Situația de la Spitalul Județean de Urgență din Reșița a dus la un schimb de replici dure între fostul primar al Reșiței, Liviu Spătaru și actualul edil Ioan Popa. De unde a pornit conflictul dintre cei doi liberali? De la propunerea de destituire a Alinei Stancovici din funcția de manager al SJUR, Liviu Spătaru fiind de părere că aceasta este pur și simplu „sacrificată” în scandalul iscat după apariția în spațiul public al fotografiilor din staționarul trei.

„E prima dată că văd atâta lipsă de demnitate și de bun simț la două personaje de acest calibru! În loc să-și dea demisia, sacrifică o femeie! E mai mult decât penibil și rușinos!”, comenta fostul primar Liviu Spătaru la știrea publicată de Reper 24, în urma conferinței de presă susținută ieri de Ioan Popa și de președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, în care aceștia precizau că au propus Ministerului Sănătății destituirea Alinei Stancovici.

Citește și „Deprofesionalizare și dezumanizare” la Spitalul din Reșița! Primele măsuri: destituirea managerului și comisie de control de la MS!

Replica actualului edil nu s-a lăsat așteptată, Ioan Popa răspunzându-i tăios fostului primar al Reșiței să nu mai facă pe lupul moralist, făcând referire la un teren pe care Liviu Spătaru l-ar fi înstrăinat în perioada în care s-a aflat la cârma orașului, „pe un contract scris «pe genunchi»”:

„Am evitat de a lungul timpului să vă dau vreo replică, dar acum s-a umplut paharul! Singura mea legătură de «responsabilitate» cu Spitalul Județean este numele Reșița, el fiind administrat de Consiliul Județean Caraș-Severin. Domnișoara manager a avut tot suportul meu în scurtele ei perioade de administrare, însă vă spun eu care este problema de fapt: NU POATE lupta cu dinozaurii din spital! Ca să schimbi lucrurile radical trebuie să înfrunți persoane care au considerat acest spital ca fiind moșia lor proprie! Îi cunoașteți bine, sunteți amici, știți exact la cine mă refer!

Vă rog să încetați să faceți pe lupul moralist! Cu mine nu vă merge și nu vreau să dezgropam morții, vă rog insistent! E suficient să vă spun că suntem pe cale să cumpărăm un teren de 10 hectare pe Valea Țerovei, teren pe care l-ați înstrăinat unei firme din Austria, într-o manieră imbecilă în urmă cu 12-13 ani, pe un contract scris «pe genunchi». Intervențiile dumneavoastră în spațiul public îmi provoacă greață”, i-a răspuns edilul reșițean lui Liviu Spătaru.

Nici fostul primar reșițean nu a rămas dator cu o replică: „Nu am înstrăinat niciun teren, nimănui…dar nu de terenuri duceți voi lipsă! Dacă e vorba de terenuri, am putea să ne amintim de Kaufland-Govândari sau de terenul pe care îți faci blocul…dar vin alegerile și sărbătorile! Din respect pentru partidul istoric de care vă bateți joc, mă opresc aici! Adaug că nimic din ce ești și faci nu-mi provoacă greață, ci doar curiozitatea. Sper că și Dumnezeu e curios…”, i-a transmis Liviu Spătaru, primarului Ioan Popa și bănuim că acest dialog ar putea continua mult timp de acum înainte.

Citește și Spitalul din Reșița, pe buzele întregii țări! „Voi n-aveți ce căuta în meseria asta, niciunul” 

Karina TINCUL

Reprezentanții Partidului Partidului Național Liberal, filiala Reșița, reacționează dur la afirmația fostului primar al Reșiței, Liviu Spătaru, cu privire la faptul că pe 27 septembrie va acorda în premieră un vot stângii politice, punând ștampila în dreptul lui Silviu Hurduzeu. Asta deși este și va rămâne un liberal convins.

PNL Reșița a trimis un drept la replică în care atrage atenția printre altele că Liviu Spătaru nu mai este membru PNL, ieșind din partid pe ușa din dos. Iată întregul comunicat transmis de liberalii reșițeni:

„Liviu Spătaru nu mai este membru PNL din momentul în care a fost condamnat definitiv în instanță pentru o infracțiune legată de corupție, conform Statutului PNL. Liviu Spătaru se erijează în formator de opinie „liberal”, deși în Reșița el a fost groparul PNL, reușind să ducă PNL la un istoric scor de 10 la sută pe vot politic și de 7 la sută la votul pentru primarul Reșiței, la ultima sa candidatură. Atacurile domnului Spătaru la adresa PNL nu sunt o noutate, ele vin în strânsă legătură cu anumite schimbări manageriale care au avut loc la Spitalul Județean Reșița. Îi înțelegem atât cavalerismul, cât și frustrările condamnatului penal Liviu Spătaru, însă nu putem fi de acord ca acest domn să se erijeze în vreun purtător de stindard al unui partid din care a ieșit pe ușa din dos, scos de justiția română. L-am respectat pe acest domn pentru cariera lui universitară, însă odată cu trecerea anilor (mai ales în stare privativă de libertate) omul s-a degradat vizibil atât din punct de vedere intelectual, cât și al caracterului. În consecință, zicerile fostului primar și fostului liberal (de conjunctură, el provenind din APR – partid de stânga) sunt doar niște atacuri ieftine în stilul pensionarului de lux Meleșcanu, fostul coleg de partid și nu numai al lui Liviu Spătaru. Considerăm că locul lui Liviu Spătaru nu poate fi decât alături de domnul Silviu Hurduzeu, la fel ca întreaga pleiadă de condamnați penal care îl susțin pe acest domn, dintre care îl amintim doar pe Romică Anculia, angajat al Aquacaraș de către cei care conduc Consiliul Județean Caraș-Severin.

P.S. Liviu, ai înmormântat Partidul Liberal în Reșița pentru opt ani de zile. Dacă ai puțină decență, abține-te să mai vorbești în numele PNL, partidul care ți-a dat tot și căruia i-ai luat tot!”

Citește și Fostul primar al Reșiței, liberalul Liviu Spătaru votează Silviu Hurduzeu!

Redacția

Deși mărturisește că nu se mai implică de ceva vreme în viața publică, fostul primar al municipiului Reșița, liberalul Liviu Spătaru a rămas un formator de opinie pentru prietenii săi. În acest context, Liviu Spătaru le-a mărturisit public acestora că pe 27 septembrie va acorda în premieră un vot stângii politice, chiar dacă este și va rămâne un liberal convins.

„După cum vedeți, eu m-am retras din viața publică…dar se pare că am rămas un formator de opinie, pentru că tot mai mulți prieteni mă întreabă cum și cu cine votez. Sunt și voi rămâne profund liberal în principii și convingeri, așa că voi vota cu liberalii, la Brebu Nou, alături de Răzvan Ungar și familia sa. La președinția Consiliului Județean lucrurile stau diferit. Pentru mine, votul este o problemă de conștiință, e ca o spovedanie și nu am lipsit niciodată de la vot.

