Muzeul Banatului Montan din Reșița găzduiește zilele acestea expoziția de fotografie „Foc nestins. Azi, la 250 de ani de industrie”, o expoziție considerată de mulți ca fiind un eveniment deosebit de important pe de o parte pentru că ne aflăm în anul în care Reșița sărbătorește 250 de ani de foc nestins, iar pe de altă parte deoarece imaginile expuse aduc în atenție aspecte din industria reșițeană actuală.

Sunt expuse fotografii realizate pe parcursul acestui an aniversar în halele de producție ale companiilor UCM Reșița și TMK, precum și la centrala hidroelectrică Grebla de către fotograful Daniel Pușcău și de cursanții clasei de artă fotografică ai Școlii Populare de Arte și Meserii „Ion Românu” Reșița: Alin Daniel Bugariu, Dariana Armanca, David Ghilea, Denis Elchescu, Denis Țară, Diana Ciorba, Doru Bănică, Ioana Bănică, Doru Goșnea, Karina Tincul, Oana Florea, Petru Dragomir, Răzvan Ciuvelic, Simona Hurduzeu, Victor Ghițescu.

„Am pornit în această experiență neștiind ce ne așteaptă. Am rugat pe cei de la TMK, de la UCM Reșița, de la CEZ să ne faciliteze accesul în societățile lor, ne-au primit cu brațele deschise, ne-au lăsat să ne facem de cap pe unde s-a putut, unde nu a fost pericole de accidente și ceea ce a rezultat puteți vedea aici. Este o fărâmă din activitatea zilnică a muncitorilor din aceste uzine și de la hidrocentrala Grebla și este o părticică din cei care au făcut aceste poze, fie că am fost eu, fie că au fost cursanții mei, de care sunt foarte mândru. Este a doua expoziție pe care o facem anul acesta”, a precizat Daniel Pușcău, la vernisajul expoziției.

O astfel de expoziție, cu fotografii în care să fie imortalizate aspecte din prezentul industrial al Reșiței, o expoziție care „continuă identitatea Reșiței” nu a mai fost realizată de foarte mult timp, a atras atenția Flavian Savescu, artist fotograf distins cu Excelență FIAP în rang de bronz (EFIAP/B):

„Expoziția aceasta se integrează foarte bine în contextul actual și spun acest lucru deoarece îmi doresc ca ceea ce vedem astăzi în fotografii să mai existe și să poată fi văzut și de copiii noștri, să nu devină istorie, să nu vedem lucrurile acestea doar în fotografii. Ele să existe în continuare, nu așa cum multe lucruri din anii 90 încoace au dispărut. Mi-aș fi dorit să fie și cineva dintre oficialitățile orașului alături de noi, pentru că este un eveniment această expoziție. Cred că de zeci de ani așa ceva nu a mai fost făcut în Reșița și în zona aceasta, de aceea este un eveniment important.

Nu știu dacă vă amintiți fotografiile acelea vechi din Reșița, cu zonele industriale. Sunt convins că și aceste imagini vor intra în patrimoniul orașului și al zonei. Așa cum privim noi imaginile din trecut, așa o să fie privite și acestea de cei care vor urma după noi, cu mențiunea că mi-aș dori ca ele să dăinuiască în continuare și fizic, nu doar prin fotografii și să poată fi documentate în continuare”.

La rândul său gazda evenimentului, directorul Muzeului Banatului Montan, Flavius Bozu, a lansat o provocare către expozanți, exprimându-și dorința ca pe viitor să realizeze o expoziție împreună, în care să poată fi admirate atât imagini realizate în trecut în uzinele reșițene, imagini aflate în colecția muzeului, cât și fotografiile realizate pe parcursul acestui an și care se concentrează pe prezentul industriei reșițene.

Expoziția „Foc nestins. Azi, la 250 de ani de industrie”, mai poate fi vizitată la Muzeul Banatului Montan din Reșița până pe data de 7 iulie.

Foto: Sorina Cătană

Muzeul Banatului Montan din Reșița sărbătorește anul acesta o jumătate de veac de activitate ca instituție județeană, ocazie cu care săptămâna viitoare vor fi organizate mai multe evenimente culturale care să evidențieze activitatea muzeală din municipiul de pe Bârzava.

