Drumul de acces spre Muntele Semenic ar putea fi reabilitat în totalitate cu fonduri de la Compania Națională de Investiții, anunță președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca. Din păcate, lucrurile nu sunt deloc simple în ceea ce privește infrastructura spre  Muntele Mic, unde conform șefului forului județean, va mai dura minim șapte ani până la implementarea unor proiecte care să ducă la asigurarea unui turism de calitate.

Situația căilor de acces spre cele două stațiuni montane, luate cu asalt de turiști la fiecare sfârșit de săptămână din ultima perioadă, a fost discutată de președintele Dunca cu echipa de implementare proiecte în infrastructură a forului județean. Unul din subiectele abordate s-a referit la clarificarea situației juridice a tronsonului de drum județean Prislop-Semenic și intabularea traseului în Cartea Funciară, una din condițiile necesare pentru atragerea de fonduri.

„În scurt timp vom demara SF-ul. Dna Luminița Jivan a venit de la București cu răspuns de la Compania Națională de Investiții. Putem găsi finanțare pentru o reabilitare totală a acestui sector de drum important pentru turiști”, a anunțat președintele Romeo Dunca.

Alte proiecte în vizorul administrației județene se referă la reabilitare DJ Zăvoi -Poiana Mărului, lățire drum telescaun vechi – platou Muntele Mic și asfaltarea, după trecerea din administrare Romsilva, a conexiunii Poiana Mărului cu stațiunea de ski pe traseul râului Sucu.

„Aglomerația din zilele trecute din zonele schiabile ne-a arătat tuturor că Semenicul, Poiana Mărului și Muntele Mic trebuie să fie o prioritate. În perioada de iarnă, aici vin mii de autovehicule.

Parcările în golul de munte sunt o inepție. Un compromis care creează o mulțumire pe moment și doar celor care nu înțeleg întreg fenomenul, în ansamblu, al unui turism calitativ civilizat.

Ani de zile am avertizat că, dacă se dorește cu adevărat performanță și calitate, gondola de acces e soluția.

La Semenic, prin efortul și încăpățânarea dlui primar Popa, documentația necesară a fost rezolvată. Rămâne găsirea soluției de finanțare și lucrurile vor intra într-un făgaș normal.

La Muntele Mic, din păcate, va mai dura minim șapte ani până se va putea face ceva la infrastructura. Doi ani până se vor finaliza procesele și alți 5 ani cel puțin după aceea, necesari lucrului efectiv la acte și edificare. E păcat, deoarece soluția tehnică a fost prezentată de mine încă din 2008. Parcare sus pentru riverani, pentru autocare și pentru cei cu cazare pe munte, iar accesul miilor de turiști de zi – cu gondola, de pe drumul militar,de langa Borlova. Unde pot parca civilizat 2000 de mașini. Și unde se poate realiza o nouă infrastructura de cazare cu 2500 paturi.

Edificarea noului telescaun Vâlsanu și restricțiile de circulație din Europa, au adus mii de turiști în stațiunile montane din județ. Odată cu depășirea unui anumit prag de număr de mașini, regulile actuale nu mai ajută. Se instalează haosul și nemulțumirea celor care stau mai mult de două ore și jumătate în trafic pentru a ajunge la schi”, susține Romeo Dunca, în opinia căruia lipsa de viziune a primarilor din zonă constituie o piedică pentru dezvoltarea turismului, provocând daune investitorilor și nemulțumirea turiștilor.

„Din păcate, schimbări majore nu vom putea avea nici cu conducerea actuală a Primăriei Turnu Ruieni. În loc să dispară, haosul de pe platoul montan s-a accentuat.

Eu, alături de Biroul de urbanism de la CJ, voi cere Primăriei să ne dea posibilitatea de a rezolva regulile urbanistice din stațiune. Vom putea în acest mod să facem rapid și civilizat un PUZ al stațiunii. Pe care îl vom preda spre implementare, cu reguli cu tot, Primăriei Turnu Ruieni. Cu toate acestea, sunt sceptic că vom găsi înțelegere și înțelepciune la cei aleși de locuitorii acestei comune pentru a putea rezolva o dată pentru totdeauna urbanismul în stațiunea montană respectivă.