În acest sens, a unsprezecea mea poruncă e să nu votez niciodată turnători la statul polițienesc, indiferent de structură. În consecință, în premieră pentru mine, voi da un vot stângii pentru președinție, domnului Silviu Hurduzeu, cel mai echilibrat om de stânga pe care l-am cunoscut! Domnul sa-i ajute pe toți candidații și pe toți votanții!”, a declarat Liviu Spătaru.

Totodată, fostul primar al municipiului spune că va monitoriza personal întreg procesul electoral la Brebu Nou, acolo unde își va exprima prin vot opțiunile și va face plângeri penale tuturor celor care vor încerca să voteze ilegal.

Lorena POENARU

Sincer, eu nu sunt în specialist în economie și nu am fost niciodată. Dacă am mâncare pe masă, hârtie de scris și un pix la îndemână, totul e OK. Dacă mai am și ceva firfirei în buzunar, atunci spun că economia….duduie. Toate acestea văzute prin ochii unui profan. Cei de meserie văd cu totul altfel lucrurile. Este și opinia profesorului universitar Liviu Spătaru, pe care l-am invitat să ne explice cum e văzută economia României prin ochii unui specialist:

„Este foarte greu să prefigurezi o economie post pandemie, indiferent de nivelul la care vrei să faci previziunile, pentru că în acest moment lucrurile sunt imprevizibile și sunt departe de a se fi încheiat. Felul în care am abordat pandemia de covid a fost pur și simplu tehnic și tehnologic, din punct de vedere al sănătății. Nu ne-am gândit la economie, nu ne-am gândit la tehnologie, nu ne-am gândit la progresul societății, nu ne-am gândit la interconectivitatea actorilor sociali, nu ne-am gândit la legăturile inter-umane care se distrug și se sparg și sunt baza dezvoltării societății până la urmă. Tot am predicat că trebuie izolare socială, dar izolarea socială distruge societate și în primul rând distruge economia, iar acest lucru se va vedea. Faptul că la început Guvernul previziona un minus de 2% din PIB-ul României, pe mine m-a făcut să râd; scăderea de 2% s-a transformat între timp într-o reducere de 6% așa cum arată instituțiile abilitate ale Uniunii Europene. Dar și acest 6% mie mi se pare ușor hilar, pentru că sunt convins că lucrurile vor sta mult mai grav, mult mai rău și vom avea la Produsul Intern Brut și la Produsul Intern net, pe cale de consecință, un minus de 10%, cel puțin“.

„Deasemenea, cifrele legate de deficitul bugetar sunt aberante la început, ele au fost reașezate cât de cât; în 2019 se spune că am avut un deficit bugetar de peste 4%, Uniunea Europeană prognozează peste 6%, iar cred că se va duce tot către 10%. Acesta este motivul pentru care cred că lucrurile devin ușor, ușor impredictibile. Un deficit de 10% și un șomaj de 6 – 7% și poate chiar mai sus, cu un deficit uriaș de forță de muncă în România  din cauza exodului spre celelalte țări, în condițiile în care cea mai mare resursă pe care o are țara noastră este forța de muncă, alta nu prea mai avem, nu văd deloc bine economia României în perioada care urmează. Prevăd că vom ajunge la nivelul anului 2019, cam prin anul 2022 – 2023, dar sper să fiu un profet mincinos“.

Despre măsurile ce ar trebui adoptate de un executiv, indiferent de culoarea sa politică, pentru salvarea economiei românești, Liviu Spătaru a mai adăugat: „Ar trebui să se uite foarte, foarte bine în jur și nu să împrumute neapărat ceea ce fac ceilalți, ci să evite greșelile pe care le fac ceilalți. Piața și economia asta liberă, pe care eu le consider depășite, chiar dacă vor fi voci care mă vor acuza pentru cele spuse, dar eu cred că liberalismul este depășit. Piața liberă tinde să facă lucrurile în așa fel încât piața să fie mai bună, nu oamenii să trăiască mai bine. Această perfecționare a pieței prin legile economice nu are nimic în comun cu umanismul și cu ceea ce am vrea noi să construim pentru oameni în viitor. Cred că diriguitorii noștri ar trebui să se uite bine în jur și să pună un foarte mare accent pe eficientizare. Ce vreau să spun cu asta: nu trebuie să ne repezim să mai facem micro-hidrocentrale de exemplu, trebuie să construim celulele acelea foarte interesante și eficiente de energie verde. Să furăm cât mai multă energie de la soare și de la vânt. Eu nu văd o preocupare foarte serioasă în România, spre a eficientiza sectorul energetic. Să nu se gândească foarte mult la absorbția fondurilor europene pentru că se vor termina sau nu ne vor fi permise. Regândite chestiuni logice și de mare eficiență“.

foto: Facebook

Dan AGACHE

Nouă localități sau părți din localități au fost declarate în ședința de Guvern din 7 mai, stațiuni turistice de interes național și local. Printre acestea se află și zona turistică Borlova – Muntele Mic, aparținând de comuna Turnu Ruieni din Caraș-Severin. O gură de oxigen pentru economia județului? Un impuls pentru transformarea Caraș-Severinului dintr-o zonă mono-industrială într-una turistică, cu potențial? Întrebări la care am încercat să răspundem cu ajutorul specialiștilor din diferite domenii.

Profesorul Universitar Liviu Spătaru este de părere că acesta ar fi un mic pas din partea executivului, dar dacă nu va fi urmat de investiții serioase care să vină de la Guvern, este făcut degeaba:

„Faptul că s-a stabilit că este zonă turistică de interes național, este lăudabil, dar în același timp este și criticabil. Astfel de zone aparțin unor colectivități umane. Au fost acești oameni întrebați dacă sunt de acord ca pășunile lor să devină domeniu schiabil sau domeniu turistic? Chestiunea aceasta a democrației non-participative venite de la București, pe mine mă deranjează, dar mă deranjează la nivel ideatic. Dacă nu ne oprim la nivel declarativ și la nivel național se va dori o politică investițională pe măsură, atunci putem spune că vom beneficia ca județ de faptul că aceste zone și-au schimbat statutul geografic și juridic. Dacă lucrurile se opresc aici și vom lăsa la nivelul investitorilor locali și a oamenilor de afaceri locali investițiile pentru viitor, lucrurile nu vor fi benefice, ba mai mult se vor induce tot felul de conflicte la nivel regional de care nu avem deloc nevoie“ - a mai afirmat profesorul universitar Liviu Spătaru.

Am solicitat și opinia unui investitor care a cheltuit multă energie, timp și bani în încercarea de a transforma zona într-un „diamant al turismului montan“, așa după cum s-a exprimat, Romeo Dunca:

„Este desigur un lucru pozitiv, este un lucru bun, pentru că și implicare Guvernului în valorificarea zonelor cu potențial este necesară și obligatorie. Din păcate este doar un mic pas, un pas de început, făcut acum mai bine de 14 ani. Începutul a fost atunci când dl Antonescu, arhitectul șef al județului, a înaintat lucrarea care se numea PUG Dezvoltare turistică Muntele Mic și Nedeia. Acest pas trebuie urmat de foarte multă muncă și credeți-mă că acest lucru este doar o mică reparare, pentru că el trebuia făcut de foarte mult timp. Este un lucru pozitiv, dar este doar un început“ – a declarat Romeo Dunca.