Muzeul reșițean a apărut practic după mijlocul secolului trecut. El s-a înfiripat din inițiativa societății civile locale din orașul industrial Reșița.. În anul 1957 s-a constituit un „Comitet pentru înființarea muzeului”, în cadrul Uzinei Constructoare de Mașini din Reșița, iar ulterior, în urma unor donații, s-a constituit și prima expoziție a muzeului reșițean, rememorează actualul director al instituției, Flavius Bozu:

„Ulterior, în 1962, Muzeu a fost recunoscut și de către Ministerul Învățământului și Culturii din România, cum se numea la momentul respectiv , iar primul director al muzeului reșițean a fost profesorul Octavian Răuț. El a inițiat de altminteri și primele cercetări arheologice ale muzeului, la castrul roman de la Berzovia și la ferma romană de la Ramna”.

După reorganizarea administrativă, pe județe a României, în anul 1968 muzeul reșițean a devenit Muzeul de Istorie al județului Caraș-Severin. S-a constituit astfel o instituție care derula activitatea de cercetare și conservare a patrimoniului cultural pentru un spațiu geografic și administrativ de circa 9.000 km2.

„Ulterior, drumului muzeului a fost unul ascendent. Până în prezent s-au desfășurat foarte multe cercetări arheologice care au îmbogățit de-a lungul timpului patrimoniul Muzeului Județean, cum s-a numit pentru o bună perioadă de timp. În 1997, el și-a schimbat titulatura devenind Muzeul Banatului Montan, așa cum este cunoscut astăzi.

Industrializarea în forță a orașului în perioada de dinainte de 1989 a marcat să spunem într-un fel nefericit destinele muzeului. El a fost nevoit să își mute patrimoniul în mai multe locații, începând cu 1976 până în 1987 când a fost finalizată construcția în care ne desfășurăm astăzi activitatea.

Prima expoziție cu caracter permanent care a ocupat cele patru săli de expoziție ale muzeului a fost inaugurată în anul 2000, iar acum suntem mândri să avem o expoziție permanentă care este dedicată industrializării Banatului de Munte”, a mai precizat Flavius Bozu.

Seria de activități dedicate muzeului reșițean debutează luni, 14 mai, la ora 10:00, cu o dezbatere publică cu tema „Patrimoniul cultural bănățean, încotro?”, la care vor lua parte specialiști din domeniu din județele Caraș-Severin și Timiș.

„Este o întrebare pe care ar trebuie să ne-o adresăm zi de zi atât nouă, cât și celor care ne conduc, dar mai ales societății, pentru că fiecare locuitor al Reșiței și al județului Caraș-Severin trebuie să fie conștient de patrimoniul foarte bogat, din punct de vedere cultural și istoric pe care îl are județul nostru”, a adăugat Bozu.

Iată programul complet al manifestărilor derulate săptămâna viitoare la muzeul reșițean:

Luni, 14 mai, ORA 10:00:

ANUL EUROPEAN AL PATRIMONIULUI: Patrimoniul cultural bănățean, încotro?

Marți, 15 mai, ORA 14:00:

Vernisaj expoziție personală  de pictură Vasile Popovici

Miercuri, 16 mai, ORA 14:00

Vernisajul expoziţiei de etnografie Activităţi casnice feminine în gospodăriile ţărănești bănăţene: 100 de ani

Vineri, 18 mai, Ziua Internațională a muzeelor, ORA 14:00:

Prezentări de carte: Din activitatea editorială a Muzeului Banatului Montan 2017

Participă cercetători și specialiști din Reșița și Timișoara.

Sâmbătă, 19 mai, Ziua Internațională a muzeelor, ORA 18:00 – 02:00

Noaptea Muzeelor

Karina TINCUL

Muzeul Banatului Montan din Reșița va găzdui luni lansarea postum a volumului „Ilidia. Un centru de putere din secolele XII-XV”, scris de fostul director al instituției, profesorul Dumitru Țeicu, trecut la cele veșnice în urmă cu o lună de zile.

Născut în 26 ianuarie 1954 în satul Ilidia, județul Caraș-Severin, Dumitru Țeicu a absolvit cursurile Facultății de Istorie și filosofie din cadrul universității Babeș-Bolyai, obținând titlul de doctor în istorie la aceiași  instituție. Din anul 1990 a fost la conducerea Muzeului Banatului Montan, făcând cunoscută activitatea acestuia în țară și străinătate. Și-a legat numele de istoria medievală a Banatului, în special de arheologia locurilor sacre, conducând săpături în numeroase și importante situri ale Banatului.

