Cel de-al X-lea păstor al Episcopiei Caransebeșului a împlinit cinci decenii de viață, dintre care 14 ani dedicându-i slujirii în eparhia Banatului de Munte.

Preasfințitul Părinte Lucian Mic s-a născut în anul 1970 în cartierul Gai din Arad, în familia lui Teodor și a Mariei, localitatea natală fiind și cea în care și-a făcut studiile primare şi gimnaziale între 1977-1987, apoi cele teologice la Seminarul din Caransebeş între anii 1987-1992 şi la Facultatea din Arad – 1992-1996. A făcut cursurile de doctorat la Facultatea de Teologie din Oradea, iar în anul 2009, cursurile de doctorat ale Facultății de Teologie din Craiova.

În data de 19 februarie 2013, cel care este astăzi păstorul eparhiei din Banatul de Munte a susținut teza de doctorat în teologie la Universitatea din Craiova, domeniul istorie bisericească, cu lucrarea intitulată „Relațiile Bisericii Ortodoxe Române din Banat cu Biserica Ortodoxă Sârbă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”.

A fost ieromonah la Mănăstirea Hodoş-Bodrog (1992-1994), eclesiarh al catedralei mitropolitane din Timişoara (1994-1995), stareţ al mănăstirii „Izvorul Miron” – Româneşti (1995-2000), apoi protosinghel şi exarh al aşezămintelor monahale din Arhiepiscopia Timişoarei (1999). În anul 2000 a fost ridicat la treapta de arhimandrit, la 1 octombrie fiind hirotonit arhiereu-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, cu titlul „Lugojanul”.

Activitatea sa pastoral misionară în eparhia noastră a început în 8 februarie 2006 când a fost episcop la Caransebeş, pe scaunul rămas vacant după plecarea Preasfinţitului Laurențiu Streza ca Mitropolit al Ardealului, întronizarea ca episcop titular făcându-se la 26 februarie.

Cu 10 ani în urmă, în 12 septembrie 2010, PS Lucian Mic a sfințit noua catedrale din orașul Caransebeș, unde se află și centrul eparhial, având în grijă de 282 de parohii şi filii din eparhie. De asemenea, a hirotonit peste 220 de clerici pentru mănăstirile, parohiile, unitățile misionar-filantropice și școlare din eparhie, târnosind mai multe biserici vechi, netârnosite niciodată, unele cu peste 200 de ani de existenţă, dar și mai multe biserici noi construite în eparhie (biserici, capele, paraclise) și a binecuvântat lucrările de restaurare și reamenajare a peste 190 de biserici. Totodată, a acordat peste 210 ordine eparhiale pentru implicarea clericilor și credincioșilor în viața pastoral-misionară a eparhiei și mai multe distincții clerului (arhimandrit, protosinghel, sachelar, iconom, iconom stavrofor și arhidiacon) în semn de apreciere și răsplătire a activității desfășurate.

Din activitatea culturală a Episcopiei Caransebeșului sub cârma Preasfințitului Părinte Lucian face parte și tipărirea a 68 de cărţi de teologie, istorie bisericească şi albume de artă în Editura Episcopiei Caransebeşului. 12 din aceste cărţi îl au autor pe Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian. Pe lângă aceste publicaţii, s-au tipărit şi numeroase broşuri şi pliante de promovare a episcopiei sau de evidenţiere a obiectivelor cultural-religioase ale eparhiei.

Odată cu renovarea Centrului Eparhial, s-au pus bazele colecției muzeale „Episcop dr. Elie Miron Cristea” ce cuprinde icoane, cărți și obiecte bisericești, colecție inaugurată în acest an.

În curtea bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Caransebeş, se află Seminarul Teologic „Episcop Ioan Popasu” unde sub îndrumarea ierarhului s-a realizat o infrastructură corespunzătoare pentru desfăşurarea în condiții optime a activităţii administrativ-didactice din învăţământul teologic seminarial, cu săli de clasă, dormitoare, cantină, săli de meditaţii şi de recreere. Biserica „Sfinţii Împărați” a devenit paraclis episcopal cu destinaţie pentru practica de specialitate a elevilor.  De asemenea, a sprijinit în mod substanțial activitatea din instituţia de învățământ prin alocarea unor noi posturi suportate de episcopie şi prin ajutoare materiale şi în bani.

