Grupul Ecologic de Colaborare Nera a monitorizat începând cu anul 2016 evoluția investiției privind instalația de umectare a prafului de deșeuri de cupru de pe suprafața iazului Boșneag – extindere din  Moldova Nouă. Lucrarea a fost finanțată de la bugetul de stat și a fost terminată la sfârșitul anului 2019, ca răspuns a Guvernului României la procedura de infringement declanșată de Comisia Europeană și finalizată cu o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene prin care i s-a impus României în termeni clari execuția acestei instalații care ar urma să stopeze poluarea cu praf de deșeuri miniere antrenate de vânt de pe suprafața fostului iaz de decantare a „defunctei” companii MOLDOMIN din Moldova Nouă.

Încă de la apariția în spațiul public a soluției de stopare la Moldova Nouă a poluării cu praf de deșeuri miniere de cupru, Grupul Ecologic de Colaborare Nera a exprimat public serioase rezerve în legătură cu sustenabilitatea soluției tehnice având în vedere că ea era adresată unei companii aflată, atunci și acum, în proces de lichidare a cărei lichidator judiciar nu avea bani pentru întreținerea și funcționarea acestei instalații la care costurile ar putea depăși suma de 100.000 de lei pe an. Soluția nu este fezabilă nici din punct de vedere tehnic deoarece praful și vântul sunt inamicii cei mai de temut ai aspersoarelor de la instalația de umectare , așa cum s-a dovedit în folosirea lor pentru irigarea culturilor agricole.

„Băieții deștepți” din Ministerul Economiei, care au luat mirosul celor 1,7 milioane de Euro alocați de la bugetul de stat, probabil au știut și ei problemele pe care le-ar putea avea soluția tehnică adoptată dar probabil a prevalat tentația de a realiza o lucrare cu durată mică de execuție, în care banii destinați investiției să ia alte căi pe parcursul celor trei campanii electorale care urmau. Altfel nu se poate explica răspunsul apărut în presă a reprezentanților Ministerului Economiei adresat constructorului lucrării,  firma SC Explo Mining Coal SR,  de genul „daţi-ne în judecată, că așa e mai simplu să vă luați banii”.

Mai există și posibilitatea ca cineva din Ministerul Economiei să-și fi dat în sfârșit seama că soluția tehnică de a stropi praful cu instalații pentru irigarea culturilor este o cacialma și că la urmă cineva va trebui să suporte costurile unei asemenea soluții deoarece la primul vânt puternic, lucru care nu s-a mai întâmplat de la terminarea lucrării, poluarea cu praf a locuitorilor de pe ambele maluri ale Dunării riscă să fie din nou o realitate, iar procedura de infringement la Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate fi reluată.

Până atunci natura continuă să-și implementeze pe iazul Boșneag – extindere, propria soluție de stopare a poluării prin consolidarea vegetativă a suprafeței iazului cu vegetație spontană. Ar fi fost util dacă în 2016 specialiștii din Ministerul Economiei ar fi fost mai atenți la modul cum lucrează natura în asemenea cazuri deoarece mici oaze de consolidare a iazului cu vegetație spontană erau deja apărute. Este o metoda folosită pe plan mondial în cazul poluărilor prin antrenarea prafului de către vânt, pe care GEC Nera a susținut-o încă din 2016 când Guvernul a aprobat investiția, a preciza într-un comunicat, Doina Mărgineanu –  Consilier pentru relații publice al GEC România.

Sură foto: news.ro

Dan AGACHE                                                     

Sursă foto: news.ro

Una din cele mai grave probleme de mediu din județul Caraș-Severin pare să fie tot mai aproape de rezolvare. Poluarea cu particole de praf de la fosta haldă de steril a companiei Moldomin afectează de ani de zile atât zona Moldova Nouă cât și vecinii de pe malul sârbesc, dar conform prefectului de Caraș-Severin, Matei Lupu o parte din respectivul iaz a fost deja umectată, astfel încât oamenii din zonă nu vor mai fi nevoiți să se „lupte” cu norii de praf ridicați la fiecare adiere de vânt.