„Despre această carte, ultima apărută, scrisă cu mare drag dar și cu mare suferință, Dumitru Țeicu spunea: Singulară în peisajul arheologiei medievale din Banat, cercetarea de la Ilidia poate oferi repere și într-un discurs istoriografic marcat de condițiile cercetării derulate cu jumătate de secol în urmă”, informează purtătorul de cuvânt al Muzeului, Livia Magina.

Evenimentul este programat la sediul Muzeului Banatului Montan Reşiţa, luni, 16 aprilei, de la ora 12:00.

Karina TINCUL

Muzeul Banatului Montan din Reșița are o nouă conducere. Funcția de director, rămasă vacantă după decesul profesorului Dumitru Țeicu, va fi ocupată de Flavius Bozu, cel care ocupa până acum funcția de director al Casei de Cultură a Studenților din Reșița.

Bozu a fost numit director interimar la muzeul reșițean și are sarcina de a organiza concursul pentru ocuparea funcției în următoarele trei luni de zile. Acesta a precizat încă de pe acum că are intenția de a participa la concurs și de a-și pune în practică planul managerial.

„Este momentul pentru o nouă viziune la Muzeul Banatului Montan din Reșița”, a declarat Flavius Bozu, pentru Reper 24.

„Trecând peste partea administrativă care mi-a fost încredințată, viziunea mea constă în readucerea muzeului, nu neapărat pe linia de plutire, ci să ajungă iarăși să își îndeplinească cele patru funcții principale ale oricărui muzeu: cercetare, conservare, evidență și partea de școală.

Partea de cercetare s-a desfășurat cu brio până acum. La partea de școală iarăși și-a făcut treaba muzeul, iar în ultima vreme profesorii au înțeles că muzeul este o unealtă spre a-i ajuta pe copii să înțeleagă mai bine istoria noastră locală. Iar în ceea ce privește celelalte două aspecte, aici intervine viziunea mea și intenția mea de a valorifica mai mult decât până acum partea de patrimoniu și ce înseamnă istoricul local, prin expoziții, în principal o expoziție permanentă, pentru că muzeul de ani buni de zile nu a mai are o asemenea expoziție, dar și expoziții temporare, expoziții itinerante cu care să mergem prin țară, să aducem expoziții care să atragă mai mulți vizitatori”, a mai adăugat Flavius Bozu.

Muzeul Banatului Montan din Reșița a fost condus timp de 28 de ani de către Dumitru Țeicu, cel care și-a legat numele de istoria medievală a Banatului, în special de arheologia locurilor sacre, conducând săpături în cele mai importante situri ale Banatului de munte.

Karina TINCUL

Sute de jucării vor fi expuse timp de o lună la Reșița, în cadrul unei expoziții organizate de Asociația Muzeul Jucăriilor din București, în colaborare cu Muzeul Banatului Montan. Vernisajul expoziției „TIMPUL JUCĂRIILOR. MUZEUL JUCĂRIILOR LA REȘIȚA” va avea loc miercuri, 28 martie 2018 la ora 12:00, în sala de expoziții temporare a muzeului reșițean. În paralel, pe toată durata expoziției se va derula o campanie umanitară de strângere de jucării sub egida Crucii Roșii, filiala Caraș-Severin, în cadrul căreia vizitatorii sunt invitați să doneze o jucărie care va stârni zâmbetul altui copil.

Expoziția este destinată atât copiilor curioși, cât și adulților nostalgici, explică purtătorul de cuvânt al Muzeului Banatului Montan, Livia Magina:

„Toţi copiii se joacă, dar puţini se întreabă: Oare când or fi apărut jucăriile? Întotdeauna jucăriile au fost la fel? Cu ce s-au jucat părinții și bunicii ? Copiii nu se prea gândesc la aceste lucruri.  Vă propunem o excursie în lumea minunată a jucăriilor. La Londra, Paris, Istanbul, Bruxelles, Nurenberg și în multe alte orașe din lume există muzee ale jucăriilor înființate cu mult timp în urmă, unde sunt prezentate celor mici și nu numai, jucăriile pe care le aveau copiii altor vremuri: o păpușică improvizată, o pușcă de lemn, un arc cu săgeți, un căluț de lemn”.