Am solicitat un punct de vedere și principalului beneficiar al acestei hotărâri de guvern, președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin Silviu Hurduzeu. Contactat telefonic de Reper 24, acest a declarat: „Deocamdată nu fac niciun fel de referire la acest subiect, până nu îl văd publicat în Monitorul Oficial. Nu este prima oară când executivul adoptă hotărâri care nu se mai publică“.

Acest proiect este o primă etapă, firavă ce-i drept în realizarea unui vis al multor cărășeni, acela de a transforma județul într-o perlă turistică, într-o mică Elveție, care ar trebui să asigure bunăstare locuitorilor din Caraș-Severin.

Sursă foto: Adevărul.ro

Dan AGACHE

Premieră tristă pentru Universitatea Eftimie Murgu din Reșița! Instituția de învățământ superior din municipiul de pe Bârzava riscă să fie desființată ca entitate juridică, după ce Ministerul Educației a aprobat monitorizarea acesteia, în urma unei vizite la Reșița a Consiliului de Etică și Management Universitar. La începutul lunii trecute, CEMU adopta o hotărâre prin care propunea revocarea rectorului Andrade Bichescu și monitorizarea UEM în vederea reorganizării, dată fiind gravitatea situației financiare și interne a universității.

La momentul respectiv, rectorul Andrade Bichescu nega toate acuzațiile care i se aduceau fără a dori însă să intre în detalii. În apărarea acestuia și a Universității Eftimie Murgu vine însă prof. univ. dr. Liviu Spătaru, cel care a pus umărul la înființarea univesității reșițene în urmă cu 27 de ani. Acesta a decis să trimită chiar și o scrisoare deschisă către ministrul Educației în care dezvăluie „dedesubturile unei «afaceri academice» fără precedent în istoria învăţământului superior românesc”. Vă prezentăm în continuare întregul mesaj transmis de Liviu Spătaru ministrului Breaz:

„SCRISOARE DESCHISĂ

Domnului prof. univ. dr. Valer-Daniel BREAZ

Ministru al Educaţiei Naţionale

Stimate Domnule Ministru 

         Mă numesc Liviu SPĂTARU, cetăţean român, domiciliat în Reşiţa şi sunt prof. univ. dr.,  acum pensionat din motive medicale. Vă scriu dintr-o dublă calitate, de membru al comunităţii academice româneşti şi de profesor-fondator al Universităţii “Eftimie Murgu” din Reşiţa, instituţie în care am și predat peste două decenii, considerând cariera universitară drept profesiunea mea de credinţă. Vă mărturisesc că am hotărât să vă scriu în urma unei prelungi dezbateri lăuntrice, mizând pe calitatea dumneavoastră de universitar şi Rector al unei prestigioase instituţii de învăţământ superior, dar şi în baza unor foarte bune referinţe ale unor colegi ardeleni şi bănăţeni. Vă asigur că, deşi făcut în nume propriu, demersul meu este unul instituţional şi nu are decât conotaţiile personale rezultate din dubla calitate pe care am invocat-o deja. Pe scurt, vă scriu despre şi pentru universitatea reşiţeană, pe care am înfiinţat-o cu multă trudă în anul 1992, din postura de atunci de Prefect al Judeţului Caraş-Severin şi pe care o văd astăzi ameninţată cu dispariţia, datorită unor interese meschine şi malversaţiuni care nu sunt deloc străine Ministerului Educaţiei Naţionale.

         Vă rog să-mi permiteţi să fac o scurtă prezentare a situaţiei de fapt şi să încerc să devoalez apoi dedesubturile unei “afaceri academice” fără precedent în istoria învăţământului superior românesc. În cursul verii, în urma unor reclamaţii de prost gust, minciunoase şi străine mediului universitar, la Reşiţa s-a deplasat o comisie de control a Comisiei de Etică şi Management Universitar din cadrul Ministerului, formată din 2 (două) persoane (şi nu trei, cum cere norma scrisă), care a constatat câteva “nereguli” la universitatea din Reşiţa; în baza acestor presupuse greşeli, CEMU a emis Hotărârea nr. 43/25.07.2019, în care concluziona cu propunerile de suspendare a Rectorului UEMR şi de trecere a universităţii printr-o comisie de monitorizare care să decidă, nici mai mult, nici mai puţin decât reorganizarea ei. În cele ce urmează, nu mă voi referi la calitatea membrilor comisiei (unul din membri era purtătorul de cuvânt al instituţiei şi reprezenta o uniune de asociaţii studenţeşti…), ci mă voi referi pe scurt la calitatea actului de control. Am fost, printre altele, şi Prorector al universităţii reşiţene, ba, in calitate de parlamentar, am contribuit la elaborarea multor acte normative legate de învăţământ, deci legislaţia din domeniu nu-mi este străină. Afirm fără echivoc şi pe deplin responsabil că respectivul act de control este plin de greşeli flagrante, unele de o naivitate înduioşătoare, care transformă respectivul document într-o fiţuică fară nicio valoare juridică (decât, eventual, în favoarea celor incriminaţi). Documentul pune în cârca actualului Rector, conf. univ. dr. Andrade Bichescu, o serie de fapte şi acte care s-au produs înainte de începerea mandatului său,; nu există argumente şi probe, ci numai constatări puerile şi subiective, transformate ad-hoc în judecăţi de valoare, chiar sentinţe; sunt atribuite Rectorului atribuţii, acte şi fapte ale Senatului şi reciproc; este acuzată tergiversarea înfiinţării unei societăţi comerciale de turism, pe malul Dunării, când statutul universităţii nu permite aşa ceva şi societatea ar merge în pierdere; Rectorul este incriminat că a permis angajarea cu contract de muncă pe perioadă determinată a unor persoane pe care le-a găsit angajate la începutul mandatului; Rectorul este acuzat că a dispus revocarea din funcţie a unui decan de facultate fără ca acesta să fie audiat în Senat, comisia neţinând cont de faptul că acesta nu s-a lăsat audiat, părăsind sala; şi sunt comise şi o serie de afirmaţii abuzive, neverificate şi neprobate niciunde în document. M-a frapat şi superficialitatea celor doi “revizori”, care vorbesc textual de faptul ca “Rectorul facultăţii de ştiinte…”, ori, din câte ştiu, facultăţile nu au rectori…

         Pentru a corecta toate aceste nereguli, este suficient să citiţi, dumneavoastră sau persoane avizate din minister, plângerea prealabilă pe care conf. univ. dr Andrade BICHESCU, actualul Rector, a trimis-o la CEMU. Instituţia vizată nu a ţinut cont de această plângere prealabilă, dar a lăsat tonul mai moale în privinţa Rectorului, rămânând cât se poate de fermă cu acuzele la adresa universităţii, care, spun ei, trebuie neapărat “reorganizată”. În ce fel şi de către cine, vom vedea mai departe.