O rezolvare parțială ar fi limitarea accesului pe munte pentru maxim 1.000 de mașini și crearea unui loc de parcare civilizat undeva lângă Borlova pentru Muntele Mic și Prislop pentru Semenic. De unde cu un serviciu de transfer cu autobuzul turiștii ar putea fi duși sus în stațiuni. Dar asta nu poate fi realizat în acest sezon, datorită modului de lucru dificil cu aleșii locali. În special la Ruieni”.

Concluzia președintelui Romeo Dunca este una amară: „În condițiile date nici nu știu ce e mai bine. Să ne bucurăm că avem zăpadă la munte sau să ne punem mâinile în cap că au început să vină mii de oameni în stațiuni”.

foto Muntele Mic: weSKI – Muntele Mic

Karina TINCUL

Având ca atuuri tinerețea, energia și dorința majoră de schimbare, usr-istul Andrei Plujar consideră că este candidatul potrivit pentru președinția Consiliului Județean Caraș-Severin, bazându-se pe un program coerent de bun simț ce poate fi realizat destul de ușor, o echipă tânără, dinamică, cu oameni care nu au fost contaminați politic de vechile partide.

Axându-se pe o viziune nouă, Andei Plujar, candidatul  USR PLUS la președinția Consiliului Județean afirmă că dezvoltarea județului trebuie să înceapă de la niște condiții minime de bază, mai exact cu infrastructura rutieră și reorientarea strategiei de îndreptare a economiei județului către turism.

„Trebuie să fim conștienți că nu mai putem îndrepta economia județului Caraș-Severin spre o industrie grea, deși toată lumea este nostalgică după epoca de aur, trebuie să ne reorientăm strategia către servicii și în special către servicii turistice pentru că suntem un județ înzestrat de natură, de istorie, un județ în care există multiculturalism, oraș multietnic, avem patrimoniu natural, unul cultural și un patrimoniu industrial foarte bogat pe care trebuie să îl exploatăm și prin turism.

Trebuie o strategie pe turism, plecată de la Consiliu Județean, o strategie care să facă parte și dintr-o strategie națională și trebuie să ajungem în rândul marilor tour-operatori de turism, dar ca să câștigi cu adevărat bani din turism nimeni nu o să-ți vină să-ți viziteze doar Ochiul Bei, sau doar un obiectiv natural, trebuie să avem o strategie coerentă și să legăm toate aceste obiective turistice astfel încât să oferim și servicii de cazare și să menținem turiștii pe o perioadă mai îndelungată în Caraș-Severin.

Am stat de vorbă cu foarte mulți proprietari de pensiuni care se plâng că se descurcă doar pe cont propriu, nu sunt ajutați și știu că există un departament în cadrul CJ pentru dezvoltarea turismului, dar este total nefuncțional, nu au fost în stare să facă nici măcar un clip pentru județul Caraș-Severin să promoveze principalele obiective. Din moment ce CJ a refuzat să cumpere acel traseu Oravița-Anina, deși primăriile celor două orașe au fost de acord să investească și practic să intre în administrația locală și a județului acel obiectiv turistic, Consiliu Județean a refuzat să investească în acest domeniu, deși nu era o investiție mare, totodată realizarea unui film este de bun augur, dar nu ajunge promovare prin agențiile de turism.

Pandemia a schimbat puțin orientarea turistică a oamenilor și se caută zone mai ferite, mai puțin aglomerate, ori noi avem din plin astfel de zone cu peisaje naturale deosebite”, a declarat candidatul USR PLUS la președinția Consiliului Județean Caraș-Severin.

Andrei Plujar a realizat pentru Reper24 un top cinci al problemelor pe care le are județul Caraș-Severin și pe care candidatul USR PLUS s-a angajat să le rezolve din momentul în care ar ajunge în fruntea administrației județene.