De remarcat este și implicarea ierarhului în viața socială a Eparhiei, care s-a concretizat prin înfiinţarea, în colaborare cu mai multe instituţii, a Centrului de servicii sociale „Sf. Vasile cel Mare” din Caransebeş. Au fost încheiate parteneriate de colaborare cu mai multe ONG-uri din judeţ, dar şi cu diverşi furnizori de servicii sociale ai administraţiei locale, în prezent, pe întreg cuprinsul eparhiei, își desfășoară activitatea mai multe centre de tineret, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, centre care dezvoltă programe educative, culturale și artistice cu caracter duhovnicesc, parteneriate cu diverse instituții, voluntariat în Biserică, forme prin care mai mulți de 200 de tineri din Episcopia Caransebeșului s-au apropiat de Dumnezeu și de dreapta credință, ori s-au implicat în mai multor campanii de voluntariat privind ajutorarea spitalelor, a celor defavorizați din punct de vedere financiar, a celor bătrâni sau aflați în imposibilitatea de a-și procura cele necesare traiului zilnic.

Sursa: episcopiacaransebesului.ro

Lorena POENARU

Printr-o finanțare prin POR 2014 – 2020, la Bocșa se derulează ample lucrări de reabilitare și consolidare a unui lăcaș de cult. Nu este primul proiect cu finanțare europeană și nici ultimul, a declarat pentru Reper 24, edilul orașului, Eugen Cismănențu.

Într-o recentă postare pe pagina sa de socializare primarul Cismăneanțu afirmă:

„Am avut bucuria de a-l primi joi, 16 iulie, pe Preasfinția Sa, Episcopul Caransebeșului, Lucian Mic, la Biserica Ortodoxă din Bocșa Română, ce poartă hramul Sfântului Ierarh Nicolae. Cu această ocazie s-a vizitat șantierul lăcașului de cult, unde este în plină desfășurare execuția lucrărilor de reabilitare și ranforsare cu tirant a structurii de rezistentă, sub-turnări, reabilitare pictură interior-exterior și reabilitarea acoperișului.

Mulțumesc pe această cale echipei de proiect din cadrul Episcopiei Caransebeșului și, nu în ultimul rând, preotului paroh, Silviu Frenciugi pentru efortul depus în obținerea finanțării prin Programul Operațional Regional 2014-2020.“ a mai precizat edilul Cismăneanțu.

Proiectul este finanțat în cadrul Regio-POR,  Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, cu o valoare de aproximativ un milion de euro. Proiectul are ca scop creșterea atractivității obiectivului de patrimoniu, prin repararea zonelor degradate de tencuială de la pereții exteriori, înlocuirea tâmplăriei exterioare din PVC a ferestrelor, cu tâmplărie din lemn/lemn stratificat, păstrând aceleași caracteristici de detaliu cu ale tâmplăriei originare.

Deasemenea, se vor amenaja spațiile verzi, va fi introdus iluminatului arhitectural exterior, se va realiza o hidroizolație perimetrală la exteriorul fundațiilor pereților și un sistem de drenaj exterior al apelor și se va amenaja o rampă pentru persoanele cu dizabilități.

Dan AGACHE

Înalte fețe bisericești din vestul țării s-au reunit astăzi la sediul Consiliului Județean Caraș-Severin, pentru a participa la un eveniment pe care mulți dintre ei l-au descris ca fiind unul istoric, și anume decernarea titlurilor de cetățean de onoare ai județului pentru patru ierarhi, personalități promotoare ale valorilor culturale și spirituale bănățene.

Nu se întâmplă de multe ori ca sub acoperișul forului județean să se adune un număr atât de mare de reprezentați ai Bisericii, cu atât mai puțin reprezentanți a două culte diferite, cum a fost cazul astăzi, când a avut loc ceremonia de înmânare a distincțiilor de cetățean de onoare al județului Caraș-Severin pentru: episcopul Miron Cristea și episcopul martir dr. Valeriu Traian Frențiu (titluri acordate post-mortem) și pentru Înalt Prea Sfinția Sa, Timotei Seviciu, arhiepiscopul Aradului, decanul de arhierie al sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și Prea Sfinția Sa Alexandru Mesian, episcop român unit greco-catolic al Eparhiei de Lugoj.