         Adevărul este că şi în universitatea reşiţeană există o serie de “cozi de topor”, de indivizi care au trădat nu numai interesele universităţii, ci şi ale Reşiţei şi judeţului Caraş-Severin. Cu ceva vreme în urmă, aceşti indivizi au făcut, fără vreun acord prealabil din partea Senatului, o serie de demersuri ale căror finalitate ar fi fost trecerea UEMR (sau cel puţin a Facultăţii de Inginerie şi Management) în structura Universităţii “Politehnica” Timişoara. Demersul lor nu a reuşit, dar a fost preluat de Politehnica timişoreană, al cărei Rector, prof. univ. dr. ing. Viorel-Aurel ŞERBAN s-a lipit de idee cu un libido peste măsură. Domnia-sa a iniţiat şi o decizie de Senat în acest sens, dar fără folos. Perspectiva preluării patrimoniului (deloc modest) al Reşiţei a înfierbântat mai multe minţi politehniste timişorene, care “seamănă vânt” în pânzele distrugerii universităţii reşiţene ca entitate de sine stătătoare. Este posibil (şi multe voci din mediul universitar timişorean spun că este sigur…) ca Rectorul Şerban să fi fost sprijinit în demersurile mai mult sau mai puţin meschine ale domniei-sale de prezenţa prof. univ. dr. ing. Petru ANDEA în Minister, în funcţia de Secretar de Stat pentru Relaţiile cu Parlamentul şi Partenerii Sociali – domnul Andea fiind un vajnic reprezentant al Politehnicii timişorene… Sunt prea multe coincidenţe, care mă îndreptăţesc să cred că aici stă cheia intempestivei şi nonprofesionistei intervenţii a CEMU în conflict! Iar bănuielile mele sunt confirmate şi de faptul că o serie de formaţii “oengiste”, din sfere “mungiu-pippidiene”, încep să facă presiuni în sensul desfiinţării universităţii reşiţene, făcând acuzaţii puerile, din sfera pretinsei “fabrici de diplome” ş.a.m.d.

         Stimate Domnule Ministru, sunt convins că aveţi cunoştinţele şi abilitatea de a întrezări iţele întregii “inginerii academice” şi că aveţi şi puterea şi înţelepciunea de a o curma! Deşi sunt pensionar, ca fondator al UEMR şi în baza unei puternice relaţii sufleteşti cu universitatea, sunt prezent în comunitatea academică şi vă pot garanta că actuala conducere, formată dintr-un colectiv tânăr şi prob şi condus de conf. univ. dr. Andrade BICHESCU cu voinţă de bine şi evidentă competenţă a repus universitatea pe un făgaş bun. Dovada stă în faptul că anul acesta, numărul celor înscrişi la universitate în sesiunea din iulie este cu 35% mai mdedeare decât anul trecut, find ocupate toate locurile bugetate, precum şi o parte a celor cu taxă. E un semn evident al întoarcerii spre performanţă, scos în evidenţă şi de recrudescenţa atacurilor de ultim ceas, chiar în preajma noii sesiuni de admitere, care stă să înceapă. Am făcut această universitate cu multă trudă şi nu cred că se cuvine s-o desfacem acum, numai pentru că un grup de politehnişti timişoreni înfierbântaţi vor …ieşire la Dunăre şi pe Semenic! Nădăjduiesc că, universitar fiind, simţiţi atât deznadejdea, cât şi speranţa universitarului fondator din faţa tastaturii!

         Vă mulţumesc, vă doresc succes şi vă asigur de toată stima şi respectul meu!”

Citește și „Viața bate filmul”! Consiliul de Etică și Management Universitar propune revocarea rectorului Bichescu!

Fostul primar al Reșiței, Liviu Spătaru, a făcut public, după 11 ani de la sfârșitul mandatului său, un scurt bilanț al realizărilor sale din perioada anilor 2004-2008, cât timp a condus destinele urbei. Spătaru mărturisește că publicarea bilanțului, tocmai acum, nu are scop electoral, ci este un răspuns la o provocare a unor prieteni și oameni de suflet.
În postarea sa publică de pe rețeaua de socializare, Liviu Spătaru are câteva mențiuni atât la adresa altor doi foști primari ai Reșiței, cât și a edilului în funcție.

„Menţionez că am apreciat şi apreciez şi acum tot ce a făcut predecesorul meu şi bunul meu prieten, ing. Mircea Ioan Popa, pentru oraş, aşa cum susţin necondiţionat şi eforturile pe care le face actualul primar, ing. Ioan Popa. Fiecare a făcut în limita bugetului, care nu e elastic…nu se poate întinde după nevoi. Nu fac decât o referire la mandatul lui Mihai Stepanescu: nu trebuia să desfiinţeze Prescom-ul, nici să vândă terenurile aferente; şi nici să renunţe cu atâta uşurinţă la tramvai”, precizează Liviu Spătaru.

Cele mai importante realizări, enumerate chiar de fostul edil, sunt:
„1. Reşiţei i-au fost redate graniţele fireşti, istorice, spre Câlnic, Lupac, Cuptoare şi Secu.
2. Tramvaiul a început să circule din nou pe întregul traseu construit, depăşind zona Muncitoresc şi întorcând în Parcul Bernard Andrei.
3. Au fost aduse din Germania 8 garnituri de tramvaie, funcţionale până în 2009.
4. Au fost construite săli de sport la Şcoala Generală nr. 6, 9, Liceul de Artă „Sabin Păutza” şi au fost demarate lucrările pentru Liceul Diaconovici Tietz şi Şcoala Generală nr.2.

5. A fost reabilitat şi dat circuitului public, continuând proiectul domnului Mircea Popa, Complexul Municipal pentru Sport şi Sănătate ( bazinul olimpic din Govândari).

6. Bazinul de înot din Luncă a fost introdus pe lista de priorităţi a Guvernului pentru reparaţii, refacere şi remediere (şi acolo a râmas, din păcate!).
7. Au fost remediate spaţiile disponibile şi puse la dispoziţia unor loturi naţionale sau locale de lupte, gimnastică şi box.
8. S-au produs ample remedieri la stadionul „Mircea Chivu” din Reşiţa.
9. Au fost menţinute şi finanţate grupele de copii de la Clubul Sportiv Şcolar Reşiţa.
10. Au fost finanţate echipele de handbal, volei şi atletism ale Liceului cu program sportiv „Traian Vuia”.

