se vor putea bucura, în sfârșit, de apă potabilă la robinete, fără a mai fi necesare transporturile de apă cu cisterna. Și deși lucrările sunt în faza final, administrația locală nu este mulțumită de seriozitatea firmei care le execută. În schimb, nu există decât cuvinte de laudă pentru constructorul care se ocupă de lucrările de la Moniom.

„Nu dau numele firmei care se ocupă de canalizare în localitatea Moniom, dar pot să vă spun că este cea mai bună firmă de execuție pe care am văzut-o în ultimii 10-15 ani. Este o firmă foarte serioasă, venită din Constanța.

Nu același lucru pot să spun despre constructorii de apă și canalizare din Doman, de care tragem toată ziua bună-ziua pentru refaceri, pentru probe. Pe partea de Doman suntem în ultima fază cu alimentarea cu apă, iar canalizarea merge încetișor, dar totuși merge”, a precizat Paul Vasile.

City managerul Reșiței a mai anunțat că au fost scoase la licitație și lucrările de alimentare cu apă pentru zonele Secu, Cuptoare și Moniom, iar în prezent sunt așteptate ofertele constructorilor.

Karina TINCUL

Unul din monumentele istorice ale Reșiței, podul sudat din zona centrală, cunoscut pe vremuri ca podul de la vamă, ar putea intra pe viitor în reparații capitale. Acesta se numără printre obiectivele ce ar urma să fie finanțate prin PNDL 2, conform listei făcute publice de Ministerul Dezvoltării, motiv pentru care administrația locală din Reșița face primii pași pentru punerea la punct a proiectului.

Pentru început, city managerul Paul Vasile a cerut sprijin de la operatorii de utilități și de la reprezentanții uzinelor din municipiu pentru a găsi soluții de deviere a unor rețele de apă și gaz din zonă.

 „Am solicitat prezența reprezentanțiilor Delgaz Grid, Enel Distribuție, UCMR, TMK și Romtelecom pentru a ne ajuta să descâlcim unul dintre proiectele care urmează să fie făcut pe PNDL. Este vorba despre reabilitarea primului pod sudat din Europa, cel de la Palatul Cultural. Această lucrare presupune devierea de rețele de gaz metan și apă, am înțeles că avem trei rețele de apă cu diametrul de 400 și de 250, deci am nevoie de ajutorul celor de la Aquacaraș să ne spună ale cui sunt traseele pe cale le putem devia.

Dacă ați văzut, pe pod sunt niște trotuare înălțate. Sub acele trotuare, care n-au făcut parte din proiectul inițial, s-au pus o mulțime de cabluri electrice. Nu am reușit până acum să identificăm ale cui sunt acele cabluri. Probabil sunt ale Enelului, TMK-ului sau UCMR-ului. Vă rog să ne sprijiniți să identificăm soluțiile de deviere.

Reabilitarea unui monument istoric înseamnă și curățarea de tot ce înseamnă diverse cabluri și conducte care au fost montate pe parcursul anilor. Este zona centrală, e un pod frumos și reprezintă ceva în istoria Reșiței și a Europei”, a explicat Paul Vasile.

Proiectul de reabilitare a podului, pentru care Ministerul Dezvoltării a fost de acord să aloce 872.857 de lei, nu poate fi demarat până nu se găsesc soluțiile de deviere, a adăugat city managerul Reșiței.

Podul de la Vamă face parte dintre primele poduri complet sudate din țară și a fost finalizat în 1937. Pe vremuri, în acest loc era o vamă care delimita Reșița Română de Reșița Montană, iar comercianții erau obligați să plătească o taxă de trecere.

Karina TINCUL

Antica problemă a străzilor din Reșița ce au suferit în ultimii ani intervenții la rețelele de apă și canalizare și au rămas într-un etern șantier, a fost adusă și astăzi în discuție de Paul Vasile, fostul viceprimar al Reșiței.

Acesta a prezentat în fața presei care sunt cele mai problematice zone din municipiu și a subliniat faptul că pe multe dintre străzile din Reșița, și cartierele aparținătoare, situația este încă una deosebit de gravă. Cea mai afectată zonă din oraș, în urma spargerilor, este cartierul Doman, susține Paul Vasile.

„Avem situații diverse. Sunt străzi pentru care Hidroconstrucția a cerut refacerea completă, ceea ce este îmbucurător, dar există și lucrări care nu pot fi recepționate.

Azi am reluat discuțiile cu firma care face alimentarea cu apă la Doman și ne-a promis că în această săptămână va livra bani subantreprenorului și încep refacerile, iar în ceea ce îi privește pe cei care se ocupă de lucrările cu canalizarea, suntem zi de zi pe capul lor. Le vom semna recepțiile doar când vor veni inclusiv cu refacerea străzilor pentru că din toate cartierele Reșiței, Domanul este cel mai afectat.

