Arheolgii au făcut o descoperire neașteptată chiar sub centrul Caransebeșului. În cadrul unei conferinţe de presă susţinute marţi, 25 iulie, managerul, dr. Adrian Ardeţ, a făcut o scurtă prezentare a lucrărilor care se desfăşoară în acest moment în municipiu.

Descoperirea a fost făcută întâmplător, în momentul în care se făceau o serie de cercetări preventive în centrul oraşului, lângă Biserica medievală, executate la solicitarea unui proprietar care doreşte să amenajeze în acel loc o terasă.

Un alt şantier pe care se lucrează este Cetatea medievală a Caransebeşului, situată pe Străzile Cetăţii şi Romanilor, cercetările fiind coordonate de Silviu Oţa, şef de secţie la Muzeul Naţional de Istorie a României de la Bucureşti.

Astfel, arheologii au scos la lumină câteva morminte care se pare că ar data încă de la sfârșitul secolului XVI.

„Am descoperit fundaţiile şi ruinele clădirilor moderne, construite în secolul al XVIII-lea, cu refaceri în secolul al XIX-lea, ultimul nivel de refacere datând din perioada interbelică. De asemenea, între ziduri am reuşit să surprindem şi un mormânt, cu un schelet în poziţie anatomică, şi mai multe oase umane, puternic deranjate de construcţiile moderne, unele chiar adunate şi aşezate grupat, la un loc. De asemenea, am reuşit să surprindem, în partea de sud a suprafeţei, stratigrafia arheologică, şi datorită ei putem vedea evoluţia Caransebeşului în ultimii 500 de ani”, a explicat Dimitrie Negrei, reprezentant al Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, a făcut.

Ținând cont de poziţia capului, orientat spre Răsărit, se poate spune că mormintele datează din secolele XIV-XV.

„Scheletele apar imediat după un nivel de arsură, de incendiere, care este datat undeva la sfârşitul secolului al XVI-lea, şi e clar, în aceste condiţii, că sunt anterioare acestui secol. Când vom ridica osemintele, vom putea să ne dăm seama mai exact, şi după materialele din zonă, în aşa fel încât să facem o încadrare cât mai precisă a acestora”, a mai spus Dimitrie Negrei.

În ceea ce privește solicitarea care a dus la aceste săpături de construire a unei terase de către proprietarul terenului, Adrian Ardeţ, directorul muzeului, a declarat că așa ceva nu este posibil și că, odată finalizată cercetarea fundaţiilor clădirilor şi monumentelor din zonă, conducerea muzeului va propune Comisiei Naţionale de Arheologie păstrarea acestora.

„Nu se pune problema de ridicare a vreunei construcţii. Zona e foarte apropiată de Biserica medievală şi nici nu poate fi vorba despre aşa ceva. Biserica medievală este un obiectiv deosebit de important pentru istoria Caransebeşului. Noi vom depune dosarul la Bucureşti şi poate că decizia va fi aceea ca proprietarul să le poată pune în valoare”, a mai spus managerul muzeului.

Drum care se îndrepta spre Poarta de Transilvania, descoperit sub noul Caransebeș

Silviu Oţa a vorbit despre cercetările pe care le face la Cetatea medievală a Caransebeşului, unul dintre puţinele oraşe româneşti nobiliare din Ungaria medievală.

„Am început săpăturile în această vară. Ele au fost planificate cu multă vreme în urmă, dar abia acum am reuşit să punem la punct un plan. Anul trecut am reuşit să identificăm câteva fragmente din incintele oraşului medieval, în partea de nord-vest, dar anul acesta, datorită unor situaţii particulare, ne-am concentrat şi am identificat cea mai veche fortificaţie, în centrul oraşului medieval, care, la rândul său, era fortificat, exista o altă fortificaţie care avea nouă sau zece laturi, încă nu ştim exact, trebuie să facem nişte sondaje pentru a afla asta.

În zona din interiorul fortificaţiei sunt atestate în Evul Mediu ateliere, locuinţe şi prăvălii ale comercianţilor, iar în exteriorul vechii incinte, pe harta de la sfârşitul secolului al XVI-lea, figurează un drum care se îndrepta spre Poarta de Transilvania. Din fericire, se pare că am reuşit să-l identificăm, iar în lateralul său am găsit chiar câteva amenajări de locuinţe, cu structură de piatră. În acest moment, materialele sunt relativ puţine şi constau în general din ceramică şi resturi osteologice animale, dar şi câteva fragmente de schelete umane.

Din păcate, acestea au fost bulversate datorită distrugerilor pe care le-a suferit această mică fortificaţie şi rămâne ca după săpăturile ulterioare să vedem care este mai exact cronologia complexelor, atât în interiorul fortificaţiei mici, cât şi în exteriorul său, în oraşul medieval propriu-zis”, a mai spus Silviu Oţa.