Reprezentantul Guvernului în teritoriu s-a deplasat săptămâna aceasta în zona Moldova Nouă, acolo unde sunt în derulare ultimele lucrări la instalaţia de umectare a plajei iazului Boşneag, aparținând exploatării miniere Moldomin Moldova Nouă.

Investiţia este derulată prin Ministerul Economiei şi constă în construcţia unei staţii de pompare, realizarea unui sistem de conducte pe o suprafaţă de 120 ha şi montarea unui sistem de aspersoare (tip aripi de ploaie) pentru umectarea iazului, astfel încât particulele fine de praf provenite de la deşeurile miniere să nu mai fie antrenate de vânt și să polueze localitățile limitrofe, punând în pericol sănătatea umană.

„Lucrările din cadrul proiectului Executarea instalaţiei de umectare a iazului Boşneag Extindere Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin sunt executate în acest moment în proporţie de 90 la sută. Pentru judeţul Caraş-Severin poluarea de la Moldova Nouă reprezintă o problemă de mediu foarte importantă, cu atât mai mult cu cât vorbim, în acest caz, de poluare transfrontalieră.

Guvernul României, prin Ministerul Economiei, finanţează acest proiect de umectare a iazului, iar la ora actuală sunt montate în totalitate conductele principale şi, parţial, pe o suprafaţă de 40 ha, aspersoarele. Într-un final, după ani de zile în care s-a încercat găsirea unei soluţii, am reuşit să văd o parte din iaz umectată.

Din discuţiile pe care le-am avut la faţa locului cu reprezentanţii firmei care execută lucrarea, urmează ca până la sfârşitul acestei luni să fie montate aspersoarele pe toată suprafaţa iazului, iar proiectul, finalizat”, precizează prefectul judeţului Caraş-Severin, Matei Lupu.

De ani de zile deja, în perioadele secetoase, vântul ridica praful din haldă şi-l împrăştia în zonă, atât în România, cât şi în Serbia. În anul 2016, după o reclamaţie a vecinilor din Serbia, Uniunea Europeană a avertizat România. Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României şi a reclamat Statul Român la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Curtea a pronunţat sentinţa împotriva Statului Român prin care impunea adaptarea legislaţiei la directivele UE şi luare de măsuri urgente pentru a rezolva situaţia.

Diana RADU

Prefectul județului Caraș-Severin, Matei Lupu, cel care a fost lider de sindicat la Moldomin și fostul primar vreme de trei mandate al orașului cărășean din Clisura Dunării, a vorbit recent despre posibilitatea renașterii industriei miniere la Moldova Nouă, un subiect ce părea abandonat odată cu intrarea în faliment a acestei unități de poducție, altădată profitabilă a statului român.

Lupu consideră că Moldova Nouă este în continuare atractivă pentru investitorii din industria mineritului, iar resursele și zăcământul de cupru, aur și argint s-ar afla din belșug în această zonă.

„Există șansa ca această unitate minieră să poată fi repornită în viitor“, a afirmat prefectul județului Caraș-Severin.

Prefectul a oferit și posibilități  actuale în vederea redeschiderii minei de la Moldova Nouă. „Redeschiderea activității miniere combinatul de la Moldova Nouă, ar fi posibilă prin vânzarea către un investitor sau preluarea acțiunilor de către statul român. Personal, consider că șansa ar putea crearea de către statul român a unui holding cu Roșia Abrud, fiind cam același tip de zăcăminte ca și în cazul zonei miniere Moldova Nouă“, afirmă prefectul Matei Lupu.

Moldomin, societate cu capital integral de stat, şi-a sistat activitatea în 2006, iar în anul 2010 a intrat în faliment.
Sergiu TABAN

 

Marea problemă a poluării care provine de la halda de steril a falimentatei companii Moldomin, întinsă pe 150 de hectare de teren, nu este până în prezent rezolvată, deși prefectul județului Caraș-Severin, Matei Lupu, afirmă că s-au făcut pași importanți pentru soluționarea acestei situații care afectează în continuare zona Moldova Nouă și vecinii de pe malul sârbesc.

