Una din bijuteriile arhitecturale ale Banatului de Munte începe să își dezvăluie strălucirea de odinioară, odată cu începerea lucrărilor de restaurare finanțate printr-un proiect european.

Teatrul „Mihai Eminescu” din Oravița va fi pus în valoare printr-un proiect Regio POR în regiunea de Vest, aflat în derulare, care are ca scop creșterea atractivității turistice a orașului Oravița prin restaurarea și valorificarea durabilă a acestui obiectiv de patrimoniu de clasă A, contribuind astfel și la dezvoltarea economică a zonei.

De asemenea, pe lângă restaurarea și conservarea Teatrului „Mihai Eminescu”, primul edificiu teatral din România, care ar urma să fie inclus în circuitul turistic local, regional și național, investiția mai cuprinde și amenajarea parcului din fața teatrului.

Valoarea totală a proiectului depășește 10 milioane de lei, din care 9,28 milioane lei finanțare nerambursabilă, asigurată prin Regio-POR 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.

Beneficiarul investiției – „Lucrări de restaurare, conservare și dotare la Teatrul Mihai Eminescu – Clădire monument istoric LMI CS-II-M-A-11154 și amenajarea peisagistică a parcului adiacent” este Primaria Oravita, informează ADR Vest. Lucrările sunt în derulare.

Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița a fost inaugurat în anul 1817 și a fost construit după proiectele arhitectului Ion Niuni. Interioarele, o copie fidelă a fostului Burgtheater din Viena, au fost decorate după proiectele arhitectului vienez Ieronimus Platzger. Teatrul a fost inaugurat cu ocazia vizitei împăratului Francisc I și a împărătesei Carolina Augusta, la Oravița. În anul 1868, aici a avut reprezentație a trupei Pascaly cu care a venit și poetul Mihai Eminescu. În amintirea acestui eveniment teatrul poarta numele poetului.

Lorena POENARU

Managerul Spitalului Județean de Urgență Reșița, Alina Stancovici a pus accentul pe necesitatea realizării spitalului modular la Reșița în condițiile în care Staționarul 3 nu mai oferă de mult condiții pentru servicii medicale de calitate, iar despre o investiție în reabilitarea lui nici nu poate fi vorba pentru că spitalul are probleme financiare.

„Am făcut o solicitare încă din săptămânile trecute, pe care i-am prezentat-o și domnului Dunca, vorbim de Staționarul 3, o clădire veche din 1957 în care de multă vreme nu s-au mai făcut investiții. Pe o analiză cost-beneficiu se știe că spitalul județean este în pierdere și are probleme financiare.

Acel Staționar 3 nu mai oferă servicii medicale de calitate, nu din vina personalului medical, ci din vina condițiilor improprii din clădire, vorbim și de condițiile hoteliere pe care le oferă acea clădire, suntem mereu cu sabia deasupra capului pentru că este firesc ca pacienții să reclame condițiile existente în acel staționar”, a declarat Alina Stancovici, directorul Spitalului Județean de Urgență Reșița.

Spitalul modular care se dorește a fi o extensie a Staționarului 1, subiect dezbătut pe larg într-un articol anterior, ar putea fi amplasat în curtea din spate și va funcționa în primă fază ca spital pentru Covid, iar după ce se va depăși pandemia, în acele construcții ușoare modulare vor fi tratate și alte afecțiuni.

Citește și Dunca se zbate pentru realizarea unui spital modular la Reșița! Doar două sunt disponibile la nivel național!

„Nu putem să vorbim de sănătatea comunității dacă nu oferim condiții. Condițiile înseamnă și spațiul în care pacientul stă, în acest context se impune ca pentru moment să renunțăm la acea clădire. Se vorbește despre aceste construcții ușoare, spitalul modular, tocmai pentru că Ministerul Sănătății susține acest lucru, am considerat că ar fi bine să accesăm o astfel de oportunitate.