11. A fost finanţată prezentarea unui filatelist reşiţean la Olimpiadele din 2004 şi 2008.
12. Au fost premiaţi an de an sportivii şi reprezentanţii culturii reşiţene care au promovat oraşul în ţara şi în străinătate.
13. A fost renovată Sala Polivalentă din centrul civic ( în urma unei discuţii personale între Liviu Spătaru şi ministrul de resort, purtată în sală).
14. Prin intervenţia directă în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean din 11 octombrie 2004 şi discuţiile ulterioare cu Cabinetul Tăriceanu, a fost consolidat Dealul Lupacului ( strada 24 Ianuarie), prima investiţie de mare anvergură în Reşiţa ( 120 miliarde ROL).
15. A fost renovat centrul civic, din punctul de vedere al infrastructurii subterane, cât şi a esteticii şi iluminatului public; centrul a fost gândit şi proiectat ca unul pietonal, dar, ulterior, a fost deteriorat prin introducerea unor utilaje grele.

16. A fost renovată şi reintrodusă în circuitul cultural, istoric şi estetic al Reşiţei fântâna cinetică din centrul civic, proiectată de maestrul Constantin Lucaci (cu acordul maestrului de vrednică pomenire).
17. A fost renovat Monumentul Eroilor din Parcul Tricolorului, fiind adus în parametrii pe care i-a dorit artistul Lucaci; pentru acest monument a fost obţinut acordul ministrului Meleşcanu pentru a-l încadra cu patru tunuri de protocol, pe care le aşteptăm încă şi care au fost plătite în perioada mandatului Spătaru (realocate între timp…).

18. Prin discuţia directă, avută în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean cu comisarul european Jonathan Scheele şi prin deplasările ulterioare la Bucureşti, programul SAMTID pentru Reşiţa s-a transformat în programul ISPA pentru Caraş-Severin, Reşiţei revenindu-i 44 milioane euro pentru canal şi epurarea apelor uzate.
19. A fost proiectată şi pusă în execuţie platforma industrială de la Aglomerator, prin care se ecologizează zona şi se aduc utilităţile pentru investiţii, Reşiţa primind de la UE şi Guvernul României aproximativ 7 milioane euro.

20. Tot pe Valea Ţerovei, în zona UCC, au fost aduse firme prin vânzarea de terenuri şi promisiunea asigurării utilităţilor (de exemplu: Haider din Austria, Spalek din Germania etc), care au început să-şi construiască fabrici proprii de maşini. Toţi investitorii interesaţi de zonă au fost sprijiniţi.
21. A fost lansată şi pusă parţial în operă ideea cea mai curajoasă, aceea a deschiderii Reşiţei pe Calea Caransebeşului, prin Platforma industrială de la kilometrul 7, Spitalul Judeţean de la kilometrul 8, campusul liceal de la kilometrul 5, cartierul de locuinţe aferent, idee care va schimba întregul tonus investiţional al Reşiţei în următorii 5-10 ani (idee abandonată, dar valabilă încă).
22. Au fost aduse în UCMR colaborări productive pentru producţia de autobuze, cu o societate din Rusia, şi pentru componente de maşini, cu o societate din Austria (componentă a trustului Haider).

23. A fost demarat şi finanţat podul peste Bârzava la Moniom şi podul peste pârâul Ţerova din acest cartier.
24. Au fost demarate proiectele pentru alimentări cu apă şi canalizare la Moniom, Câlnic şi Ţerova.
25. Strada I. L. Caragiale, pe care în anul 2004 exista o singură construcţie în spatele căreia păşteau caii, s-a reintegrat în peisajul urbanistic prin construcţii moderne şi necesare municipiului, ultima dintre ele, un ansamblu de sedii de firmă şi locuinţe a domnului Nelu Popa, s-a realizat cu sprijinul direct al Primăriei ca şi prima dintre ele, hotelul Rogge. Dealtfel, în municipiul Reşiţa au apărut alte hoteluri în Govândari, la Intim şi pe bulevardul Muncii, toate construite cu sprijinul Primăriei.

26. Au fost construite supermaket-urile Plus-Discount şi Spar şi a fost demarată construcţia hipermarket-ului Kaufland în Lunca Bârzavei.
27. Au fost renovate, fără excepţie toate pieţele Reşiţei, conform promisiunii din 2004: piaţa Intim a fost reconstruită din temelii, piaţa Reşiţa Nord a fost renovată în totalitate, piaţa „Trandafirul” a fost privatizată şi reconstruită, piaţa din Luncă este în totalitate renovată, iar piaţa Reşiţa Sud, acum în reconstrucţie, va deveni principalul punct de interes comercial al oraşului.
28. A fost refăcut, în condiţii mult mai bune, iluminatul public din municipiul Reşiţa.
29. A fost demarată, cu efortul consistent al Primăriei, regularizarea cursurilor Bârzavei, Sodolului şi Ţerovei.

30. Au fost puse în teren şase locuri de joacă pentru copii.
31. La Şcoala Generală nr. 8 şi în Parcul Siderurgistului au fost construite terenuri sintetice de fotbal.
32. Toate unităţile de învăţămant din oraş, licee, şcoli sau grădiniţe au suferit ample transformări patrimoniale, Reşiţa devenind unul dintre oraşele cele mai bine dotate din ţară în acest domeniu, prin efectuarea unor lucrări de mansardări, supraetajări, izolaţii termice şi de subsoluri, canalizări şi dotări materiale în domeniul didactic. Spre edificare, bugetul alocat şcolilor în Reşiţa în anul 2007 a fost de aproximativ zece ori mai mare decât în anul 2004. În urma conflictului declanşat cu UCMR-ul penru Grădiniţa PP7 a fost demarată şi dusă la bun sfârşit studierea populaţiei preşcolare pentru următorii ani, constatându-se o acută nevoie de grădiniţe noi. Au fost obţinuţi banii pentru proiectare, pentru patru grădiniţe şi în regim de urgenţă a început construcţia unei noi grădiniţe în zona Moroasa, care să înlocuiască Grădiniţa PP7, aflată în patrimoniul privat al UCMR. Celelalte grădiniţe vor fi plasate în Govândari, pentru ele fiind începută doar proiectarea.

33. A fost sprijinită construcţia Catedralei din Govândari cu aproximativ 5 miliarde de lei vechi, în timpul mandatului Spătaru.
34. Toate bisericile din municipiu au fost sprijinite fără părtinire, sumele fiind variabile, funcţie doar de numărul enoriaşilor şi caracterul de monument al lăcaşului . Au fost acordate terenuri pentru noi biserici în Lunca Pomostului şi Lunca Barzavei, în concordanţă cu cerinţele Episcopiei Caransebeşului; a fost sprijinită substanţial renovarea Protopopiatului Reşiţei. Au fost introduse instalaţii de încălzire în bisericile din Doman şi Ţerova.
35. A fost amenajat şi dat în circuitul public prin conlucrarea dintre Prefectură şi Primărie, Serviciului Public de Permise Auto.

