Cristiana Palmer, ministrul Mediului, a fost prezentă la jumătatea lunii august în Caraș-Severin într-o vizită de lucru, după cum reiese din părerile exprimate public după finalizarea acesteia. Realitatea din teren este însă alta, susțin organizațiile de mediu din județ. Ministrul Mediului a trecut ca „Vodă prin lobodă” prin zonele cu probleme din parcurile naționale pe care le-a vizitat, cu ochii închiși am putea spune, având în vedere că părerile finale nu au amintit de problemele grave de mediu cu care zonele vizate se confruntă. Aceleași zone ale căror plan de management zace de câteva luni bune pe masa Ministerului.

Pe premisa unei vizite de lucru, unul dintre punctele agendei ministrului a fost întâlnirea cu administratorii a cinci parcuri naționale emblematice: Retezat, Semenic, Cheile Nerei-Beușnita, Domogled-Valea Cernei și Defileul Jiului, care a avut loc în centrul de vizitare al celui mai mare parc național din țară, Domogled-Valea Cernei. Următorul pas a fost vizitarea celei mai mari comune din țară: Cornereva.

Ulterior, a fost vizitat Parcul Natural Porțile de Fier cu o promenadă turistică pe Cazanele Dunării și vizitarea peșterii Veterani, iar în ultima zi din traseu, ministrul a ajuns în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, acolo unde, însoțită de reprezentanții WWF, de administratorii Parcului și cei ai RNP, Cristiana Palmer a vizitat Cheile Nerei.

Frumusețea traseelor nu poate fi contestată, dar se pare că doar acest aspect i-a atras atenția ministrului Mediului care a ținut să exprime public, în urma promenadei turistice, păreri și impresii. Așa am aflat că „Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița este un loc de vis” sau că „România este o țară cu o natură spectaculoasă”, lucruri adevărate dar umbrite puternic de poluare, tăieri masive de păduri și nepăsare, aspecte mai puțin plăcute și ignorate complet de traseul ministrului.

„Am fost din nou pe teren, de data aceasta în județele Mehedinți și Caraș-Severin. Este a cincea vizită pe care o fac în teritoriu de când am preluat mandatul, pentru a vedea direct, la fața locului, problemele de mediu existente, dar și pentru a avea întâlniri cu autoritățile locale și cu colegii din instituțiile ce țin de Ministerului Mediului din județele regiunii. Aceste întâlniri îmi dau și prilejul de a transmite colegilor mei câteva mesaje clare – în primul rând faptul că eu consider că toți cei care lucrăm în instituțiile de mediu, atât la nivel central cât și în teritoriu, trebuie să colaborăm îndeaproape, în spirit de echipă și de familie; cei care am ales să lucrăm în domenii care au legătură cu buna gestionare a resurselor naturale și a mediului, avem datoria de a pune interesul comunității, al cetățenilor și al mediului, mai presus de orice, fără niciun fel de conotație partinică, cum încă se întâmplă! Apoi, că aștept de la toți să pună accent pe transparentizare, competență și profesionalism în rezolvarea problemelor de mediu la nivel local, dar și pe o mai bună comunicare publică.

La finalul acestor trei zile mi se confirmă din nou că România este o țară cu o natură spectaculoasă, cu un potențial extraordinar de dezvoltare durabilă prin eco-turism, dar și că ne confruntăm cu problema depopulării satelor și a comunităților, fără de care interacțiunea armonioasă dintre om și natura care a condus la formarea peisajelor atât de apreciate, nu este posibilă. Trebuia acționat pe fronturi multiple ca să realizăm cu adevărat potențialul pe care îl avem, și asta implică viziune și participare asumată atât din partea autorităților cât și a tuturor celorlalți actori ai societății”, se arată în impresiile ministrului Mediului de la finalul vizitei prin țară.

Natura din Caraș-Severin, văzută prin ochii Cristianei Palmer e simplă: frumusețe și potențial. Din păcate, traseul ministrului a ocolit la mustață acele zone din interiorul Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița, prevăzute ca zone cu protecție deosebită în planul de management neaprobat încă, dar în care se exploatează în voie, sau pe lângă acele hectare la fel de protejate în care tăierile făcute  „în favoarea semințișului natural” au mutilat păduri întregi.