Lupu, care vorbește despre distrugerea Moldomin, afirmă că în sfârșit s-a ajuns la un punct comun între Ministerul Mediului și Ministerul Economiei, dialogul dintre cele două instituții guvernamentale oferind roadele scontate iar cu acordul lichidatorului de la fostul combinat de prelucrare a cuprului, lucrările de umectare ale celor două iazuri vor fi demarate în scurt timp. „Sper să oprim total sau măcar parțial acest praf nociv care se ridică și se depune asupra zonei. Vor fi conducte amplasate, evident, provizoriu, pe malurile celor două iazuri, Tăușani și Boșneag. Licitația pentru lucrările de umectare a avut deja loc iar procesul de achiziție pentru acest proiect se află, în acest moment, în stadiul care permite depunerea contestațiilor“. Cât de repede va începe umectarea iazurilor afectate de poluare, nu poate preciza cu exactitate nici prefectul județului, dar acesta afirmă că într-un interval cuprins între 6 luni și 1 an, vor fi finalizate lucrările.

În zilele secetoase, de câteva ori pe an, vântul ridică praful din haldă şi-l împrăştie în zonă, atât în România, cât şi în Serbia. În anul 2016, după o reclamaţie a vecinilor din Serbia, Uniunea Europeană a avertizat România. Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României şi a reclamat Statul Român la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Curtea a pronunţat sentinţa împotriva Statului Român prin care impunea adaptarea legislaţiei la directivele UE şi luare de măsuri urgente pentru a rezolva situaţia. Până acum însă, nu s-a luat nicio măsură concretă, la faţa locului, iar România riscă în continuare să fie sancţionată de U.E., dacă Serbia depune o nouă plângere. Moldomin, societate cu capital integral de stat, şi-a sistat activitatea în 2006, iar în 2010 a intrat în faliment. În martie 2016, Ministerul Economiei a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede alocarea de la bugetul de stat a 1,7 milioane de euro pentru ecologizarea iazurilor de decantare din zona Moldova Nouă, însă până în prezent nu s-au pus în aplicare niciun fel de măsuri.

De cealaltă parte, activiștii GEC Nera spun că lucrurile în cazul poluării produse de halda de steril de la Moldova Nouă nu ar fi pe făgașul indicat de reprezentantul guvernului Dăncilă în teritoriu.

„În cazul ecologizării iazului Boşneag – extindere de la Modova Nouă  este pe cale să se aleagă praful de decizia Curţii Europene de Justiţie“, afirmă ecologiștii GEC Nera.

„Privitor la ecologizarea iazului Boşneag – extindere aparţinând SC Moldomin Moldova Nouă care a fost impusă de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în urma unei proceduri de Infringement împotriva Romaniei, într-un document oficial a Ministerului Economiei din anul 2017 se menţionează că “Prin bugetul alocat Ministerului Economiei pentru anul 2017 sunt asigurate integral​ sumele necesare atât pentru proiectul tehnic, cât și pentru execuția lucrărilor proiectate pentru stoparea poluării. Soluția tehnică a fost acceptată de Comisia Europeană și constă în realizarea unei instalații de stropire care să umecteze suprafața iazului de decantare astfel încât particulele fine de praf să nu mai fie luate de vânt și să polueze localitățile limitrofe. Proiectul tehnic este în curs de realizare, urmând ca lucrările efective să se finalizeze până în luna iulie 2018“.

GEC Nera; organizaţie neguvernamentalică, apolitică şi nonprofit monitorizează de 12 ani acest grav fenomen de poluare transfrontalieră care afectează localităţi din România şi Serbia iar, până la trimiterea acestei comunicat, nu a constatat demararea unor lucrări de ecologizare a iazului.