Azi încep și lucrările de canalizare în Moniom de care se ocupă o firmă din Constanța și am speranța, din modul în care au început discuțiile, că vom avea o execuție rapidă și de calitate”.

Fostul viceprimar al orașului acuză Aquacaraș și firma consultantă de o lipsă totală de politețe. În condițiile în care este evidentă starea în care au fost lăsate majoritatea străzilor după intervenția la rețelele de apă și canal, cele două societăți nu se sinchisesc nici măcar să comunice cu Primăria.

„Și E-ON are șantiere deschise, dar dacă ceea ce ține de lucrările E-ON există o colaborare și comunicare permanentă cu proiectantul, din păcate nu se întâmplă același lucru atunci când vine vorba de proiectele pe fonduri europene care țin de alimentarea cu apă și canalizare. În momentul în care ai un proiect de o calitate îndoielnică, incomplet, aș dori să  existe măcar o colaborare mai bună între beneficiarul lucrării, care este Aquacaraș, consultant, constructorul care este Hidroconstrucția, și noi. De aproape 2 luni comunicarea între noi și Hidroconstrucția începe să fie din ce în ce mai bună, în schimb relațiile cu consultantul și cu Aquacaraș devin din ce în ce mai proaste.

Mi se pare o lipsă de politețe elementară ca nici măcar la ședințele operative care au loc în fiecare săptămână la ora 10, aceste două societăți să nu își trimită niciun reprezentant. Aquacaraș participă sporadic și cu persoane care nu au putere de decizie”, adaugă Paul Vasile.

Alexandra JURCA

Fostul viceprimar al municipiului Reșița, Paul Vasile, va renunța și la funcția de consilier local. În locul său va fi numită în Consiliul Local Reșița Nadia Potoceanu, următoarea pe lista de candidați a Partidului Verde. 

Paul Vasile, care și-a dat demisia din funcția de viceprimar în luna martie a acestui an, a fost numit interimar city manager al municipiului Reșița, el fiind astfel nevoit să renunțe la poziția de consilier local, pentru a nu se afla în conflict de interese. Paul Vasile va ocupe postul de city manager până la organizarea concursului, la care de altfel fostul viceprimar și-a anunțat deja intenția de a participa.

Locul lăsat liber de Paul Vasile în Consiliul Local va fi ocupat de Nadia Potoceanu, al cărei mandat va fi validat în ședința de CL de săptămâna aceasta. O figură cunoscută în rândul reșițenilor, fostul profesor universitar Nadia Potoceanu, care a candidat și ea la un moment dat pentru funcția de primar al Reșiței, se poate lăuda cu o carieră de succes, fiind printre altele fondator al fundației Activity și fost președinte al Clubului Rotary Reșița.

Karina TINCUL

Schimbarea fulger din echipa de conducere a Primăriei Reșița, unde viceprimarul Paul Vasile și-a dat demisia, în locul lui fiind ales social-democratul Gabriel Duruț, a coincis cu vizita în municipiul de pe Bârzava a conducerii Partidului Social Democrat, în frunte cu președintele Liviu Dragnea. 

Subiectul a fost abordat și în cadrul conferinței de presă susținută la sediul PSD Caraș-Severin de către Liviu Dragnea, premierul Sorin Grindeanu și viceprim ministrul Sevil Shhaideh, Dragnea fiind întrebat dacă a existat vreo înțelegere politică între social-democrații și liberalii din cadrul Consiliului Local Reșița și ce a cedat PSD-ul pentru a obține o funcție de conducere în cadrul administrației reșițene.

„Ceea ce știu eu este că în ședința de Consiliu Local, consilierii liberali au decis să nu voteze pentru că au primit ordin de la președintele de organizație. Viceprimarul a fost votat de PSD cu sprijinul Partidului Verde, deci nu prea este subiect de discuție, adică să primească ceva după. Noi, cel puțin în ultimii doi ani de zile, ca și partid, tot ceea ce am convenit în orice fel de negociere politică am respectat. Din păcate de multe ori cei cu care am negociat s-au răzgândit. Dar este important că PSD-ul are un viceprimar la Reșița și asta le dă posibilitatea ca și în Reșița să aibă un cuvânt de spus. Pentru dezvoltarea municipiului, nu pentru a face jocuri politice”, a afirmat Liviu Dragnea.

Președintele PSD a mai precizat că organizația din Caraș-Severin este în creștere de o bună perioadă de timp, între membrii filialei județene existând o bună înțelegere și colaborare, drept dovadă stând și rezultatele alegerilor din decembrie.

Karina TINCUL