„Ce pot spune este că prezența doamnei ministru în județ a fost mai degrabă un turneu, o vizită ca turist, nu în calitate de ministru al Mediului. Totul a fost o excursie în care traseul oficial chiar a trecut pe lângă o zonă cu parchete de unde se exploatează intens, prevăzută ca zonă de protecție în proiectul de management care zace pe masa Ministerului Mediului, și va mai zace probabil acolo patru sau cinci ani. Aceste vizite nu duc la nimic în folosul mediului, mai degrabă sunt făcute de fațadă. Poate ar fi fost bine o întâlnire cu reprezentanții care se ocupă cu protecția mediului în Caraș-Severin, dacă se dorea cu adevărat a analiză a situației reale din teren”, explică Cornel Sturza, președintele organizației GEC Nera.

Diana RADU

Foto: Facebook

WWF România derulează în prezent un proiect prin intermediul căruia dorește să formeze o reţea de cetățeni activi care se implică în protejarea zonelor sălbatice. În cadrul proiectului, au fost create cluburi pentru protejarea naturii sălbatice în trei licee din județul Caraș-Severin și a fost finalizat un ghid dedicat naturii sălbatice. 

„Exploratori ai sălbăticiei în Carpații din Sud-Vestul României” se dorește a fi un instrument de lucru dedicat profesorilor și elevilor din clasele IX-XII, dar şi tuturor celor interesaţi, de la reprezentanţi ai ariilor protejate la organizaţii care lucrează în domeniu. Nevoia de a dezvolta acest ghid a apărut atunci când WWF România a început să lucreze în zona Carpaţilor din Sud-Vestul României şi a observat că multe dintre barierele care stau în calea dezvoltării durabile a comunităţilor locale este lipsa educaţiei în acest domeniu.

Ghidul este unul dintre rezultatele proiectului Tineri activi pentru protejarea naturii sălbatice din Carpaţi ce a început în primăvara anului 2015, prin care WWF îşi propune să formeze o reţea de cetățeni activi care se implică în protejarea zonelor sălbatice. Proiectul se derulează în parteneriat cu cinci licee din oraşele Reșița, Anina, Băile Herculane, Orșova și Lupeni, fiecare localitate fiind situată în imediata vecinătate a celor cinci parcuri naționale și naturale cheie din regiune: Parcul Naţional Semenic-Cheile Carașului, Parcul Naţional Cheile Nerei-Beușniţa, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, Parcul Natural Porţile de Fier și Parcul Naţional Retezat.

„Exploratori ai sălbăticiei în Carpații din Sud-Vestul României este un ghid din care tinerii învaţă despre regiunea lor şi este diferit de manualele clasice de geografie sau biologie. Conţine informaţii de actualitate despre arii protejate, parcuri naţionale şi naturale şi conceptul de sălbăticie. Se pune accentul pe bogăţia naturală a locurilor, pe specii cheie din regiune, beneficii, ameninţări, dar şi soluţii. În ceea ce privește soluțiile, tinerii sunt încurajați să creeze propriile lor proiecte pentru protejarea naturii din zona lor. Pe lângă componenta teoretică, ghidul conţine foarte multe metode de lucru interactive, de echipă, cu exemple de activităţi care pot fi folosite de profesori şi au rolul să ţină tinerii cât mai mult în natură şi să-i încurajeze să interacţioneze cu elementele naturale”, explică reprezentanții WWF.

În scopul creării unei reţele de profesori şi tineri activi care se implică în rezolvarea problemelor cu care se confruntă zonele de sălbăticie au fost deschise cluburi în cinci licee. Este vorba de trei licee din Caraș-Severin și două din Mehedinți: Colegiul Naţional Traian Lalescu (Reşiţa), Liceul Mathias Hammer (Anina), Liceul Hercules (Băile Herculane), Liceul Traian Lalescu (Orşova ) și Liceul Mircea Eliade (Lupeni).

”E foarte important ca  informaţiile despre conceptul de sălbăticie să ajungă la un număr cât mai mare de oameni care se pot implica în protecţia şi conservarea acestor zone. Şcolile şi, implicit, educaţia pentru dezvoltare durabilă au un rol cheie în transmiterea acestor informaţii. Am creat acest ghid în primul rând ca auxiliar didactic și sprijin pentru profesori şi elevi în organizarea de activităţi în cadrul cluburilor deschise în cele cinci licee partenere însă, pe termen lung, vedem potenţialul de a deveni un instrument pentru profesori pentru predarea unui curs opţional pentru educaţia în natură” a declarat Irina Lapoviţă, managerul proiectului.