Am găsit deschiderea necesară, s-a făcut un proiect, am discutat cu proiectantul, este vorba despre o construcție modulară formată din 3 pavilioane, momentan vorbim despre un  spital modular pentru Covid pe care ulterior să îl putem folosi pentru tratarea pacienților cu alte afecțiuni și evident să facem o reorganizare a tuturor secțiilor spitalului județean. Este important ca anumit secții din Staționarul 2, cum ar fi neurologia sau diabetul să ajungă în Staționarul 1, tot din considerente economice și tot din considerente care privesc calitatea îngrijirilor medicale”, a mai declarat Alina Stancovici.

Lorena POENARU

Primăria Reșița nu se oprește din investiții în infrastructura locală, pe alte trei străzi din municipiu fiind demarate lucrările pentru refacerea părții carosabile și pietonale. După Bd. A.I Cuza, Inelar și strada Romaniței, străzile Retezat, Lalelelor și Damaschin Bojincă intră în reabilitare.

Primarul Popa îi informează pe reșițeni că prin aceste lucrări se vor reamenaja trotuarele cu pavaj, se vor reface bordurile și se va asfalta trama stradală, cerându-și totodată scuze locuitorilor pentru disconfortul creat pe toată perioada de execuție a lucrărilor.

Din datele tehnice aflăm că pavajul va fi cu autoblocare pentru o mai bună stabilizare a zonei, pentru a crea permeabilitate, dar și pentru ca intervențiile viitoare la sistemele de utilități să fie facile și să nu mai lase urme inestetice după intervențiile operatorilor de servicii. De asemenea, va fi refăcut sistemul de preluare a apelor pluviale.

Investiția se ridică la 750.000 lei și este suportată în totalitate din bugetul consiliului local. Durata lucrărilor este de 50 de zile și ea poate oscila în funcție de condițiile meteo.

Lorena POENARU

Începute în urmă cu 3 ani, lucrările la sala de sport multifuncțională din Rusca-Montană s-au definitivat zilele acestea, iar inaugurarea propriu zisă se va face duminică 23 august de la ora 17.

Situată în cadrul unui complex sportiv multifuncțional, ce mai cuprinde un teren sintetic și unul cu iarbă, sala de sport are mai multe funcțiuni: două saune, grupuri sanitare, vestiare, mese de șah, table și rummy, sală de tenis de masă, o sală de fitness cu 3 aparate multifuncționale pentru forță, bicicletă, bandă de alergare cu sistem electronic de înregistrare a pulsului și tensiunii arteriale, toate poziționate astfel încât să respecte normele de siguranță impuse de pandemia de coronavirus.

„Avem și o salină, cu cărămizi de sare aduse de la Miercurea Ciuc, pentru că se știe că în Rusca-Montană umiditatea relativă este ridicată, ceea ce poate cauza probleme locuitorilor“ – a precizat primarul Adorian Solomonesc. „Mi-a venit această idee în urmă cu 3 ani când am constatat că foarte mulți dintre tinerii din comună mergeau la sală la Oțelu Roșu unde plăteau abonament. Pentru că nu toți au posibilitatea materială să facă acest lucru, am considerat că este necesară și binevenită o astfel de sală multifuncțională la noi în comună, unde accesul este gratuit“.

„Îmi doresc doar ca tinerii și nu numai ei, să păstreze aceste dotări și să aibă parte de o destindere cât mai plăcută. Vă așteptam cu drag, duminica, 23 August 2020, orele 17, la inaugurarea acestui obiectiv realizat spre bucuria voastră a tuturor, îndeosebi a tinerilor noștri consăteni, bineînțeles respectând toate normele de prevenire a contaminării cu noul Coronavirus. Asiguram măști, gratuit, tuturor participanților.“ – a mai afirmat Adorian Solomonesc primarul comunei Rusca-Montană din Caraș-Severin.

Dan AGACHE

Copiii din toate cel trei sate de pe raza comunei Socol vor avea școli reabilitate și modernizate. Deși s-a semnat contractul de finanțare și au fost achitate sumele necesare până în acest momnet, se așteaptă avizul ISU pentru proiectul tehnic, aviz care întârzie însă datorită regelmentărilor și modificărilor care apar privind securitatea construcțiilor. Dacă nu erau aceste întârzieri privind avizul ISU, lucrările erau deja demarate de aproximativ un an.