Având în vedere că până la expirarea termenului impus de CJUE a mai rămas cca o lună şi jumătate, timp insuficient pentru finalizarea unei lucrări de o asemenea amploare, solicităm Ministerului Mediului şi Ministerului Economiei ca în baza Legii 544/2001 actualizată să ne furnizeze un punct de vedere privind perspectiva ecologizării iazului Boşneag – extindere şi a respectării deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene“, declară cu îngrijorare reprezentanții ONG-ului GEC Nera.

De altfel, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, Marius Vodiță, a ținut să precizeze, în fața prefectului Matei Lupu, faptul că soluția umectării celor două iazuri este una de compromis și în niciun caz una finală, care ar rezolva definitiv problema poluării cu steril a zonei Moldova Nouă…

Sergiu TABAN

Încă de pe vremea răposatului conducător comunist Nicolae Ceaușescu, în cartierul Boșneag al orașului Moldova Nouă, apa de la robinetele cetățenilor continuă să fie alimentată din rețeaua societății Moldomin. Vorbim însă de apă menajeră, provenită din niște bazine de captare vechi, colmatate, care sunt lipsite de supraveghere. Odată cu finalizarea proiectului de apă și canalizare din zona Moldova Nouă, a fost preluată de către societatea Aquacaraș și rețeaua din zona Boșneag, operatorul ocupându-se în ultimii ani gratuit de întreținerea acesteia. Dar toate au o limită! Aquacaraș, prin vocea noului director general, Nicolae Miu Ciobanu, a oprit această gaură neagră a societății, cerându-le cetățenilor să transmită cereri de racordare la noua rețea integrată de apă potabilă și canal. Ceea ce înseamnă că acest serviciu de furnizare nu va mai fi unul gratuit, dar nici apa potabilă nu e menajeră, nu-i așa?

Evident, obișnuiți cu „apă pe gratis“ cetățenii din Moldova Nouă – cartierul Boșneag nu s-au înghesuit să-și facă contracte cu Aquacaraș iar odată oprită furnizarea de apă menajeră provenită din vechea rețea, oamenii s-au regăsit în situația de a nu mai avea apă la robinet. Nemulțumirea a fost exprimată și la adresa presei, în mediul virtual și sună întocmai:

„În Moldova Nouă s-a întrerupt furnizarea apei, într-o mare parte a orașului vechi. Rețeaua e una veche, nu știu exact cine a construit-o. Cert e ca apa curenta acum e gratuită. Primarul a anunțat racordarea la o nouă rețea, contra cost. Majoritatea locuitorilor au fost de acord însă de aproape patru zile vechea rețea a fost oprită complet, lăsând locuitorii neracordați, adică majoritatea, fără apă. Nu există nici un anunț oficial în sensul ăsta și nici vreun demers de a remedia situația. Avem nevoie de un răspuns oficial din partea primăriei către presă. Ne puteți ajuta? Mulțumesc“

Primarul orașului Moldova Nouă, Adrian Torma, afirmă că este în deplină cunoștință a subiectului enunțat și le-a cerut încă de acum 4 luni de zile cetățenilor din cartierul Boșneag să facă cereri pentru ca societatea Aquacaraș să treacă la racordarea gospodăriilor acestora la noua rețea de apă curentă. „Cele mai afectate sunt străzile Nicolae Bălcescu și Minerilor. Apa menajeră nu poate fi taxată de către Aquacaraș, iar societatea, urmare a problemelor grave financiare traversate de aceasta, nu și-a mai dorit să întrețină o rețea care nu îi aparține și de pe urma căreia nu poate taxa consumatorii.  Am discutat chiar astăzi cu directorul general, domnul Nicolae Miu Ciobanu, care m-a asigurat că în două luni de zile ar putea racorda străzile, doar că nu am văzut un aflux de cereri în acest sens, ba dimpotrivă. În acest timp, societatea Aquacaraș, s-a angajat să asigure întreținerea rețelei. Doar că oamenii trebuie să conștientizeze că acest serviciu de furnizare a apei potabile trebuie plătit, așa cum este plătit și de ceilalți cetățeni din celelalte cartiere din Moldova Nouă. Proiectul de apă-canal este finalizat în Moldova Nouă, deci trebuie să intrăm în linie dreaptă, cu apă potabilă pentru cetățeni. Oamenii nu vor să se conecteze la noua rețea de apă potabilă, după ce apa este tratată într-o stație de epurare, pentru că s-au obișnuit ca apa să fie gratuită, chit că era o apă menajeră rezultată din niște bazine insalubre!“ , a declarat primarul orașului Moldova Nouă, Adrian Torma.