36. A fost construit primul corp eficient de poliţie municipală din România, de la care s-au inspirat şi alte municipalităţi, respectiv Poliţia Comunitară Reşiţa.
37. Primul municipiu care a înfiinţat funcţia de administrator public a fost Reşiţa. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a făcut fişa postului în colaborare cu Primăria Reşiţa. Din păcate, postul a fost vremelnic desfiinţat.
38. La sugestia şi în bună colaborare cu un foarte bun economist, domnul Jiva Cocar, la Primărie a fost înfiinţat un serviciu public pentru relaţiile externe, programe europene şi relaţia cu I.M.M.-uri. Şi acest serviciu a fost vremelnic desfiinţat după expirarea mandatului.

39. Au fost externalizate serviciile publice, consumatoare de buget, înfiinţându-se societăţi comerciale ( S.C. Pieţe Reşiţa SRL, S.C. Urban Reşiţa SRL).
40. În domeniul termiei a fost elaborat un studiu profesionist privind dezvoltarea acesteia, după care a fost instalat un prim cazan ultramodern adus din Germania şi s-a proiectat şi achiziţionat un alt cazan pe biomasă care urmează să fie instalat, fiind de fapt unul dintre primele cazane de acest fel din România. Pentru prima dată în istoria Reţiţei, Consiliul Local face o societate mixtă cu o firmă din străinătate, firma Menert din Slovacia pentru construirea acestui cazan. Biomasa reprezintă deşeuri de lemn, textile, iar decizia a fost luată pentru că judeţul Caraş-Severin este unul dintre cele mai bogate din România în biomasă, aflându-se în top 3. Tot în domeniul termiei a fost implementată pentru prima dată metoda distribuţiei pe orizontală care elimină foarte mult din pierderi, iar centralele termice au fost modernizate, fiind aduse din Danemarca, în principal, centrale noi cu schimbătoare de căldură, care reduc dimensiunea centralelor termice de la aceea a unui bloc de locuinţe cu mai multe apartamente, la aceea a unei biblioteci moderne şi cochete de doi metri pe doi metri. După expirarea mandatului, firma slovacă şi Consiliul local au reziliat contractul…

41. A fost făcută dezmembrarea şi au fost scoase la vânzare spaţiile din Policlinica nr. 1, iar medicilor li s-au asigurat condiţiile necesare pentru desfăşurarea activităţii.
42. A fost achiziţionată şi pusă în funcţiune una dintre cele mai moderne staţii de asfalt deţinute de municipalităţile României, folosită acum de S.C. Urban Reşiţa SRL.
43. Tot prin S.C. Urban Reşiţa SRL s-a găsit şi s-a pus în aplicare soluţia de înlocuire a capacelor de canal sustrase de cetăţeni de variate etnii, cu capace din beton.
44. După războiul caştigat cu „ bumperele”, s-a lansat un program de monitorizare informatizată a circulaţiei în municipiu. Au fost introduse semafoare de prim vehicul şi semnalizatoare de temperatură în zonele cu curenţi variabili ( poduri).

45. Reşiţa a fost pentru prima dată fotografiată din satelit pe porţiuni şi fotografiile integrate într-o hartă a ansamblului.
46. Au fost făcute demersurile şi plăţile pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii, delimitarea zonelor verzi, în conformitate cu legislaţia, precum şi a zonelor defrişate şi calamitate pentru refacerea lor.
47. La începutul mandatului, Platoul Secu, spaţiul de agrement al oraşului era zăvorât cu lanţuri pe care le-am tăiat, redând circuitului turistic local zona respectivă. În urma acestei acţiuni, S.C. Turist-Semenic S.A. a deschis acţiune judecătorească, revendicând Platoul, acţiune care s-a terminat în noiembrie 2007, procesul ţinând mai mult de trei ani. Primăria a câştigat acest proces maraton, iar spaţiul a rămas în domeniul public al oraşului. Este şi motivul pentru care hotelul „Semenic” a devenit sediul de campanie şi comploturi împotriva primarului Liviu Spătaru…

48. A fost modernizată, cablată şi informatizată atât Primăria, cât şi serviciile publice ale Consiliului Local. Modernizarea a trebuit să înceapă de la toaletele în care îţi era ruşine să intri şi a culminat cu instalarea propriei fibre optice care leagă toate cele patru corpuri ale Primăriei şi Consiliului Local din oraş.
49. A fost modernizată, ergonomizată şi eficientizată clădirea corpului II în care funcţionează Sericiul Public Direcţia Impozite şi Taxe din centrul oraşului, precum şi clădirea corpului IV din Govândari.
50. S-au amenajat spaţiile şi s-a constituit Serviciul Public de Evidenţă Informatizată a persoanei la Blocul 800.
51. A fost reînviată tradiţia sărbătoririi „Zilei Recoltei”, la iniţiativa primarului.
52. Reşiţa a devenit primul oraş din România, membru al Asociaţiei Mondiale a oraşelor şi municipiilor organizatoare de carnavale, iar primarul a fost reprezentantul României în această organizaţie.

53. Primarul a fost membru supleant al Colegiului Director al Asociaţiei Municipiilor din România, participând la întrunirile din ţară şi reprezentând Asociaţia la o conferinţă internaţională la Bruxelles, în decembrie 2006.
54. Au fost întreţinute şi lărgite relaţiile externe ale Reşiţei, atât cu oraşele înfrăţite, cât şi cu oraşe noi. În acest spectru intră Pancevo, Veliko Gradişte, Vârşeţ, Gratz, Bielefeld, Caen, Monctton, Wuxi, Dnietropetrovsk, Tatabanija.
55. În baza relaţiilor statornicite între Primărie şi Casa Regală a României au fost efectuate două vizite reciproce, cu caracter de schimb informaţional în domeniul tehnologiilor înalte. Alteţa Sa Regală Radu a vizitat Reşiţa şi şi-a lansat una din cărţi aici, iar primarul a fost invitat la susţinerea tezei de doctorat de către Alteţa Sa Regală la Academia Militară „Carol I”, precum şi la Palatul „Elisabeta”
56. Primăria a finanţat editarea a două reviste de mare prestigiu intern şi internaţional: „Caiete de drept internaţional” şi revista de artă şi cultură „Reflex”.

57. În urma excelentelor relaţii cu filiala din Caraş-Severin a Uniunii Sârbilor, primarului Reşţei i s-a conferit titlul de membru de onoare; Primăria a contribuit decisiv la începerea lucrărilor pentru Centrul Cultural Sârb din municipiu.
58. Au fost remediate toate efectele inundaţiilor din 2004 şi 2005 în municipiul Reşiţa, în principal cu bani aduşi de la Guvern,prin intervenţia primarului.
59. Au fost făcute lotizări pentru locuinţe destinate tinerilor şi au fost acordate solicitanţilor terenuri pentru construcţii.
60. Prin intervenţia directă a primarului la Bucureşti, în baza unei relaţii de excepţie cu ministrul Laszlo Borbely şi consilierul acestuia, Gheorghe Abodi, a fost redemarat programul ANL, fiind construite două blocuri cu 76 de unităţi locative şi urmând să fie construite în etapele II şi III pe Calea Caransebeşului încă şase blocuri de locuinţe pentru tineri, însumând aproximativ 200 de unităţi locative.