Ghidul  „Exploratori ai sălbăticiei în Carpații din Sud-Vestul României” a fost realizat cu sprijinul financiar al Fundației Federale Germane pentru Mediu.

Foto: Marius Berchi

Karina TINCUL

În urma apariției în presă a poziției Direcției Silvice Caraș-Severin cu privire la exploatările din zona de conservare de la Jervani, GEC Nera a ținut să vină cu un punct de vedere în legătură cu aspectele exprimate de reprezentanții instituției cărășene. 

CITEȘTE ȘI: GEC Nera, puși la zid de scuzele Direcției Silvice! „În JERVANI, exploatările forestiere nu se execută în zona de conservare”

 „Din 2004 Guvernul a creat administraţii ale parcurilor naturale si naționale ca o cerință a aderării la UE  şi  a plasat protecţia și conservarea naturii în subordninea RNP Romsilva, care este un agent economic având ca activitate de bază valorificarea masei lemnoase din pădurile statului. 

RNP  Romsilva a subfinanțat în permanență activitatea în parcuri transformandu-le în entități de decor fără nicio putere de decizie. Dovadă că nu decid nimic este faptul că majoritatea parcurilor , dupa 11 ani, nu au planuri de management aprobate fără de care OUG 57/2007 privind ariile naturale protejate nu se poate aplica, iar până la aprobarea planurilor de management structurile RNP Romsilva  aplică Ordinul 552/2003 privind delimitarea zonelor de conservare specială, un document anacronic la care face referință în presă reprezentantul Direcției Silvice . 

Consiliile științifice ale parcurilor, compuse din persoane de nivel academic, sunt singurele structuri care au competența de a propune ce valori trebuie conservate în interiorul parcurilor dar hotărările consiliului științific au valoare juridică doar în cadrul unui plan de management aprobat care are girul unui ordin al Ministerului Mediului.

În lipsa acestui document, amenajamentul silvic ține cont doar de Ordinul 552/2003 ca document de zonare internă a parcurilor care acoperă o suprafață foarte mică a pădurilor seculare valoroase din sudul Banatului.

CITEȘTE ȘI: Măcelul din pădurile cărășene nu impresionează pe nimeni! „Se scot şi cioatele din rădăcini pentru a şterge urmele tăierilor de arbori”

Întrebarea este: cine are interes ca parcurile să nu aibă planuri de management ? 

Evident RNP Romsilva, care  pune „tălpi” la aprobarea planurilor de management prin intermediul oamenilor de influenţă pe care i-a „sensibilizat” la nivel de Guvern şi Parlament în toate guvernările şi legislaturile.

GEC Nera a monitorizat în ultimii ani tăierile de arbori în zona parcurilor naturale din sudul Banatului iar concluziile privind modul cum se realizează aceste tăieri au girul unui expert independent agreat de Comisia Europeană, care ţine cont, în aprecierile pe care le face,  în primul rând de Acquis-ul Comunitar al Uniunii Europene în domeniul protecţiei naturii. 

Pe de altă parte, comisarul pentru mediu al Comisiei Europene a atenţionat de mai multe ori în ultimii ani Ministerul Mediului din România în legătură cu întârzierile nepermis de mari în transpunerea de către autorităţile române a Acquis-ului Comunitar în domeniul protecţiei naturii şi nu exclude declanşarea în curând a unei proceduri de infringement în acest domeniu.  

Cine va plăti consecinţele ? Evident că tot românii ! ”, explică reprezentanții GEC Nera.

Alexandra JURCA

Foto: stiridecluj.ro

Grupul Ecologic de Colaborare Nera a demarat şi anul acesta proiectul de interes public MAREA HOINĂREALĂ, prin care îşi propune să monitorizeze protecţia mediului în zona ariilor naturale protejate.

Prima etapă a proiectului Marea Hoinăreală 2015 s-a desfăşurat în zilele de 24 şi 25 aprilie, pe traseele ecoturistice Valea Şuşarei şi Valea Beiului – Cascada Beuşniţa.