„În primul rând infrastructura rutieră, administrația publică care se face ca în secolul XIX, adică lipsa digitalizării în administrația publică și modul în care se fac angajările. Turismul care este la pământ și poate fi salvarea noastră în viitorul apropiat, sănătatea și aici trebuie să nominalizăm spitalele, adică Spitalul Județean cu cele trei staționare. Știe toată lumea care a trecut prin spitalul din Reșița și cunoaște problemele. Putem lua exemplul Sucevei, care chiar dacă a trecut printr-un focar de Covid-19 are un spital modernizat și reabilitat pe fonduri europene, iată că se poate, probabil că se putea și în Caraș-Severin dacă se dorea mai mult, există tot felul de statistici în care mereu ocupăm ultimele poziții la nivel național în ceea ce privește Spitalul Județean din Caraș-Severin”, a declarat Andrei Plujar, candidatul USR PLUS la președinția Consiliului Județean Caraș-Severin.

Lorena POENARU

Unul din obiectivele pe care și le propune candidatul Partidului Național Liberal pentru președinția Consiliului Județean Caraș-Severin îl reprezintă valorificarea potențialului turistic al județului. Iar pentru ca zonă se poată dezvolta din punct de vedere al turismului, are nevoie de infrastructură rutieră și de gaz, susține Romeo Dunca.

Liberalul a participat zilele trecute la o întâlnire cu premierul Ludovic Orban, ministrul Economiei, Virgil Popescu și reprezentanții Transgaz, pe tema extinderii rețelei de gaz în Caraș-Severin, și vine cu o veste bună: prelungirea traseului gazoductului până la Moldova Nouă, localitate care nu era inclusă în proiectul inițial:

„Județul Caraș-Severin, pentru a se putea dezvolta are nevoie de două lucruri:

- infrastructură rutieră, care va trebui să facă legătura între toate localitățile, în așa fel încât zecile, sutele de obiective turistice, nu doar acelea cunoscute, ci mai ales cele mai puțin cunoscute, să devină accesibile tuturor, întrucât sunt foarte multe locuri frumoase pe care oamenii nu le cunosc deoarece unele se află chiar la 20 km de rețeaua rutieră.

- infrastructură de gaz, care are efect pozitiv asupra pădurilor virgine și parcurilor naționale de aici, față de biodiversitate, presiunea asupra lemnului de foc va fi mai mică.

Vestea pe care v-o aduc acum are o însemnătate aparte pentru mulți dintre cetățenii Banatului de Munte. Domnul Ion Sterian, directorul Transgaz, prezent la discuții, a preluat propunerea mea de prelungire a traseului gazoductului până la Moldova Nouă, localitatea nefiind inclusă în proiectul inițial. Totodată, ministrul Economiei și-a dat și el acordul, azi, pentru prelungirea gazoductului din Valea Almăjului până în Clisură, la Moldova Nouă. O astfel de investiție benefică pentru turismul din Clisura Dunării va contribui și la ridicarea gradului de confort al cetățenilor din zonă.

Cu ambiție și perseverență se poate!”, transmite Romeo Dunca.

Citește și Dunca, la întâlnirea cu premierul Orban, de la Herculane: „La Consiliul Județean voi fi ca elefantul scăpat în aranjamentele de cristal ale PSD-ului!”

Redacția

Prim-ministrul Ludovic Orban a fost prezent din nou în județul Carad-Severin, astăzi realizând o vizită la Băile Herculane alături de Virgil Popescu – Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Lucian Bode Ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, precum și Ion Sterian, director general al Transgaz.

Obiectivele vizitei au fost proiectele mari investiționale pentru județul Caras-Severin – extinderea rețelelor de gaze naturale și a drumurilor europene și naționale.