„Până nu avem pe planșele din proiectul tehnic viza domenilor de la ISU nu putem demara această acțiune. Așteptăm acest aviz de mult timp, dar fără el nu putem să demarăm lucrările. Lucrările de investiție sunt interior și exterior, mai ales pentru sistemul de incendiu pentru că nu ne-am putut autoriza din acest punct de vedere la ISU și atunci a fost necesară această modernizare. Nu am putut să suportăm toată această  cheltuială din banii de la bugetul local și așa că am apelat la Guvern și pe fondurile guvernamentale pe care le-am și obținut. În momnetul de față nu bavem nicio datorie la nimeni, suntem la zi cu toate proiectele”, a declarat primarul comunei Socol, Olgița Ghiță.

Banii pentru această investiție care prevede modernizarea clădirilor școlilor vin printr-un proiect pe PNDL 2, valoarea investiției ridicându-se la peste 2.500 de mii de lei, pentru toate cele trei unități de învățământ de la Socol, Câmpia și Zlatița.

În comuna Socol funcționează o școală cu personalitate juridică, Școala ”Sfîntul Sava” Socol, cu clasele 0-VIII, și două grupe de grădiniță, una în limba sârbă și o clasă de preșcolari cu predare în limba română, precum  și două structuri arondate, școală primară cu grădiniță la Câmpia și la Zlatița. La nivel de comună numărul copiilor din unitățile de învățământ este de 253, de la grupa mică de preșcolari până la clasa a VIII-a. Școala are și 2 microbuze școlare care transportă elevii de clasele V-VIII din Câmpia și Zlatița la școala din Socol, iar copiii de ciclu primar de la Pârneaura merg la Zlatița, pe când cei de la Baziaș sunt transportați la Socol. Unul dintre microbuzele școlare este înregistrat pe Primărie, iar celălalt pe școală.

Printre investițiile din comună de care însă se bucură deja locuitorii se numără și dotarea cabinetului medical, cu mobilier și echipament medical, investiție ridicându-se la 26 de mii de lei.

foto. facebook

Elena FRANȚ

Am fost pe Muntele Mic pentru a vedea  la fața locului investiția realizată de omul de afaceri Romeo Dunca. De fapt, începutul unei investiții, pentru că ceea ce ar trebui să fie încă nu s-a împlinit. Vă avertizăm! Acesta nu este un text publicitar, promoțional, de marketing ieftin, pentru că nu avem nicio înțelegere contractuală sau de altă natură cu acest personaj. Ceea ce ne interesează este faptul că acest om, care se întâmplă să se numească Romeo Dunca, a încurajat prin resursele proprii, ca aici, în Caraș-Severin-România, să fie din nou readus la viață termenul de „turism“, realizând cea mai mare și mai importantă investiție privată din România într-o zonă montană!  Niciodată, cel puțin până acum, nu a existat un român care să scoată din buzunar 6 milioane de euro pentru a valorifica o zonă care pe harta turismului exista, dar lipsea cu desăvârșire!

Peisajul de vis, panorama, pitorescul oferit de Muntele Țarcu te fac să zăbovești preț de o clipă și să te minunezi: este posibil să fim chiar noi  privilegiații acestui colț de rai în țara hulită zi de zi? Da, odată ajuns pe Muntele Mic, pare că ai bătut palma cu Dumnezeu și de aici înainte totul nu poate fi decât bine. Pe semne la fel o fi gândit și pământeanul Dunca atunci când a hotărât să poposească în zonă și mai apoi să i se dedice. Doar că lucrurile gândite să funcționeze după o strategie care să împace râul, ramul s-a lovit de interesele sălbatice ale unor vremelnici aleși, la care s-au adăugat și „afaceriști“ de conjunctură, care și-au făcut din investitorul Dunca o țintă. De ce să încurajăm un investitor, dacă putem mult mai ușor să-l descurajăm? Doar că Dunca pare o stâncă, de care atunci când te lovești ți se avariază rău busola în viață. Paradoxal, în acest subiect ar putea avea un cuvânt de spus chiar și Consiliul Județean Caraș-Severin, care este acționar, ce-i drept cu puține procente, în mega-proiectul lui Dunca, un parteneriat public-privat. E drept și aștept să fiu contrazis, dar nu am văzut foarte multe luări de poziții ale decidenților județeni actuali legate de modul în care este blocată succesiv investiția acestui român. Alo, nu e un indian, nu e un neamț, nu e un maghiar, e un român, seamăn de-al nostru care a băgat milioane de euro pentru a pune în valoare o zonă, acest Dunca fără de care pe aceste văi și creste ar fi urcat, eventual, caprele primarului și ale altor aleși zeloși care au învățat o singură comandă auto-distructivă: trasul frânei de mână, atunci când în față ți se deschide larg autostrada oportunităților pentru dezvoltarea zonei tale!