Sergiu TABAN

Celebra replică a lui Alexandru Lăpușneanu din nuvela istorică cu același nume, scrisă de Costache Negruzzi, poate fi pusă pe seama atitudinii primarului Torma, în urma unei erori de comunicare, am zice noi, ca să nu fim răutăcioși, după întâlnirea de ieri a ministrului Economiei, Mihai Fifor, cu decidenții politici ai județului de la Moldova Nouă.

Vizita fulger și neanunțată a ministrului Economiei, Mihai Fifor, în Caraș-Severin, a fost un motiv de o mică palmă dată primarului Adrian Torma în materie de comunicare. Ministrul, însoțit de deputatul Mocioalcă și proaspătul prefect al județului, Matei Lupu, a vizitat întreprinderea minieră Moldomin din orașul de la malul Dunării. Imediat după vizită, comunicatorii PSD au postat pe o rețea de socializare poze de la întâlnire. Din fotografiile de grup lipsește primarul Torma, iar din descrierea postării aflăm că: „Ministrul Economiei, Mihai Fifor, s-a aflat miercuri, 9 august, în judeţul Caraş-Severin, la Moldova Nouă şi Reşiţa, unde, alături de deputatul Ion Mocioalcă, s-a întâlnit cu reprezentanţi ai administraţiei publice judeţene şi locale, dar şi ai societăţilor Moldomin S.A Moldova Nouă şi Arsenal Reşiţa S.A, pentru a stabili în ce măsură activitatea acestora ar putea fi reluată şi care sunt demersurile ce trebuie făcute în acest scop.”. Adică primarul Torma este trecut la și altele, fără a se pomeni în mod expres numele primăriei sau al primarului.

La câteva ore de la întâlnire, primarul Torma a venit și el cu o postare și, alături de o poză cu toți cei prezenți la Moldova Nouă, i-a anunțat pe susținătorii săi că a fost și el prezent la această întâlnire. Timid, ce-i drept, pentru că postarea începe de data aceasta cu: „Moldova Nouă a primit astăzi vizita domnului Ministru al Economiei Mihai Fifor, însoțit de echipa dumnealui, dar și de domnul Deputat Mocioalcă Ion, de domnul Prefect Lupu Matei și alți reprezentanți ai instituțiilor deconcentrate de la nivel județean”. Observăm că mesajul este transmis din partea orașului și nu a primarului, semn că Torma ar fi înțeles că războiul pe care l-a pornit împotriva PSD-ului, cu ocazia numirii în funcția de prefect a lui Matei Lupu, fost primar al orașului de pe Clisura Dunării, nu ar fi de bun augur. Să își fi dat seama Torma că modul în care s-a manifestat în ultima perioada împotriva prefectului Lupu este unul neproductiv? Atât pentru Torma, ca imagine, cât și pentru comunitatea pe care o reprezintă?

Reacțiile nu s-au lăsat așteptate! Un cetățean i-a lăsat un comentariu la postarea primarului din care reiese o oareșce uimire. „Mai am puțin și leșin, dar mă bucur enorm să aud că se îngroapă securea războiului!”. Gurile rele spun că primarul Torma ar fi ajuns la spital după ce a aflat știrea că Matei Lupu urmează să fie instalat ca și prefect. După o cădere de calciu, spun aceleași guri rele. Din surse demne de încredere, am aflat că la sfârșitul săptămânii prefectul Lupu s-ar fi aflat la Moldova Nouă, unde a făcut o baie de mulțime, gen Băsescu în vremurile bune. Tot de pe surse, am aflat că și Adi Torma ar fi fost prin preajmă, iar dacă ieri Torma a îngropat securea războiului, cu siguranță weekend-ul trecut au fumat din pipa păcii. Rămâne de văzut pentru cât timp și dacă PSD-ul îl mai vrea pe Torma. Probabil după o penitență … . Vom trăi și vom vedea cine pe cine va popi!