61. Primarul a obţinut de la Raiffeissen Bank, cu sprijinul direct al consilierului municipal Claudiu Dolot, cea mai avantajoasă şi mai spectaculoasă linie de credit pentru investiţii, care a fost obţinută în România, în perioada postdecembristă.
62. Au fost obţinute fondurile guvernamentale pentru continuarea investiţiilor în domeniul alimentării cu apă, fiind finalizat tunelul de aducţiune, precum şi cele două rezervoare de 5000 m.c. fiecare, asupra cartierului Govândari nemaifiind nici un pericol de lipsă a apei.
63. Au fost obţinute fonduri guvernamentale pentru construcţia a patru blocuri de locuinţe pe Calea Caransebeşului cu 64 de unităţi locative, având ca destinaţie chiriaşii din casele retrocedate proprietarilor, dar şi locuinţe sociale. Ele sunt astăzi în construcţie şi vor fi finalizate în 2009.

64. La final de mandat contabilizăm inaugurarea Spitalului pentru handicapaţi neuromotorii de la Unitatea Militară din Reşiţa, una dintre realizările de suflet care încununează mandatul.
65. S-au realizat treceri silenţioase la nivelul căii ferate, pe strada G.A. Petculescu şi strada Câlnicului.
66. Primarul a ţinut peste 4000 de audienţe şi a oficiat, personal, peste 1300 de cununii.
67. A fost clarificat în mare măsură domeniul public şi privat al oraşului, fiind întabulate terenurile, inclusiv în centrul civic (când am venit la primărie, nici terenul de sub ea nu era întabulat; menţionez că acest punct l-am adăugat acum, la sugestia unui bun fost colaborator, care mi-a adus aminte…)”.

sursa foto: Banat TV

Elena FRANȚ

Cel mai cunoscut om politic al Caraș-Severinului ultimelor trei decenii, Sorin Frunzăverde, a suferit recent o intervenție chirurgicală în Germania și se află în acest moment în țară, afându-se într-un proces de recuperare.

Informațiile apărute în presa centrală, de cele mai multe ori trunchiate, nu au făcut decât să ofere interpretări și reacții diverse asupra stării de sănătate pe care fostul ministru al apărării o traversează, multe dintre acestea neavând nicio legătură cu realitatea. Așa cum, de altfel, o publicație cu tiraj la nivel național, Evenimentul Zilei l-a transformat pe Sorin Frunzăverde în lider ALDE, acesta nefiind înregimentat în partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu?!

Referindu-se la cele apărute în presă, dar și la reacțiile virulente ale celor care au comentat informațiile apărute în spațiul public, fostul primar ales al municipiului Reșița, prof. univ. Liviu Spătaru s-a exprimat public în legătură cu acest subiect.  Într-o notă personală, lăsând preț de o clipă în cuierul virtual haina intelectualului, Spătaru își exprimă scârba față de cei care, în ciuda stării de sănătate traversate de Frunzăverde, nu au găsit nimic mai bun decât să sară la gâtul acestuia, fără minima decență pe care ar merita-o un om, cu bunele și relele lui, aflat pe un pat de spital.

„Am citit cu imensă scârbă (iertaţi-mă, dar acesta-i cuvântul!) ineptele şi abjectele texte ale unor postaci decerebraţi, care îl înjură şi îl spurcă pe Sorin Frunzăverde acum, când e pe patul de spital, cu grave probleme de sănătate.

Ca orice om, după destinul şi felul în care a fost dăruit de Dumnezeu, şi Sorin Frunzăverde o fi făcut mult rău, dar şi mult bine, iar bilanţul este pozitiv, binele făcut este mult superior răului! Sunt convins că, dacă nu alegea calea binelui public, ar fi trăit mult mai bine şi mai liniştit şi nu ar fi acumulat atâta ură înverşunată şi nejustificată! Cei care îl înjură acum se descalifică, însă, ca oameni, îşi reneagă originile şi îşi bat joc de ei înşişi, de părinţii şi strămoşii lor, de valorile creştine! Să vrei răul unui om aflat pe patul de spital, după o grea operaţie, e ca şi cum te-ai înjura singur de mamă…

Haideţi mai degrabă să-i urăm însănătoşire grabnică şi totală, măcar în amintirea elicopterelor şi avioanelor armatei care au dus de atătea ori oameni grav bolnavi spre spitalele de specialitate, fără a avea această obligaţie, ci numai din bunăvoinţa şi omenia lui, când era ministru!”.

Sorin Frunzăverde este vădit slăbit după această intervenție chirurgicală care a durat 6 ore dar se simte bine, urmând tratamentul post-operator, ne-au declarat surse apropiate fostului președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin.

Sergiu TABAN

Duminică, 2 iulie 2017, Universitatea “Eftimie Murgu” din Reşiţa a împlinit 25 de ani de existenţă ca universitate de sine stătătoare, autonomă şi organizată pe facultăţi! Tot în această zi de sărbătoare celebrăm 25 de ani de învăţământ economic superior în oraşul nostru!

Data de 2 iulie trebuie să rămână intipărită pe veci in istoria deja multiseculară a Reşiţei şi în conştiinţa tuturor celor care sunt legaţi sufleteşte de acest oraş, pentru că în 2 iulie 1992 a apărut Hotărârea de Guvern nr. 369, prin care era infiinţată universitatea reşiţeană şi care introducea oraşul nostru pe harta elevată a comunităţilor academice şi centrelor universitare, dând o nouă dimensiune valorică întregului oraş şi judeţului Caraş-Severin!

Acum, la ceas aniversar, se cuvine să facem puţină istorie, răscolitoare de memorie şi potolitoare de patimi şi resentimente! Ideea înfiinţării unei universităţi la Reşiţa a fost lansată public în data de 22 decembrie 1989, în plină Revoluţie, în jurul orei 10, de la balconul Prefecturii, de către regretatul prof. univ. dr. Ştefan Gârlaşu, în sufletul căruia această idée nobilă, a universitarismului şi spiritului academic a “ars” până în ultimele clipe ale existenţei sale! Am avut privilegiul de a fi contemporan cu Domnia-Sa şi Prefect al Judeţului Caraş-Severin, postură din care am îmbrăţişat idea şi am sprijinit-o cu toată autoritatea funcţiei guvernamentale, ducând-o mai departe şi după nefericitul accident al profesorului Gârlaşu, din 1991! Am redactat şi expediat la Bucureşti documentaţia necesară, împreună cu alt mare universitar reşiţean, regretatul prof. univ. dr Mircea Golumba, am fost în audienţă la Bucureşti, la prof. univ.dr. Gheorghe Ştefan, atunci Ministru al Învăţământului, la Petre Roman, atunci Prim-Ministru şi, la final, la domnul Teodor Stolojan, Prim-Ministru, de la care am obţinut şi acordul şi semnătura finală pentru înfiinţarea universităţii!