„La activităţi au participat în total 25 de voluntari care, în majoritate, sunt elevi de liceu şi profesori la liceele MIHAI NOVAC din Oraviţa şi MATHIAS HAMMER din Anina. Aceştia au absolvit un curs de agent ecologic voluntar realizat de către GEC Nera în perioada decembrie 2014 – aprilie 2015. Alături de voluntarii provenind din mediul şcolar au mai participat la eveniment şi voluntari de la Banatšume (Direcţia Silvică Banat) din Pančevo care au experienţă îndelungată în activităţile specifice realizate de către GEC Nera, experienţă dobândită în urma colaborării dintre cele două organizaţii”, a precizat Doina Mărgineanu, consilierul pentru relaţii publice al GEC Nera.

În atenţia voluntarilor a fost şi halda de deşeuri miniere de la Sasca Montană. În ciuda notificărilor repetate adresate autorităţilor direct responsabile de către GEC Nera, praful antrenat de vânt continuă să aibă un impact negativ asupra vieţii locuitorilor şi dezvoltării ecoturismului din valea Nerei.

„Starea de curăţenie şi de conservare a patrimoniului natural din PN Cheile – Beuşniţa este bună dar asaltul asupra zonei a unei anumite categorii de vizitatori vor creea cu siguranţă probleme administraţiei Parcului în sezonul turistic care urmează. În acest context, deşi voluntarii GEC Nera au înmânat pe parcursul evenimentului pliante cu regulamentul de vizitare a Parcului, au existat turişti care au escaladat deversorul cascadei Beuşniţa distrugând muşchiul care-i oferă acesteia mare parte din farmec. Deasemenea nu au lipsit pe trasee vetrele de foc şi copacii cu scoarţa scrijelită”, a mai spus Doina Mărgineanu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157652217291655″]

Diana RADU

Tăierile ilegale de arbori chelesc zilnic hectare întregi de pădure. Situația nu este nici izolată, nici nouă. Cu toate acestea, exploatarea de lemn din pădurile cărășene este greu de ținut în frâu. Și asta pentru că foarte multe tăieri sunt mascate de acte mai mult sau mai puțin legale, în fața cărora autoritățile competente sunt legate la mâini.

În aceste condiții, GEC Nera a mai pus pe roate un proiect, într-o nouă încercare de conștientizare a populației asupra ilegalităților care pun la pământ codrii cărășeni. Sub numele de „Stop tăierilor ilegale de arbori în pădurile din zona parcurilor naturale plasate în sudul Banatului”, noul proiect își propune să facă lumină în cazul tăierilor ilegale asupra cărora radarul pădurilor nu are nicio putere.

„Radarul pădurilor nu rezolvă problema în ceea ce privește parcurile naturale. Dintr-un parc pot exista exploatări legale, sau poate exista exploatare autorizată. Lemnul pleacă din parc cu acte în regulă, dar asta nu înseamnă că acele exploatări se aliniază perfect legii. Radarul pădurilor este făcut pentru hoții direcți. Nu prea există situații în care să se taie fără acte, însă se taie fără să se respecte unele părți din legislație”, a menționat Cornel Popovici Sturza, coordonatorul de proiect.

Pe agenda proiectului se are în vedere în primul rând creșterea numărului de activități specifice societății civile care să implice cât mai mulți voluntari în protejarea pădurilor din parcurile naturale. De asemenea, sunt vizate și autoritățile competente, în vederea creșterii gradului de implicare în combaterea tăierilor ilegale.

Voluntariatul este, de altfel, una dintre elementele importante pe care se bazează acest proiect. „Este un proiect modest finanțat, valoarea sa este de aproape 10.000 de euro. Cea mai mare valoare este adusă de munca de voluntariat. Guvernul nu ne finanțează în asemenea proiecte. Prin acest proiect beneficiem de bani și pentru o expertiză independentă. Trebuie să conștintizăm oamenii de importanța implicării în combaterea acestui fenomen. Lumea nu dă doi bani pe protecția mediului la noi în țară”, a mai menționat Cornel Popovici Sturza.

Activitățile din cadrul proiectului vor fi puse pe picioare în colaborare cu APM Caraș-Severin, Liceul Tehnologic Mihai Novac din Oravița, Liceul Tehnologic Clisura Dunării din Moldova Nouă și asociația Speo Caraș.

Alexandra JURCA