„În data de 28 octombrie 2018, la propunerea celor două Biserici, în ședința ordinară a Consiliului Județean Caraș-Severin au fost votate în unanimitate acordarea celor patru distincții. De ce în 28 octombrie 2018? Pentru că întreaga Românie a sărbătorit centenarul Marii Uniri și în urmă cu 100 de ani față de acel moment, la 1 decembrie 1918, episcopul de Caransebeș, Miron Cristea și episcopul unit Iuliu Hossu au fost împreună la Alba Iulia și au rostit împreună un discurs, un moment pe care l-am evocat și în expunerea de motive la proiectele de hotărâre privind acordare titlurilor de cetățean de onoare. A fost un moment semnificativ  din punctul meu de vedere, acela în care cei doi episcopi s-au îmbrățișat, acolo la Alba Iulia și au rostit următoarea fraza memorabilă: «Precum ne vedeți astăzi îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați pe veci toți frații români». Dacă atunci s-a putut trece peste orgolii și interese diferite pentru a realiza marele act de la 1 decembrie 1918 și noi am considerat că peste 100 de ani putem să facem un act prin care să rememorăm acel moment istoric.

De ce decernăm titlurile astăzi? Pentru că, știți cu toții, pentru Banat, Centenarul îl aniversăm și în anul 2019, pentru că Banatul s-a unit cu România în anul 1919, când armatele române au intrat în Reșița, Caransebeș, Oravița și ulterior în Timișoara.

Totodată, astăzi este o zi importantă, nu am știu până când nu am pregătit ședința: acum 94 de ani, la 4 februarie 1925, mitropolitul primat al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, a fost ales patriarh al Bisericii Ortodoxe Române”, a explicat președintele forului județean, Silviu Hurduzeu.

Laudatio pentru cele patru personalități au fost rostite de: arhimandritului Casian Rușeți, de la Episcopia Caransebeșului, Bogdan Andrei Mihele, președintele Asociației Generale a Românilor uniți greco-catolici din Reșița – Doman, PSS Lucian Mic, episcopul Caransebeșului și Angelo Narcis Pop, vicar general al Episcopiei greco-catolice de Lugoj. Cele două diplome acordate post-mortem au fost înmânate episcopului Lucian Mic și lui Bogdan Andrei Mihele.

Deosebit de emoționat de distincția primită s-a arătat arhiepiscopul Aradului, Timotei Seviciu, care peste doar patru zile aniversează 43 de ani de arhierie. IPS a mulțumit celor care, prin acordarea acestei distincții, au arătat că îi apreciază activitatea, pe care a descris-o însă ca fiind una firească pentru toți cei care slujesc biserica, de la cel mai mic la cel mai mare. „Mi-am făcut datoria cât s-a putut, pe măsura darurilor lui Dumnezeu. Lui îi mulțumim pentru toate împlinirile și că ne-a dat putere să le facem”, a mai adăugat Timotei Seviciu.

Onorat de distincție s-a declarat și Episcopul Alexandru Mesian, care la rândul său i-a înmânat președintelui Hurduzeu un exemplar al Bibliei de la Blaj, volum apărut în 1795 și retipărit în anul 2000. „Momentul festiv de astăzi poate fi considerat ca o continuare a manifestărilor ocazionate de Centenarul Marii Uniri, aniversat la 1 decembrie 2018 și de aceea consider că această deosebită distincție se cuvinte să o dedic făuritorilor Marii Uniri de la Alba Iulia”, a mai precizat Alexandru Mesian.

Ceremonia de la forul județean a debutat și s-a încheiat cu o scurtă rugăciune.

Citește și Un cetățean de onoare al municipiului Reșița va fi beatificat de Papa Francisc!

Citește și Județul Caraș-Severin are patru noi cetățeni de onoare! Dintr-un singur foc!

Karina TINCUL

În județul Caraș-Severin au fost construite în ultimii 25 de ani suficiente biserici și mănăstiri, drept urmare nu vor mai fi deschise noi șantiere. Declarația aparține Episcopului Caransebeșului, Lucian Mic, și a fost făcută în plenul Consiliului Județean Caraș-Severin, unde înaltul reprezentant al Bisericii a participat la o slujbă de binecuvântare cu ocazia instalării noii conduceri administrative a județului. 

„Episcopia Caransebeșului nu va mai deschide noi șantiere și nu vom mai pune alte pietre de temelie pentru ridicarea altor biserici. Nu pentru că ascultăm de glasul celor care au strigat în toamna anului trecut – vrem spitale, nu catedrale – ci pentru că efectiv, în județul Caraș-Severin s-au construit de la Revoluție până la ora actuală destule sau suficiente biserici și mănăstiri. Vrem doar să continuăm șantierele pe care le avem în desfășurare, să finalizăm bisericile pe care le avem în construcție”, a afirmat Lucian Mic.

Confirm ÎPS Lucian, printre principalele lăcașuri de cult aflate în construcție la ora actuală se numără: biserica „Sfântul Dimitrie cel Nou” din cartierul Nord din Caransebeş, biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Bocşa Română, bierica din parohia Măureni, biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Oraviţa și biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Moldova Nouă.