Am stat de vorbă și cu investitorul în cauză, cu turiștii, cu angajații weSki și cu toții sunt de acord că dacă s-ar instaura pacea între autoritățile locale și omul de afaceri, cu siguranță acest lucru ar conduce la dezvoltarea superbei zone, pentru că, așa cum estimează Dunca, încă de mulți ani de acum încolo (să tot fie 5-6 ani) vor avea nevoie cei implicați pentru ca demersuri ce țin de infrastructură rutieră, parcări, acces, cadru legislativ, avize mediu, alte autorizații etc. să poată fi transpuse în practică.

Dar să-l ascultăm pe Romeo Dunca, omul de afaceri care a pus în funcțiune cel mai modern telescaun din Vestul României, obiectiv de interes pentru turiști în valoare de peste 3 milioane de euro:

Același Romeo Dunca mai are între numeroasele sale expozee un punct de vedere interesant care trimite la istoria stațiunii de pe Muntele Mic în secolul XX: „În anii 1936 stațiunea Muntele Mic avea deja zona de promenadă cu iluminat stradal și spațiu de cazare cu încălzire centrală + piscină. Ce s-a întâmplat mai târziu, în anii comunismului a fost o permanentă compromitere a peisagisticii acestui areal prin apariția unui lanț de construcții care nu aveau ce cauta în locațiile respective. Puterea de influență a celor care nu știu sau a celor care privesc doar buzunarul propriu folosindu-se în interes personal de naivitatea și înapoierea în viziuni a edililor locali cu putere de decizie au limitat dezvoltarea acestui frumos areal. El este zi de zi ciuntit de strălucirea pe care ar putea să o aibă și multe din construcțiile apărute subminează șansa ca această zonă să se ridice din punct de vedere urbanistic și arhitectural la nivelul pe care peisajul natural văzut de pe Muntele Mic îl are. Vechiul Telescaun pus în zonă nepotrivită, departe de localitatea Borlova, în locație compromisă fără loc de parcare și situat pe o față a muntelui expusă la vânt. Mai apoi monstrul de 1 milion de tone de beton, o inepție comunistă născută moartă care nici în era ceaușistă nu a funcționat rentabil. Mai târziu apariția unei parcări improprii, neasfaltate unde câteva sute de mașini freacă noroiul după o aventură de multe ori, pentru a ajunge până sus. Binișorul și compromisul sunt dușmanii de moarte ai dezvoltării sustenabile, ecologice și de calitate, iar cei care o promovează în interes personal sunt doar groparii șansei ca frumosul și normalul să poată apărea.