Prezent la această întâlnire de la care nu au lipsit reprezentanți ai mediului de afaceri din Valea Cernei, dar și candidații PNL propuși pentru alegerile din 27 septembrie, ministrul Marcel Vela a prezentat pe scurt ideea lui Romeo Dunca, propunerea PNL-ului pentru președinția CJ Caraș-Severin, de a conexa Clisura Dunării, Moldova Nouă, la magistrala de gaz, direct din Valea Almăjului, nu pe varianta care era mai complicată și mai de durată, și anume varianta Oravița, prezentată pe harta Transgaz.

„Pentru că a avut atâta determinare și atâta pasiune, a și desenat pe hartă, ne-a și pus să semnăm, fiind, așa cum v-am spus la început un om pragmatic și un om de afaceri de succes, așa cum va fi și un președinte de CJ printre campionii din România”,  a precizat Marcel Vela înainte de a-i da cuvântului lui Romeo Dunca.

Subliniind ca de fiecare dată că nu este om politic, ci om de afaceri, Dunca a precizat în discursul de la Herculane că vrea să rezolve dintr-o lovitură cât mai multe lucruri, ceea ce a și încercat să facă.

„Eu încerc să ajung cu ajutorul dumneavoastră la Consiliul Județean și acolo voi fi ca elefantul scăpat în aranjamentele de cristal ale PSD-ului. O să dau cu ele de pământ și o să creez conjunctura și locul în care toate aceste investiții își vor regăsi utilitatea și vor da un maxim de eficiență, de aceea, cunoscând județul, la pedala bicicletei, mi-au rămas în memorie niște locuri deosebite care sunt pe traseul acestei conducte, dar ea nu se termină unde ar trebui, trebuie dusă până la Moldova Nouă așa cum va trebui să continuăm și drumul județean acolo”, a declarat Dunca după ce ar fi desenat pe o hartă traseul pe care l-a propus „forțându-le mâna” miniștrilor și chiar premierului Orban să îl semneze pentru a avea garanția că „nu se răzgândesc”.

Totodată, Dunca i s-a adresat ministrului Transportului, Lucian Bode, pe care l-a provocat să semneze și un racord de 10 km între Poiana Mărului și Muntele Mic, dar și realizarea unui tunel pentru facilitarea transportului cu camioanele firmei sale, în zona Plugova.

Singurul care nu a semnat „hârtia” lui Romeo Dunca a fost prim-ministru Ludovic Orban, care a precizat că semnează doar hotărâri de guvern și propuneri de acte normative, bugete, alocări din fonduri de rezervă. „Așa, să vă semnez pe o hârtie…! Veniți la mine și vă semnez actele normative pentru implementarea proiectelor”, i-a replicat premierul lui Romeo Dunca.

Gazoductul Prunișor-Orșova-Băile Herculane- Jupa, o conductă de 180 de km, prin 25 de UAT-uri, din care 12 în Caraș-Severin, a fost declarat prin HG ca tronson de importanță strategică națională și va fi finalizat în 2024.

Aici puteți urmării desfășurarea întâlnirii care a avut loc la Băile Herculane:

sursa foto: facebook

Lorena POENARU

În orașul Anina continuă lucrările la infrastructura rutieră, derulate atât pe fonduri guvernamentale, prin PNDL 2, cât și din fonduri de la bugetul local, anunță reprezentanții Primăriei Anina. În unele cazuri este vorba doar de reparații, dar sunt și străzi pe care se derulează lucrări mai complexe, în special pe strada Horia, unde drumul va fi mutat în lateral cu aproximativ 10 metri.

„Pentru strada Horia, anul 2020 a fost primul an în care noi, ca și conducere a Primăriei, am putut să alocăm din bugetul local niște bani pentru infrastructură. Așa cum se știe, s-au cumpărat 10 metri din cadrul terenului fostei cherestele, pe unde va fi translatat drumul până la strada Anin. Sunt alocați circa 1.200.000 de lei din bugetul local.

La Celnic, ne-au încurcat puțin ploile și îmi cer scuze cu această ocazie tuturor cetățenilor din zonă pentru că au fost săpate acele rigole și nu s-a putut turna beton la momentul respectiv, deși pavelele au fost aduse de mult și depozitate pe teritoriul fabricii de cherestea”, a explicat primarul Gheorghe Românu.