În prezent, Episcopia Caransebeșului, înființată în anul 1865, este formată din 217 parohii, 14 filii grupate în 4 protopopiate, 10 cercuri pastoral-misionare, 25 de așezăminte monahale, 9 mănăstiri, 13 schituri și 3 așezăminte social – monahale. În cadrul Episcopiei își desfășoară activitatea aproape 800 de angajați, dintre care 470 sunt angajați neclericali.

Karina TINCUL

Luni, 30 mai, a avut loc inaugurarea Turnului amplasat la intrare în municipiul Caransebeş, dinspre Reşiţa. La eveniment au luat parte primarul Marcel Vela, P.S. Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, revoluţionari, reprezentanţi ai administraţiei locale a municipiului şi ai clerului.

După ce i-a mulţumit ierarhului pentru că a binecuvântat această construcţie cu o înălţime de 19,5 metri, la care se adaugă cei 9 metri ai catargului pe care e arborat drapelul României, Marcel Vela a declarat:

„Turnul pe care îl inaugurăm acum simbolizează tot ceea ce aduce aminte de jertfa înaintaşilor noştri, a eroilor, de Cetatea Caransebeşului ca entitate de elită a Banatului Montan în decursul veacurilor, dar în mod special acest turn aduce aminte de cei care au apărat Caransebeşul de comunism.

El reprezintă un omagiu adus celor care au murit în 21 decembrie şi în zilele următoare din decembrie 1989 la Caransebeş, declarat Oraş-martir, al doilea oraş liber de comunism, după Timişoara. Ţin să mulţumesc revoluţionarilor care sunt acum, aici, fiindcă prezenţa lor arată că spiritul Revoluţiei nu a murit la Caransebeş. Acest turn să vegheze în anii, în deceniile şi în secolele care vin, poarta de intrare în Cetatea Caransebeşului, aducând aminte generaţiilor următoare că, aici, au existat cândva români care şi-au cinstit înaintaşii”.

În încheiere, primarul Marcel Vela i-a oferit cheia de intrare în turn Episcopului Caransebeşului, Lucian Mic.

Cosmin VLAD

Schimbare la conducerea Protopopiatului Reșița! Locul lui Petru Berbentia va fi luat începând cu luna februarie de către preotul Gheorghe Șuveți. Noul protopop va fi investit în funcție pe data de 2 februarie.

Revocarea din funcția de protopop a lui Petru Berbentia nu este în nici un caz o sancțiune și nu are loc în urma vreunei abateri, a precizat pentru Reper 24, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Caransebeșului, Casian Rușeț. „Este o schimbare strict administrativă, care are loc potrivit statului nostru, odată la câțiva ani”, a mai adăugat Rușeț.

La rândul său preotul Petru Berbentia a precizat că schimbarea are loc la cererea sa, el solicitând acest lucru din motive de sănătate.

Petru Berbentia, preot la biserica cu hramul Sfinţii Petru şi Pavel din cartierul Govândari, a fost numit protopop al Reşiţei în 2013. Berbentia a preluat atunci conducerea celor 70 de parohii care aparțin de municipiul Reșița în prezența Episcopului de Caransebeș, PS Lucian, la Sfânta Liturghie participând și cei 90 de preoți aflați în subordinea Protopopiatului Reșița.

Karina TINCUL

Foto: Facebook

Catedrala Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din municipiul Reșița își sărbătorește hramul. Clădirea, declarată în prezent monument istoric a fost ridicată în urmă cu peste 70 de ani, piatra de temelie fiind pusă într-un cadru festiv pe data de 29 mai 1938. 

Cu prilejul celebrării hramului, astăzi, de la ora 08:30 va avea loc Acatistul Adormirii Maicii Domnului, urmat, de la ora 10:00 de Sfânta Liturghie și de la ora 12:00 de un concert de pricesne închinate Maicii Domnului. Programul de mâine include de la ora 08:30 Utrenia, urmată  de la ora 09:30 de Sfânta Liturghie oficiată de PS Lucian, Episcopul Caransebeșului.

Catedrala Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Reșița este situată în vechea Reşiţă Montană, în Piaţa Republicii, fiind o construcţie monumentală în stil bizantin. Catedrala a fost edificată din beton şi cărămidă între anii 1938 şi 1941, după proiectul arhitectului timişorean Victor Vlad şi prin efortul deosebit al reşiţenilor, între care protopopul de atunci Iosif Ieremia.