În 2007, Muntele Mic avea deja prin efortul, viziunea și cheltuiala subsemnatului o propunere acceptată de Primărie la acea vreme, de dezvoltare reală care ar fi putut face ca 5000 de turiști să poată schia civilizat și ecologic pe munte, iar pentru a fi rentabilă această stațiune, ea a fost gândită a fi legată de lacul din Poiană Mărului, astfel încât vara să poată de asemenea să fie frecventată. Interferența celor dornici de câștig fără a investi mai nimic în instalații ca Horațiu Buna de exemplu cât și nemernicia unor cabanieri ce erau deja pe munte ca Gherga + noul venit Răileanu au subminat această șansă de dezvoltare normală a Muntelui Mic. Aluzia pe care o face din nou și din nou acest administrator al SC Muntele Mic Superski la adresa mea e doar un mod de a poleii un rahat, care privit din toate punctele de vedere, e doar un compromis ce transforma zona parcări într-un fiasco aducător de bani unui grup limitat având ca preț subminarea șansei de câștiguri substanțiale din turism a întregii zone. Parcarea trebuia făcută nu ca soluție de acces auto pentru 800 de mașini, ci subdimensionată la max 200. Asfaltată ca obligație a celui pe mâna cui ajungea, ea trebuia să fie destinată ca zonă tehnică pentru proprietarii de pensiunii pentru autocare și microbuze și pentru construirea unei zone tehnice de mentenanță pentru tot ce înseamnă activități colaterale și întreținere tehnică pentru lifturi. În locul skiliftului antic trebuia să apară un telescaun nou de capacitate mare, iar în locul construcțiilor răsfirate de lemn ori chioșcuri și rulote, Primăria trebuia să gestioneze apariția câtorva construcții serioase, trainice și cu arhitectura potrivită cu funcțiunea de servicii. Închirieri, casierie, restaurante și spații comerciale, școli de schi, baruri și apreskiuri civilizate. Acest PUZ cu terenurile și arhitectura construcțiilor respective trebuiau gestionate și scoase la licitație de Primărie și alocate pe bani mulți doar celor ce aveau puterea financiară să construiască bine și scump. Această zonă trebuia să aducă la bugetul Primăriei bani serioși și pe terenul de concesionare și pe construcțiile apărute. O investiție de 10 milioane euro nu era ceva exagerat și ar fi adus doar din impozitul anual 150.000 euro comunei. Accesul turiștilor trebuia făcut cu o gondolă nouă după cum am trecut eu în plan de pe drumul militar unde există loc de 6 ha parcare, iar timișorenii și arădenii, lugojenii ori alți doritori ar fi ajuns mult mai facil în această locație și mai ales pe orice vreme. . Pentru că această variantă de gondolă era pe vale, scutită de vânt, nu pe coama muntelui ca în cazul vechiului telescaun“.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157706929631524″]

Iar Dunca își continuă precizările: „În acest fel drumul se scurta cu 50 km care erau și cei mai greu de parcurs dar ce e foarte important, e faptul că puteau urca 5000 de oameni. În varianta cu parcarea de la 500 de mașini în sus începe țigănia, haosul și mizeria… Telescaunul Vîlsan împreună cu o altă instalație de aceeași capacitate poziționată pe locul anticului Borlova sau într-o alta locație mai potrivită și un baby lift pentru începători ar fi fost suficiente pentru tot fluxul, limitând la minim deranjul cu montarea de lifturi vechi cu capacitate mică. Primăria urma să câștige serios din gestionarea construcțiilor noi, de data asta evaluate, ce urmau să apară și turiștii se distrau civilizat făcându-și nevoile în locuri încălzite și curate nu ca la bâlci în cutii de plastic. Gondola de capacitate mare ce trebuia să facă legătură cu stațiunea a fost adusă de mine în 2008 fiind depozitată în parcarea P1 de la Stână. Ea a fost mai târziu vândută și transportată în Iran pentru că dorința mea de a face ceva serios pe munte a fost subminată de profitorul principal Horațiu Buna cu concursul imbecil al lui Gherga si a altora care au făcut numeroase drumuri pe la Primărie ori au avut discuții de taină cu diverși consilieri care în final au subminat intențiile mele bune și fezabile de bun gust cu rezultatul pe care îl vedeți azi.  Mai puțin Vîlsanu, care e o altă lume…. Azi primăria nu câștigă mai nimic și dezvoltarea aducătoare de arginți pentru comunitate e compromisă. Toate tunurile și tot efortul tuturor e îndreptat împotriva mea, care culmea sunt și singurul care a făcut o investiție serioasă care a adus deja înapoi schiori ce au uitat demult de Muntele Mic. A lua bani de la ei, e treaba Primăriei. Eu mi-am făcut partea. Le-am dat motivația să vină la Muntele Mic, nu la Bansko. Pentru că cei ce se dau cu skiliftul veneau oricum…. Și apropo de afirmația lui Horațiu Buna, că a demonstrat că se poate curata drumul, e tot un plagiat. Eu am fost primul care doi ani la rând, fără nici o remunerație, am ținut accesul la asfalt. Pentru că, chiar și freza de zăpadă cu care atâta caz face, tot eu am cumpărat-o. I-am vândut-o și mai apoi a uitat sa plătească, trebuind să îl execut după ce am câștigat în instanță. Așa că mai încetați cu lauda…“