Citește și Românu nu mai așteaptă după Aquacaraș! Ce soluție a găsit pentru asfaltarea unei străzi?

Conform edilului, pe Colonia Roșie și pe strada Vasile Alecsandri au fost terminate lucrările la rigole, cele două străzi urmând să fie pavate cu plăci de beton.

Reparații au avut loc și pe strada Cloșca, unde s-a pus piatră concasată. „Această stradă nu poate fi inclusă pe lista străzilor asfaltate sau betonate deoarece nu au fost recepționate lucrările de canalizare”, explică Românu. Reparații cu piatră concasată s-au făcut și pe străzile Colonia a doua și Colonia a treia.

Karina TINCUL

„Deși s-au investit sume enorme și s-au făcut multe promisiuni, autostrăzile  au întârziat să apară, iar căile ferate sunt degradate și pline  de restricții”, atrage atenția Dan Barna, candidatul Alianței USR PLUS la alegerile din 10 noiembrie. Și asta în condițiile în care dezvoltarea economică a României depinde în mod fundamental de infrastructura de transport pe care aceasta se poate baza. În același timp, România are cea mai slabă  siguranță rutieră din UE, după Croația și Bulgaria, ocupând  prima poziție în clasamentul european privind rata deceselor pe  șosele, cu 96 de morți la un milion de locuitori, dublu față de media UE. În consecință, infrastructura reprezintă unul dintre cele 10 proiecte pentru România, prezentate în programul de candidatură al lui Dan Barna.

Dan Barna, reprezentantul Alianței USR PLUS la alegerile prezidențiale enumeră mai multe principii și priorități pe care le va urmări cu consecvență în mandatul de președinte, pentru un program transformațional al infrastructurii din România:

„Conectarea provinciilor istorice cu autostrăzi
Prioritatea absolută a construcției de infrastructură în România este conectarea provinciilor istorice cu drumuri rapide și sigure. Trebuie legată Transilvania de Muntenia și finalizat coridorul european Nădlac-Constanța prin proiectele A1 Sibiu-Pitești și A0 Autostrada de Centură a Bucureștiului. Moldova este defavorizată  prin lipsa de infrastructură modernă și trebuie conectată de  Transilvania prin autostrada A8 Iași-Tg. Mureș și de Muntenia prin autostrada A7 Suceava-București. Rețeaua de drumuri rapide și sigure trebuie să conecteze toate zonele țării pe principiul „nimeni nu e lăsat în urmă”. În același timp, politica investițională trebuie să fie predictibilă și realistă față de resursele disponibile, prin alegerea acelor soluții tehnice care maximizează beneficiul. Finanțarea europeană este esențială, precum și prioritizarea proiectelor din Master Plan și a coridoarelor trans-europene de transport care străbat România, spre exemplu, A3 Ploiești-Brașov, A6 Lugoj-Caransebeș-Turnu  Severin-Craiova, A3 Transilvania Cluj-Oradea-Vama Borș, A13  Sibiu-Brașov, drumurile exprese Pitești-Craiova, Arad-Oradea, Măcin-Constanța- Vama Veche, legăturile cu Republica Moldova, Serbia, Ucraina și Bulgaria.

Modernizarea și reînnoirea căilor ferate
Viteza medie comercială a trenurilor a ajuns la minime istorice, 44  km/h la pasageri și 16 km/h la marfă, în timp ce aproape 75% din  rețeaua de căi ferate este scadentă la reparații capitale.  Politica investițională trebuie reorientată de la  reconstrucții-mamut care au costuri uriașe, durate de implementare  de ordinul zecilor de ani și beneficii limitate (calea ferată  rezultată nu este de mare viteză) către proiectele de reparație capitală care să readucă rețeaua la parametrii constructivi și să elimine sutele de limitări de viteză. Construcțiile noi trebuie gândite pentru beneficiu maxim per capital investit.