De altfel, astăzi este zi de sărbătoare pentru toți românii. Biserica Ortodoxă cinsteşte Adormirea Maicii Domnului, cel mai de seamă eveniment religios al anului, din grupul sărbătorilor care o preslăvesc pe Sfânta Fecioară Maria (11 la număr). Praznicul Adormirii Maicii Domnului este cunoscut în popor sub numele de Sfântă Măria Mare sau Uspenia.

Sfinta Maria este considerată de români şi ocrotitoarea marinarilor, în mai multe oraşe fiind organizate procesiuni cu icoane şi pelerinaje, dar şi manifestări artistice.

Peste 2 milioane de români își serbează ziua de Sfânta Maria, deși multe persoane au o dilemă legată de acest subiect, având în vedere că există două sărbători religioase cu același nume, la 15 august și la 8 septembrie. Unii români aleg să transmită urări pe 15 august, în timp ce alții fac acest lucru la 8 septembrie, când se sărbătorește Nașterea Maicii Domnului. Există și o a treia categorie, formată din persoane care sărbătoresc ambele zile.

În calendarul popular, ziua marchează trecere de la vară spre toamnă.

Karina TINCUL

foto: panoramio.com

Episcopul Caransebeşului, Lucian Mic şi Episcopul Oradiei, Sofronie Drincec sunt cei doi candidaţi nominalizaţi de către Sinodul Mitropolitan pentru a ocupa cel mai înalt rang în cadrul Mitropoliei Banatului. 

Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatului s-a întrunit ieri în şedinţă de lucru, adunarea fiind prezidată de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Locţiitor de Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului. „În cadrul acestei şedinţe, Preafericirea Sa a prezentat membrilor Sinodului Mitropolitan lista aprobată a ierarhilor eligibili pentru slujirea de Arhiepiscop al Timişoarei şi de Mitropolit al Banatului. Sinodul Mitropolitan, în conformitate cu prevederile Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, a stabilit, prin consultare deschisă, urmată de vot secret consultativ, o listă cu doi candidaţi dintre ierarhii eligibili pentru slujirea de Arhiepiscop al Timişoarei şi de Mitropolit al Banatului”, se precizează într-un comunicat de presă al Mitropoliei Banatului.

Lista celor doi candidaţi stabiliţi de către Sinodul Mitropolitan va fi prezentată astăzi, în şedinţa specială de consultare cu Adunarea eparhială extinsă a Arhiepiscopiei Timişoarei, şedinţă programată de la ora 10:00.

Conform statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române (BOR), eligibil pentru funcţia de mitropolit este orice ierarh al Sfântului Sinod al BOR doctor sau licenţiat în teologie care s-a distins printr-o “viaţă curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel misionar şi simţ gospodăresc”. Sinodul Mitropolitan va desemna prin vot secret doi candidaţi dintre cei eligibili. După o consultare cu membrii adunării eparhiale şi ai adunărilor eparhiale de pe teritoriul Mitropoliei, din cadrul cărora fac parte şi persoane care nu sunt clerici, dar care sunt delegate în Adunarea Naţională Bisericească, Sinodul Mitropolitan poate completa lista de candidaţi cu numele a doi ierarhi eligibili care au obţinut cele mai multe voturi. Lista cu propunerile iniţiale şi cu eventualele completări va fi trimisă Sfântului Sinod al BOR. Sfântul Sinod poate adăuga pe listă alte două nume dintre ierarhii eligibili.

Pentru funcţia de mitropolit al Banatului mai sunt vehiculate numele următoarelor feţe bisericeşti: ÎPS Ioan al Covasnei, PS Casian al Dunării de Jos, PS Siluan de la Gyula (Ungaria) şi ÎPS Serafim Făgărăşanul de la Munchen, de la Mitropolia Germaniei.

Ieri, s-au împlinit 40 de zile de la trecerea la cele veşnice a Mitropolitului Nicolae Corneanu. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de şapte ierarhi ai Sfântului Sinod, a oficiat Slujba Parastasului la Catedrala Mitropolitană din Timişoara. La slujbă au luat parte consilieri din Administraţia eparhială, protopopii celor şase protopopiate timişene, numeroşi clerici şi credincioşi din întreg cuprinsul Mitropoliei Banatului. Alături de aceştia, au participat alteţele lor regale Principele Radu şi Principesa Margareta, autorităţi locale, reprezentanţi ai vieţii academice şi culturale din oraşul de pe Bega, reprezentanţi ai celorlalte culte şi confesiuni din Timişoara, dar şi rude şi apropiaţi ai regretatului mitropolit, informează reprezentanţii Mitropoliei Banatului.

Karina TINCUL