În ceea ce priveşte cercetările preventive din Centrul civic al oraşului, Dimitrie Negrei a spus că, în zona respectivă, ultimele săpături arheologice au fost efectuate în anii de dinainte de 1989, atunci când au fost întrerupte. Suprafaţa cercetată în prezent este de 315 mp, mare parte din teren fiind însă distrus în perioada anilor ’80, din această cauză doar pe aproximativ 110 mp mai putând fi surprins nivelul arheologic.

 CITEȘTE ȘI: Descoperire neașteptată! Arheologii din Caransebeș au descoperit oseminte chiar în centrul orașului!

Cosmin VLAD

În această primăvară, lucrările la rețele de apă și canalizare au scos la suprafață o adevărată bogăție arheologică. Mai exact, sub strada principală care străbate Centrul Istoric al stațiunii a fost descoperit un întreg complex spa care datează de mai bine de două milenii.

În fața unei astfel de descoperiri, autoritățile locale din Herculane s-au lăsat purtate de val și, fără a face calcule exacte cu privire la finanțe, au promis că vestigiile vor fi valorificate în cel mai ingenios mod posibil, astfel că Centrul Civic va deveni alee pietonală din sticlă, pentru ca turiștii să se poată plimba deasupra minunatelor descoperiri istorice.

Totul a rămas la stadiul de plan însă, iar trimiterea în judecată a primarului Nicușor Vasilescu a lăsat strada în stadiu de șantier și vestigiile expuse. Mai mult, ideea de a transforma zona în alee pietonală au apus și ele de mult, o dată cu oprirea lucrărilor la podul ce avea să devieze circulația pe celălalt mal al Cernei.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157662285002661″]

În aceste condiții, fără bani pentru începerea unui proiect care să valorifice darurile istorice bine conservate de 2000 de ani, s-a decis asfaltarea acestora, spre disperarea reprezentanților Muzeului de la Caransebeș, care s-au implicat imediat pentru găsirea unei soluții.

Viceprimarul cu atribuții de primar, Gore Domilescu, explică faptul că nimeni nu s-a răzgândit în privința valorificării spa-ului descoperit sub asfalt, doar că trebuie găsit un proiect viabil care să transforme această idee în realitate. Până atunci, spun autoritățile locale, strada nu putea rămâne sparta, asta explicând și stratul de asfalt proaspăt care a băgat din nou în întuneric bucățile de istorie.

„Nu ne-am răzgândit în privința valorificării acelor vestigii. S-a conservat ce e acolo și din primăvară, împreună cu Ministerul Culturii și cu muzeul din Caransebeș, vom încerca să găsim un proiect prin care să punem în valoare descoperirile din Centrul Istoric. Noi nu puteam lăsa strada așa, tocmai de aceea am decis să conservăm și să turnăm asfalt, până decidem ce vom face acolo”, explică viceprimarul Gore Domilescu.

Muzeul din Caransebeș se zbate să găsească soluții!

 În același timp, colaborarea cu autoritățile locale nu este tocmai de lăudat la nivelul Muzeului Regimentului de Graniță din Caransebeș. Arheologii de aici sunt conștienți că lispa unei soluții pentru devierea circulație a cam anulat orice plan de valorificare a întregului spa balnear descoperit sub pământ, așa că momentan se concentrează pe găsirea unei finanțări prin care ideea unei alei de sticlă să fie rezumată doar la partea de trotuar.

Proiectul este deja început, iar în primăvară se va găsi și o linie de finanțare, împreună cu Ministerul Culturii, asigură reprezentanții muzeului. Mai mult, arheologii caransebeșeni s-au asigurat ca înainte ca vestigiile să fie reîngropate în asfalt, acestea să fie protejate și conservate ca la carte.

„Am luat hotărârea noi, împreună cu cei de la Ministerul Culturii, pentru că Primăria trebuia să facă deja un proiect. Am căutat ca acele vestigii să fie protejate, le-am conservat iar în primăvară vom începe săpăturile dar doar pe partea de trotuar, și asta pentru că nu s-a reușit devierea circulației pentru a pune în valoare ce este sub toată strada, până la zidurile clădirii. Noi avem proiectul deja început, dar până în primăvară ar fi fost păcat să le lăsăm descoperite pe timp de iarnă. Este păcat dar se pare că nu există soluții pentru ca traficul să fie deviat, când vom putea colabora mai bine cu cei din administrația locală, poate vom găsi o soluție să se întâmple și acest lucru”, explică Adrian Ardeț, directorul Muzeului Regimentului de Graniță Caransebeș.

Alexandra JURCA