ASOCIAŢIA MUZEUL JUCĂRIILOR a fost creată la iniţiativa unui grup de entuziaşti iubitori şi păstrători, încă din anii ’60, ai propriilor jucării care, pe parcursul a patru decenii au strâns şi au colecţionat nenumărate jucării aparţinând diferitelor generaţii. O mulțime de  jucării (peste 12.000) au fost adunate pentru un muzeu de Asociația Muzeul Jucăriilor. Jucăriile  au fost fabricate în România şi în alte ţări între anii 1900-1980. În cea mai mare parte jucăriile au fost achiziţionate din România în ultimii 40 de ani şi probabil vor trezi amintiri plăcute în rândul părinţilor.

„Fiecare jucărie are o poveste a ei, fiecare jucărie a fost martora unei emoţii, a unei lacrimi sau a unui vis împlinit. Unele jucării s-au ascuns în sacul lui Moş Crăciun sau al lui Moş Gerilă, altele au stat cuminţi în cizmuliţele cremuite din holul casei. Unele au fost cumpărate cu ultimul bănuţ scuturat din portofel, altele au stat radioase in vitrinele magazinelor de lux sau pe tarabele reci ale pieţelor, unele au ascultat, poate, muzica veselă din bâlciuri, dar toate, absolut toate jucăriile noastre au fost martorele unui zâmbet”, mai adaugă Livia Magina.

Asociația Muzeul jucăriilor a expus în toate marile orașe din țară precum și la Muzeul Național de Istorie a României. La Muzeul Banatului Montan expoziția poate fi vizitată până la sfârșitul lunii mai.

Citește și Campanie inedită derulată de Muzeul Banatului Montan din Reșița: jucării pentru copii mai puțin norocoși!

foto: bzb.ro

Karina TINCUL

Muzeul Banatului Montan din Reșița va derula alături de Crucea Roșie, filiala Caraș-Severin, o campanie inedită, prin care se dorește aducerea unui zâmbet pe fețele copiilor mai puțin norocoși. Inițiatorii și-au propus strângerea unui număr cât mai mare de jucării și donarea acestora micuților din județ, chiar de ziua lor, 1 iunie.

Mai exact, este vorba de o campanie derulată sub titlul de „Jucării la muzeu”, prin intermediul căreia toți cei care vor vizita muzeul din Reșița începând cu data de 28 martie sunt rugați să aducă cu ei o jucărie pe care să o doneze pentru cei nevoiași.

„Se face curățenia de primăvară în sertarele copiilor și ale copilăriei? Se adună amintiri din alte vremuri? Pentru a le repune în valoare dar şi pentru a aduce zâmbete şi energie pozitivă, Muzeul Banatului Montan din Reșița împreună cu Crucea Roșie, filiala Caraș-Severin propun publicului vizitator campania de strângere de jucării „Jucării la muzeu” începând  din 28 martie 2018 şi până la finalul lunii mai. Astfel, micii vizitatori dar și cei mari, sunt invitaţi să aducă o jucărie din propriul sertar atunci când vin să viziteze expozițiile noastre. Toate jucăriile vor ajunge, prin grija Crucii Roşii, în viaţa copiilor mai puţin norocoşi de Ziua Internaţională a Copilului, 1 Iunie”, explică purtătorul de cuvânt al muzeului din Reșița, Livia Magina.

Campania este asociată expoziţiei „Timpul jucăriilor. Muzeul jucăriilor la Reşiţa”.

Karina TINCUL

Muzeul Banatului Montan va găzdui luna aceasta o expoziție inedită cu piese din colecțiile Muzeului Național al Banatului. Expoziția va fi vernisată luni, 15 ianuarie, chiar de Ziua Culturii Naționale, de la ora 11:00, iar cei interesați vor putea admira ștampile tegulare romane, țigle sau cărămizi marcate cu ștampile specifice unor ateliere sau cu însemnul legiunii sau cohortei, toate adunate de-a lungul anilor din diverse situri arheologice.