John GAVRILESCU

După nenumărate sesizări făcute la Guvern, autoritățile locale din Moldova Nouă au primit luna aceasta răspunsul mult dorit: se alocă bani pentru ecologizarea iazurilor de la Moldomin. Procesul prin care acest lucru se va întâmpla, îi nemulțumeşte însă pe reprezentanții GEC Nera.

Prin răspunsul primit de primarul Adrian Torma, Guvernul transmitea că: „Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.97/2016  a fost reglementată modalitatea prin care statul român, prin Ministerul Economiei, Comerțului si Relațiilor cu Mediul de Afaceri, care are sub autoritate persoane juridice responsabile cu gestionarea deșeurilor din Industria Extractivă și care nu pot îndeplini aceste obligații, să finanțeze din fonduri alocate de la bugetul de stat prin bugetul acestuia, măsurile necesare îndeplinirii obligațiilor de mediu”.

Cu toate acestea, susțin militanţii pentru mediu, Uniunea Europeană nu a impus soluţii tehnice de ecologizare a iazurilor de la Moldova Nouă.

,,Prin decizia Curții de Justiţie a UE s-a constatat  că prin această poluare România a  încălcat Tratatul de Aderare la UE în domeniul managementului deşeurilor industriale  şi s-a fixat un termen de ecologizare a iazurilor. Soluţia tehnică este inclusă în răspunsul dat Curții de Justiție a UE de Guvern şi este una pompieristică pentru încadrarea în termenul fixat……… dar nu şi durabilă“, explică Cornel Popovici Sturza, preşedintele GEC Nera.

Acesta mai susține şi că soluţia durabilă este ecologizarea iazurilor prin metode vegetative (plantari de specii de arbori şi vegetaţie ierboasă adaptabile la praful de steril minier de pe iazuri). O asemenea metodă ar fi dat rezultate bune pe 5 hectare,  pe aceleaşi iazuri,  în anii ’90 .

,,Cele mai mari dezavantaje ale metodei ce vizează stropirea iazurilor sunt:
-investiție specifică mare la ha
-costuri mari de energie în timpul exploatării, tot de la Bugetul de Stat pentru că SC MOLDOMIN este într-un etern proces de lichidare şi nu are bani.
-nesiguranţa momentului optim al stropirii care depinde de prognoza meteo de vânt puternic ………..şi care este doar o prognoză .
-infrastructura de stropire riscă să fie furată în cazul în care aceasta va fi metalică,  aşa cum s-a întămplat după 2006 cu reţeaua de conducte pentru distribuirea pe iaz a apelor încărcate cu steril minier provenit de la uzina de preparare a cuprului”, adaugă Sturza.

În câțiva ani, ne întoarcem de unde am plecat!

Potrivit reprezentanților GEC Nera, Agenţia pentru Protecţia Mediului  Caraş – Severin,  Primăria Moldova Nouă, Instituţia Prefectului  Judeţul Caraş – Severin şi Consiliul Judeţean ar trebui să accepte soluţia de stropire a iazurilor ca o soluţie provizorie pentru a evita sancţiuni din partea Curții de Justiție a UE şi să acţioneze ferm pentru a impune în viitor soluţia de ecologizare vegetativă.

,,Prin oazele de vegetaţie spontană apărute pe iazuri, natura dă deja o lecţie autorităţilor în ce priveşte modalitatea de ecologizare .

Altfel, peste câţiva ani, ne-am putea  întoarce la momentul 0 al coşmarului pentru populaţie care vine odată cu furtunile de praf de la Moldova Nouă. Şi tot peste câţiva ani vom avea din nou alegeri”, încheie preşedintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera.