Da, la fel ca și în cazul textului de mai sus, pe Dunca trebuie să ai timp să îl asculți, să-i pricepi argumentația, ca să înțelegi întreaga piesă și actele ei. Într-o lume a superficialului e tot mai greu să găsești înțelegerea societății, pe care Dunca se bizuie în lupta pe care o duce. Povestea lui are accente dramatice, dar cu toate acestea Dunca pare dispus să meargă până la capăt. Până la capăt pentru dreptate, pentru adevăr, pentru a face cu adevărat ceva grandios, despre care lumea să-și amintească atunci când luptele de azi vor fi devenit istorie.

Sergiu TABAN

Peste 9 milioane de lei vor fi investiți în infrastructura rutieră a suburbiei orașului Oravița, Ciclova Montană, prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 2, în urma unui proiect depus la Ministerul Dezvoltării Regionale de către administrația publică locală orăvițeană.

Noul An are semne bune pentru administrația orăvițeană! Unul dintre proiectele depuse de către Primăria Oravița pe PNDL 2 ce vizează reabilitarea străzilor laterale din Ciclova Montană a primit aviz favorabil în vederea finanțării instituției guvernamentale. Este vorba despre proiectul „Reabilitare drumuri  sat Ciclova Montană, oraș Oravița”, în valoare totală de 9 021 410 lei, sumă ce va fi investită în reabilitarea drumului ce traversează dealul Vodari de la Oravița spre Ciclova Montană, dar și reabilitarea a opt străzi laterale din localitatea cărășeană Ciclova Montană. Pe lângă reabilitarea căilor de acces, se vor reface rigolele și podețele existente pe tronsoanele de drum aferente. Din valoarea totală a proiectului,  9 021 410 de lei, va contribui și bugetul local al Primăriei Oravița cu suma de 415,897 lei, restul sumei  urmând să fie alocată de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării Regionale.

„Unul dintre proiectele depuse pentru reabilitarea infrastructurii rutiere locale a fost aprobat pentru finanțare. Urmează a fi evaluate și celelalte proiecte de reabilitare pentru infrastructura rutieră din satele Răchitova, Brădișorul de Jos și Agadici și sperăm ca și acestea să primească aviz favorabil pentru finanțare. Am decis să depunem aceste proiecte pentru finanțare, pe PNDL 2, deoarece la capitolul acesta stăm foarte prost în localitățile aparținătoare orașului nostru, iar accesul cetățenilor din comunitățile respective este unul precar. Mă bucur că a fost aprobată prima investiție și sper ca locuitorii din Ciclova Montană să aibă un standard de viață ridicat după implementarea acestei investiții”, a declarat, pentru Reper24, primarul orașului Oravița, Dumitru Ursu.

Diana RADU

Administrația publică locală din Ciclova Română a finalizat amenajarea parcului din centrul comunei, proiect ce a avut ca și scop, pe lângă petrecerea timpului liber a cetățenilor din satul cărășean, o imagine peisagistică modernă, prin punerea în valoare a clădirilor primăriei și cea a școlii generale.

Spațiul din fața celor două instituții a fost reamenajat recent și transformat într-un parc modern cu locuri de agrement. Pe lângă aleile pavate, bănci, mobilier stradal, arbuștii plantați și gradene cu flori, a fost amenajată și o fântână arteziană. Investiția a fost în cuantum de 150 mii lei și a fost făcută din bugetul local al Primăriei Ciclova Română.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157689265100005″]

„La sfârșitul primului mandat, în 1996, am reușit să extindem și să dăm o altă față micului Parc al Eroilor din Ciclova. Tot în acea perioadă, am construit un monument în memoria celor care au pierit în cel de-al doilea război mondial. Exista doar un monument cu eroii din prima conflagrație mondială. În vecinătatea parcului, la acea vreme, existau două clădiri în care funcționau două clase din ciclul primar și dispensarul medical uman. În momentul în care am mutat școala și dispensarul în clădiri noi, ne-am gândit că cel mai bine pentru aspectul peisagistic din centrul comunei era construirea unui parc modern, iar acum sunt bucuros că am reușit să ducem la bun sfârșit acest proiect și putem pune în valoare clădirile reabilitate ale primăriei și școlii generale”, a declarat, pentru Reper24, primarul comunei Ciclova Română, Gheorghe Percea.