Evenimentul este închinat memoriei împăratului Traian, explică Livia Magina, purtătorul de cuvânt al Muzeului Banatului Montan din Reşiţa:

„Colecția de cărămizi romane ștampilate a Muzeului Național al Banatului – Timișoara este una dintre cele mai reprezentative la nivelul Banatului și cuprinde peste 250 de piese întregi și fragmentare din cele mai importante situri arheologice de epocă romană imperială (secolele II-III p.Chr.). Ea s-a format în timp prin acumularea de material tegular roman adunat din cercetări proprii, îndeosebi de la Jupa (Tibiscum), Berzovia (Berzobis), Orșova (Dierna), Pojejena sau din donații mai vechi, cele mai spectaculoase prin ineditul și importanța lor istorică fiind cele provenite de la Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, Cenad și Sânnicolau Mare. Prin acest eveniment dorim să marcăm cei 1900 de ani care s-au scurs de la apoteoza împăratului Traianus, cel care a realizat cucerirea regatului lui Decebal și a integrat teritoriul Banatului la civilizația romană. Vor fi prezentate în cadrul expoziției cele mai interesante piese cu explicațiile științifice de rigoare”.

Expoziția va putea fi vizitată la Muzeul din Reșița timp de două săptămâni, până pe data de 26 februarie.

Karina TINCUL

Primul planetariu mobil din România va ajunge în curând și la Reșița, cu spectacolul „Constelaţiile în viziunea străbunilor, tălmăcite pe înţelesul copiilor”. Micuții se vor putea bucura de un spectacol fascinat de stele și planete între 9 și 14 octombrie, la Muzeul Banatului Montan din Reșița, în cadrul unui proiect unic prin caracterul său educațional și interactiv, derulat de Asociația Astronomică Pluto și care vine să suplinească lipsa unor astfel de spectacole în multe orașe ale țării.

Spectacolul „Constelaţiile în viziunea străbunilor, tălmăcite pe înţelesul copiilor” va avea loc zilnic, între orele 09:00 – 18:00, iar cei mici vor avea ocazia să descopere Sistemul Solar şi constelaţiile, cu ajutorul unor proiecţii digitale de înaltă rezoluţie, în cadrul unei serii de proiecții spectaculoase însoțite de prezentări interactive, care vor avea loc într-un dome mobil cu diametrul de 8 metri și înălțimea de 5 metri.

Participanţii vor putea urmări în interiorul Planetariului mobil proiecţii de înaltă rezoluţie cu Sistemul Solar, dar şi expuneri de constelații asociate legendelor romane sau greceşti. Totodată, copiii vor avea ocazia să înveţe despre unele dintre cele mai cunoscute constelaţii din tradiţia românească, precum: Scaunul lui Dumnezeu, Carul Mare, Carul Mic, Ciobanul cu oile, Cloşca cu pui. În plus, Planetariul poate realiza simulări ale procesului de trecere de la zi la noapte.

„În România există planetarii în foarte puține orașe și, de cele mai multe ori, prezentările care se fac acolo sunt statice, iar vizitatorii asistă pasiv la un discurs înregistrat în prealabil. La Reşiţa, totul se va petrece în prezența unui povestitor unplugged, care va aduce bolta cerească mai aproape de vizitatori, prin povești și informații interesante.

El va răspunde oricăror curiozități ale copiilor și va interacționa permanent cu aceștia. Spectacolele noastre se desfășoară întotdeauna în această formulă, iar răspunsul publicului este mereu unul pozitiv. Credem că planetariul nostru mobil e cu atât mai binevenit pentru copiii din Reşiţa, cu cât în oraș nu există o astfel de locație”, explică organizatorii.

Spectacolele se vor desfășura din oră în oră, durata unei proiecții fiind de aproximativ 50 de minute, iar prețul unui bilet de 10 lei. Domul în care se vor desfășura spectacolele are o capacitate de primire pentru 60 de persoane.
Accesul la eveniment se va face fie pe bază de rezervări la 0752-690245 sau resita@planetariumobil.ro, fie cu 15 minute înainte de începerea spectacolului, în limita locurilor disponibile. Vârsta minimă recomandată pentru vizitatori este de 4 ani, cu însoțitor adult.

Karina TINCUL

Muzeul locomotivelor cu abur din Reșița, un obiectiv emblematic pentru municipiul de pe Bârzava, care a ajuns pe mâna fostului director al UCM Reșița, Adrian Chebuțiu, a fost pus sub sechestru. Totul pentru suma de 185.000 de lei. 