Întrucât, dintre cei care am fost în primele rânduri ale acestui curajos şi luminat demers am rămas doar eu, vă rog să-mi permiteţi să le mulţumesc tuturor celor care ne-au sprijinit cu tot ce-au putut: regretatului prof. univ. dr. Antonie Iorgovan, domnului Dumitru Nicolae Vlădulescu – Preşedintele CPUN Caraş-Severin, regretatului dr. ec. Edgar Otto Blasius – Primarul judeţului, domnului conf. univ. dr. Corneliu Alexandru, regretatului  prof.univ. dr. Ştefan Anghel, regretatului prof. dr. Ioan Corneliu Scheuşan – Inspector Şcolar General, regretatului arhitect Şerban Antonescu – Primarul Municipiului Reşiţa, Domnului Vasile Mircea Zaberca – Director al Direcţiei pentru Cultură şi membru al Prefecturii, domnului ing. Gheorghe Pavel Bălan – Preşedintele Consiliului Judeţean, domnului conf. univ. dr. Vasile Barbu – Subprefectul judeţului, domnului prof. univ. dr. ing. Tiberiu Mănescu şi domnului dr. ing. Sorin Frunzăverde – Preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Caraş-Severin. Menţionez că ordonarea distinselor personalităţi menţionate a fost făcută în funcţie de cronologia evenimentelor de atunci.

Tuturor celor menşionaţi în acest articol le transmit toată gratitudinea şi recunoştinţa mea pentru sprijinul acordat, iar Universităţii, colectivului de cadre didactice şi întregii comunităţi universitare le transmit frumoasa si consacrata urare: Vivat, Crescat, Floreat!

Prof. univ. dr. Liviu Spătaru

Astăzi, o mulţime de elevi de clasa a XII-a dau proba a doua la cel mai stupid, umilitor şi inutil examen pe care trebuie să-l suporte copiii noştri în timpul vieţii lor – examenul de bacalaureat!

Nu voi însista asupra stupidităţii şi inutilităţii acestui măcel, pentru că cei mai mulţi dintre dumneavoastră îl simţiţi sau îl resimţiţi pe propria piele!

Vreau doar să vă destăinui că eu, profesor universitar doctor, ajuns la acest nivel în urma unei munci de Sisif, care nu a ocolit uzina, nu am fost pus în situaţia de a rezolva o integrală cu finalitate practică decât o singură dată, în uzină, în anul 1988! Pentru aceasta, am rezolvat circa 1200 de integrale Riemann pentru a trece “bacul” şi a intra la facultate, unde am mai rezolvat în jur de 500 de integrale Riemann şi Stieltjes…iar vis-à-vis de acest întreg efort nu am decât un sentiment de umilinţă şi revoltă! Evident, am satisfacţia că aş putea rezolva orice integrală şi orice funcţie mi-ar ieşi în cale, în viaţa de zi cu zi… dar nu e cazul! Cum nu mai e demult cazul să cunoşti pe dinafară formula chimică a oţetului sau benzenului, constanta lui Plank, numărul lui Avogadro şi alte minunăţii de acest fel! Îi pierdem pe copii şi tineri, înecându-i în inutilităţi desuete…

Spiru Haret, singurul reformator veritabil al învăţământului românesc, a reuşit să scoată acest examen al umilinţei naţionale din sistemul învăţământului românesc, dar, peste doar un deceniu, nu mai ştiu care ministru a făcut pe deşteptul şi l-a reintrodus, la începutul secolului trecut; şi, din păcate, reintrodus a rămas, şi a încăput pe mâna unor “specialişti” în filosofia oricărei discipline, majoritatea “mitici” sau “miticizaţi”, care se comportă cu copiii românilor ca şi cum le-ar fi duşmani, sau măcar infractori! Le punem tinerilor noştri eticheta absolvirii sau neabsolvirii bacalaureatului, iar in jur de jumătate din ei, care nu-l trec, vor fi mutilaţi sufleteşte pe viaţă! Nu este acesta sindromul unei societăţi barbare, fără suflet şi fără conştiinţă? Ba, eu cred că este!

Sunt convins că mulţi dintre cititori cunosc istoria “manuscriselor de la Marea Moartă”, descoperite în 1947 la Qumran, într-o grotă din deşert, pe ţărmul de nord-vest al mării, la 12 km de Ierusalim şi 25 km de Ierihon, despre care se spune că este cea mai veche aşezare omenească de pe pământ. Qumranienii, sau esenienii, că majoritatea cercetătorilor insistă să spună că erau esenieni, au scris “manuscrisele” cu două-trei secole inainte de Cristos, deci nu erau creştini, dar premergeau creştinismului! Comunitatea lor era extrem de curată şi habotnică, respecta “învăţăturile” şi Sabatul cu sfinţenie, avea o ţinută morală desăvărşită şi era extrem de riguroasă relativ la acceptarea membrilor ei…La vârsta de 20 de ani, orice qumranian, băiat sau fată, dădea un “bacalaureat” foarte serios, din “învăţături”, dogmatică, morală şi cutumă, în urma caruia era admis în comunitate sau era respins definitiv…Respingerea însemna că trebuia să-şi caute un alt pământ, un alt trib si un alt mod de viaţă, pentru că era obligat să părăsească Qumranul şi poporul său! Nu e de mirare că, în urma repetării acestui “bacalaureat”, secole la rand, comunitatea esenienilor a dispărut definitive din istorie…

La polul opus, chiar în zilele noastre, stă superba comunitate finlandeză, care l-a dat omenirii pe singurul om mai celebru decât Cristos sau Budha, pe Moş Crăciun! Toată lumea recunoaşte că sistemul de învăţământ finlandez este pe locul întâi în lume! Porneşte de la egalitatea tuturor copiilor în faţa dreptului la educaţie, fără nicio discriminare socială şi se bazează pe încrederea totală în profesori…Şi se mai bazează şi pe 6-7 la sută din PIB, alocaţi sistematic de stat învăţământului!

În Finlanda nu ezistă examene şi note! Testele sunt de aşa natură încât să nu-i ierarhizeze deloc pe copii, nu există cataloage sau liste de note pe parcursul anului sau la evaluări naţionale, cu admişi sau respinşi, nu există eticheta dezumanizatoare a elevului “picat”, nu există copil de 2 sau de 10, nu există noţiunea “copiatului”, nu există şcoli slabe sau bune, toate şcolile garantează aceeaşi educaţie din punct de vedere calitativ…Sensul învăţământului  este să descopere la ce este bun copilul şi să-l facă mai bun în respectiva direcţie. Ministrul învăţămăntului este întotdeauna technocrat, iar guvernul poate să pice liniştit, că acest ministru rămâne obligatoriu pe post, pentru minim 4 ani! Ministrul nu are voie să nege sau să schimbe ce a făcut predecesorul, ci numai să dezvolte şi să completeze…iar Legea Educaţiei este un fel de a doua Constituţie, intangibilă pentru orice ministru!

Rezultatul? Finlanda are cel mai mare PIB pe locuitor din lume şi cel mai ridicat nivel de trai!

Prof. univ. dr Liviu Spătaru