CITEŞTE ŞI: Demersurile primarului Torma dau roade! Guvernul a alocat banii necesari ecologizării iazurilor de la Moldomin

Alexandra JURCA

Problema poluării de la halda de steril din orașul de la malul Dunării a ajuns de multă vreme pe masa responsabililor europeni, Comisia Europeană amenințând cu măsuri aspre România în privința problemelor de mediu apărute la exploatarea minieră Moldomin.

Primarul orașului din Clisura Dunării, Adrian Torma, a primit o veste bună de la Guvernul României prin Ministerul Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri. În urma unor interpelări scrise, dar și verbale, făcute de edilul șef al orașului Moldova Nouă, ministerul de resort a alocat suma necesară pentru soluția găsită, de comun acord cu cei de la Comisia Europeană, pentru a stopa poluarea din zona Moldova Nouă.

„Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.97/2016  a fost reglementată modalitatea prin care statul român, prin Ministerul Economiei, Comerțului si Relațiilor cu Mediul de Afaceri, care are sub autoritate persoane juridice responsabile cu gestionarea deșeurilor din Industria Extractivă și care nu pot îndeplini aceste obligații, să finanțeze din fonduri alocate de la bugetul de stat prin bugetul acestuia, măsurile necesare îndeplinirii obligațiilor de mediu”, se arată în răspunsul dat de Ministerul Economiei administrației publice locale de la malul Dunării.

Conform bugetului ministerului de resort, anul acesta sunt asigurate integral sumele necesare atât pentru proiectul tehnic cât și pentru execuția lucrărilor proiectate. Soluția tehnică a fost acceptată de Comisia Europeană și constă în realizarea unei instalații de stropire care să umezească iazurile de decantare, astfel încât particulele fine de praf să nu mai fie luate de vânt și să polueze localitățile limitrofe.

„ Facem precizarea că lucrările se vor efectua etapizat, fapt ce va permite începerea operațiunilor de stropire încă din acest an, pe măsură ce vor fi echipate tronsoane din instalația de stropire, urmând ca definitivarea instalației prin locuirea echipamentelor vechi existente să se facă anul viitor”, mai spun oficialii de la Ministerul Economiei.

Citește și: Problema MOLDOMIN, pe masa Guvernului! Vezi ce răspuns a primit TORMA de la ministrul de FINANȚE

Edilul-șef al orașului de la malul Dunării, Adrian Torma a primit cu bucurie vestea. Acesta se declară mulțumit de faptul că demersurile administrației pe care o conduce au dat rezultate și problema poluării de la iazurile de decantare și-au găsit, în sfârșit, rezolvare din partea Guvernului.

„Deși rezolvarea problemei poluării de la iazurile de decantare ale fostei societăți miniere Moldomin nu a fost un punct al campaniei mele electorale și nu am făcut asta pentru că știam că nu depinde doar de mine ca primar să aloc fondurile necesare, iată că am reușit să facem un pas înainte și sper, ca anul viitor, problema poluării să fie de domeniul trecutului. În urma demersurilor făcute încă de la preluarea mandatului de primar, se pare că ele au avut efectul scontat, chiar dacă am primit semnale că această problema nu va fi rezolvată curând. Atunci când crezi în puterea de a schimba lucrurile nimic nu este imposibil!”, a declarat în exclusivitate pentru Reper24, primarul orașului Moldova Nouă, Adrian Torma.

Termenul de finalizare a lucrărilor este prevăzut pentru luna iulie 2018.

John GAVRILESCU

Adrian Torma, primarul orașului Moldova Nouă, l-a interpelat pe ministrul de Finanțe din Guvernul României, Viorel Ștefan, în legătură cu datoria istorică pe care o datorează societatea MOLDOMIN, primăriei de la malul Dunării.

6 milioane de euro este datoria istorică datorată Primăriei din Moldova Nouă de către societatea Moldomin. În condițiile în care bugetul orașului de pe Clisura Dunării este de 4.5 milioane de euro anual, suma ar fi o gură de oxigen pentru viitoarele proiecte ce se doresc a se implementa în orașul de la malul Dunării.