Muzeul este inclus pe lista monumentelor istorice din România, el fiind înființat în anul 1972. De-a lungul timpului, au existat mai multe discuții între UCM Reșița, proprietara celor mai multe dintre locomotivele expuse în muzeu, și administrația publică locală, privind o posibilă preluare a obiectivului. În anul 2002 a fost încheiată chiar o convenție între cele două părți prin care locomotivele au fost date în administrarea Primăriei Reșița pâ­nă în 2006, cu posibilitatea de prelun­gire a înțelegerii. Cu toate acestea, muzeul, considerat reprezentativ nu doar pentru istoria uzinei reșițene ci și a orașului de pe Bârzava, a ajuns în patrimoniul Fundaţiei Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa (UDR), fundație condusă de nimeni alta decât soția lui Adrian Chebuțiu, Lăcrimioara.

Soții Chebuțiu, alături de un alt fost director al UCM Reșița, Adrian Preda, au fost implicați în ultimii ani în numeroase procese. Adrian Chebuțiu și Adrian Preda au fost de altfel deja condamnați la câte cinci ani de închisoare cu executare în dosarul privind rambursări ilegale de TVA. Într-un alt proces, cei doi au fost trimiși în judecată pentru devalizarea uzinei reșițene, prin intermediul SC Hydro Engineering. Societate care la un momentdat a acordat, se pare, un credit de aproape 185.000 de lei, Fundației UDR. Iar cum respectiva fundație, administrată de Lăcrimiora Chebuțiu, nu a achitat respectivul credit, muzeul a fost pus sub sechestru, existând riscul de a fi scos la vânzare.

Înființat în anul 1972, muzeul, situat în zona Triaj a municipiului Reșița, a fost amenajat la aniversarea unui secol de fabricare a locomotivelor cu abur la Reșița. Parcul are expuse 16 locomotive din diverse epoci de construcție, dintre care cele mai multe sunt produse la Reșița.

Diana RADU

Muzeul Banatului Montan din Reşiţa a găzduit ieri vernisajul unei expoziţii de documente vechi bisericeşti, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Caransebeşului. Manifestarea a adunat laolaltă reprezentanţi ai Clerului, oameni de cultură, cadre didactice şi elevi, organizatorii fiind reprezentaţi de Dumitru Ţeicu, directorul Muzeului reşiţean, Ovidiu-Laurenţiu Roşu, şeful Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, şi de pr. Daniel Alic, consilier cultural al Episcopiei Caransebeşului. 

„În cazul nostru, este o dublă sărbătoare, deoarece în 31 octombrie a fost Ziua Arhivelor Naţionale şi, cu acest prilej, ne-am gândit să vă punem la dispoziţie aceste documente, aceste crâmpeie de istorie spirituală bănăţeană, care se păstrează atât în Arhivele Episcopiei, cât şi în Arhivele Naţionale – Serviciul Judeţean Caraş-Severin. Dacă în 2015 încercăm să facem o retrospecţie în ultimii două, trei sute de ani, vom fi uimiţi că se păstrează doar puţine documente din perioada aceasta. Această expoziţie este importantă în primul rând prin faptul că documentele Bisericii Ortodoxe sunt unele dintre cele mai bine organizate şi mai vechi, pe care noi le păstrăm la Arhivele Naţionale. Este vorba despre Registrele parohiale.

Avem 56 de arhive de parohii ortodoxe române la Arhive, unele chiar din 1783. Pe lângă acestea, se păstrează o sumedenie de documente care au fost create în cadrul Şcolilor confesionale, pentru că până în 1918, şcolile erau cele care păstrau fiinţa noastră naţională. Am ales pentru expunere documente de la episcopii Caransebeşului – Ioan Popasu, Nicolae Popeea, Elie Miron Cristea, de la şcolile Episcopiei, sau de la Academia din Caransebeş”, a declarat Ovidiu-Laurenţiu Roşu.

La rândul său, pr. Daniel Alic a amintit că anul acesta se prăznuiesc 150 de ani de când la Caransebeş există Episcopie condusă de ierarhie românească, pentru că de la finele secolului al XVI-lea, şi există documente de atunci, la Caransebeş a mai fost o Episcopie.

În anul 1775, aceasta şi-a mutat sediul de la Caransebeş la Vârşeţ, iar în 1865, după ce s-a făcut despărţirea ierarhică între sârbi şi români, sorţii, aşa cum spune Diploma Imperială semnată de Împăratul Franz Josef, au făcut ca la Caransebeş să se înfiinţeze din nou o Episcopie, de această dată condusă de un ierarh român – Episcopul Ioan Popasu, fostul Protopop de Braşov şi colaborator apropiat al Mitropolitului Andrei Şaguna al Transilvaniei.

Cosmin VLAD