John GAVRILESCU

Patru reprezentanţi ai Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest au fost prezenţi luni, 27 februarie, în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei municipiului, pentru a prezenta mediului de afaceri caransebeşean două apeluri de proiecte derulate de instituţia cu sediul la Timişoara. Acţiunea de la Caransebeş a făcut parte dintr-o serie de seminarii de informare dedicate microîntreprinderilor – 2.1.A/2016, şi întreprinderilor mici şi mijlocii – POR/102/2/2.

După prezentarea de ansamblu făcută de Silvia Stepănescu, Liliana Opriş a vorbit despre principalele prevederi conţinute de cele două documente, importante fiind perioadele de depunere a cererilor de finanţare – data de 27aprilie a.c., ora 12, în cazul microîntreprinderilor, şi 23 august a.c., ora 12, în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii.

Ramona Fărău a abordat principalele probleme care duc la respingerea proiectelor depuse de cei interesaţi în obţinerea fondurilor nerambursabile, ori la solicitarea de clarificări în cazul verificării Conformităţii Administrative şi Eligibilităţii.

După ce reperezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest au răspuns întrebărilor puse de întreprinzătorii privaţi prezenţi la seminar,  Dacian Bogdan a vorbit despre Aplicaţia electronică on-line MySMIS, singurul instrument de depunere a cererilor de finanţare la ADR Vest.

Cosmin VLAD

În şedinţa ordinară a Consiliului Local Caransebeş din data de 27 septembrie, punctul cel mai important aflat pe ordinea de zi a fost cel privind organizarea unei licitaţii publice pentru vânzarea a patru loturi de teren din zona Caromet, în suprafaţă totală de 20.000 mp, în vederea realizării unei investiţii. Solicitarea a venit din partea societății Bon Euro Gold&D din Caransebeş, care intenţiona să realizeze aici două unităţi de producţie – o fabrică de prelucrare a lemnului și una de prelucrare a metalelor, ceea ce ar fi însemnat crearea a încă 90 de locuri de muncă. Valoarea investiției ar fi urmat să fie de aproximativ 900.000 de euro. 

Proiectul a stârnit discuţii extrem de aprinse, cauza acestora fiind faptul că aleşii social-democraţi au venit cu unele obiecţii legate de firma care a făcut solicitarea scoaterii la vânzare a terenului, consilierul Florin Bogdea afirmând că societatea a înregistrat datorii la Fisc şi nu este credibilă. Angajaţii Primăriei aflaţi în sală au explicat că scoaterea, în sine, la licitaţie a terenului, nu înseamnă automat şi că firma care l-a solicitat îl va cumpăra, la licitaţie putându-se înscrie oricine şi deci proiectul de hotărâre nu este „personalizat”.

Niciun argument nu a reuşit să clintească decizia luată de consilierii PSD, care s-au opus aprobării acestui proiect, dar au afirmat că asta nu înseamnă că nu susțin investițiile în municipiu, şi cum, în acest caz, era nevoie de votul a două treimi dintre aleşii locali, hotărârea a căzut.

„Consilierii PSD au avut o reticenţă legată de firma care a solicitat terenul în vederea realizării unei investiţii, însă respingerea acestui proiect de hotărâre mie mi se pare un precedent periculos în perspectiva dezvoltării municipiului Caransebeş, pentru că oricum această societate comercială, dacă nu îndeplinea condiţiile cerute de lege, nu s-ar fi putut înscrie la licitaţia pentru achiziţionarea terenului de 20.000 mp. Noi, ca primărie, nu putem să studiem fiecare firmă, ce caracteristici, ce performanţe financiare are, dar, prin caietul de sarcini emis, aceste lucruri se pot decanta”, a spus, după şedinţă, primarul Felix Borcean.

Cosmin VLAD