Prezent la lucrările Adunării Generale a Asociației Orașelor din România (AOR), primarul orașului Moldova Nouă, Adrian Torma, l-a interprelat astăzi pe ministrul de Finanțe din Guvernul României, Viorel Ștefan, pentru a găsi o modalitate de a recupera creanțele respective.

„Am o întrebare destul de simplă pentru domnul ministru (n.r. Viorel Ștefan). Am moștenit un sicriu mare și un mort la Moldova Nouă. Se numește Moldomin, care a fost o companie cu vreo 7 mii de angajați și acum este în insolvență și are o datorie istorică față de Primăria  Moldova Nouă de 6 milioane de euro, în condițiile în care noi avem un buget de 4.5 euro. Pe lângă această datorie, mi-au lăsat și foarte multe obiective nocive în oraș. Este aberant să aibă către noi o datorie așa de mare și noi să nu putem să recuperăm această datorie. Aș dori,  dacă se poate, să găsiți o soluție și cum putem să ne recuperăm această datorie istorică?” a fost interpelarea făcută de edilul Torma.

Ministrul de Finanțe a afirmat că problema Moldomin, în cazul datoriilor, nu este de competența ministerului pe care-l conduce, societatea fiind în procedură de insolvență, iar singurul ajutor de care poate beneficia administrația de la malul Dunării este din partea Ministerului Economiei, acest ajutor constând în igienizarea haldelor de steril din proximitatea orașului.

„Moldominul e în insolvență, e o procedură judiciară, orice intervenție e una în afara legii și nici nu văd cum s-ar putea recupera suma datorată Primăriei din Moldova Nouă. Ce știu eu, e că Ministerul Economiei cred că poate să intervină cu reabilitarea haldelor de acolo. Există resurse la minister și în anul acesta este cuprinsă în bugetul instituției suma pentru acea reabilitare. Nu înțeleg de ce până acum nu s-au utilizat aceste resurse pentru a stopa poluarea de la Moldova Nouă. Am luat act de despre problema dvs. și o vom dezbate în guvern”, a fost răspunsul dat primarului Torma de ministrul Viorel Ștefan.

John GAVRILESCU

Guvernul a decis că se impune luarea de măsuri clare în ceea ce privește cadrul legal prin care Moldova Nouă ar putea scăpa de poluare. Dacă până acum, implicarea de la centru era restrânsă din cauza haosului legislativ din jurul Moldomin, în urma unei ordonanțe de urgență adoptate de Guvern, praful din Clisură va fi măturat din banii statului.

Mai exact, în urma adoptării unei ordonanțe cu privire la măsurile necesare în vederea conformării la unele obligații de mediu ale operatorilor economici din industria extractivă, s-a decis ca Ministerul Economiei să aloce, din bugetul de stat, sumele necesare în vederea igienizării focarului Moldomin, cel care amenință de ani buni sănătatea locuitorilor din Clisura Dunării.

„S-au făcut nenumărate demersuri de-a lungul anilor, și noi, în urma discuțiilor avute în comisii, dar și în urma controalelor dispuse, am făcut în luna august intervenții la Ministerul Finanțelor Publice și la Ministerul Economiei,  Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri și în data de 19 septembrie, Guvernul României a adoptat ordonanța de urgență numărul 57”, explică prefectul Florența Albu.

Practic, scopul acestui act normativ a fost crearea unui cadru legislativ care să permită finanțarea de la bugetul de stat a măsurilor de protecție a mediului, inclusiv pentru Moldomin.

„Ca principiu, finanțarea se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Economiei. Aceste sume sunt considerate cheltuieli pentru conservarea și administrarea bunurilor din averea creditoriului. Până acum nu era reglementat, tocmai de această cauză, cadrul legal prin care statul să poată finanța măcar temporar aceste cheltuieli pentru că în cazul Moldomin există lichidator judiciar și o situație juridică încâlcită, astfel că până acum nu s-au găsit soluții care să fie și legale.Prin aceasă ordonanță de urgență s-a definit și acest cadru legal”, a adăugat prefectul județului.

Alexandra JURCA

Foto: expressdebanat.ro