Finanțarea adecvată a infrastructurii de transport: un program pe 10 ani

Alocările bugetare pentru investiții s-au prăbușit în ultimii  ani. Pentru investiții în rețeaua națională de autostrăzi și drumuri naționale alocarea anuală este de aprox. 0,05% PIB de la  bugetul de stat. Pentru reparații capitale și întreținerea căilor  ferate, alocarea este de sub 0,01% PIB. Sunt sume infime raportate la nevoi. Cu alocări mici și inconstante, direcționate schimbător după culoarea politică, nu putem avea decât cârpeli și cioturi de rețea.

Obiectivul de finanțare al rețelelor rutiere și feroviare –  întreținere, reparații capitale și investiții – trebuie să fie  de 1% PIB în medie pe următorii 10 ani. Numai așa putem face un  salt calitativ semnificativ al rețelei de transport românești.

Profesionalism în gestionarea infrastructurii de transport

Instituțiile care se ocupă de drumuri și căi ferate în România,  ministerul Transporturilor și companiile subordonate, au eșuat  dramatic în misiunea lor, iar lipsa de competență a acestora a ajuns de notorietate. Un program transformațional pentru infrastructura de transport a României, în valoare de zeci de  miliarde de lei, nu poate fi gestionat decât cu profesionalism, continuitate și responsabilitate. Este nevoie de reformă profundă în mecanismele de gestiune ale marilor proiecte de infrastructură. Oamenii competenți trebuie recrutați și lăsați să își facă meseria.

Încrederea între mediul public și mediul privat (ingineri,  proiectanți, constructori) este esențială pentru implementarea  acestui program ambițios. Statul trebuie să fie un partener  predictibil, corect și implicat în ceea ce ține de el, iar mediul privat trebuie să vină cu eficiență, expertiză și inovație în acest parteneriat pentru transformarea infrastructurii românești”.

fotocoperta: constanta.ro

Diana RADU

Vicepreședintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Ionuț Popovici, punctează din nou în zona reabilitărilor din domeniul infrastructurii rutiere cărășene, lăsându-i încă odată în ofsaid pe Silviu Hurduzeu și Flavius Nedelcea.

„Aşa cum am spus şi cu alte ocazii, Consiliul Judeţean Caraș-Severin are ca prioritate reabilitarea ori modernizarea drumurilor judeţene. Din păcate, nu întotdeauna reuşim să punem în aplicare şi să ducem lucrurile pe făgaşul normal, atât de repede cum ne-am dori, din motive pe care, în mare parte, le cunoaşteţi.

Dar, cu răbdare, în cele din urmă, reuşim! Trebuie să reuşim, mai ales că judeţul nostru este unul dintre cele mai ofertante din punct de vedere turistic, iar din acest punct de vedere, infrastructura este deosebit de importantă.
Investiţia este una deloc de neglijat şi însumează peste 10 milioane de lei, cei mai mulţi fiind alocaţi Văii Almăjului – Cheile Nerei.

Cei mai mulţi bani, respectiv, peste 2 milioane lei, vor fi investiţi DJ 571B, adică, DN 57B (Bozovici) – Dalboşeţ – Barz – Şopotu Nou – Cărbunari (DJ 571), un total de aproape 37 km. Aproape 1,25 milioane lei vor merge pentru DJ 571, Moldova Veche – Moldova Nouă – Ştinăpari – Sasca Montană – Slatina Nera – Macovişte – DN 57 (Ciuchici), ceea ce înseamnă circa 47,5 km. Urmează, ca total investiţie, şi anume, mai bine de un milion lei, DJ 571C, Oraviţa (DN 57) – Ciclova Montană – Socolari – Potoc – Petrilova – Naidăş – Zlatiţa – Câmpia – Socol (DN 57A), pe o lungime de peste 51 km. Alte investiţii în aceeaşi zonă sunt cele de pe DJ 571A, DN 57 (Gornea) – Sicheviţa – Zăsloane – Cârşie – Gârnic – DJ 571 (Moldoviţa), de 25 km, DJ 571F, adică DN 57B (Prilipeţ) – Eftimie Murgu şi DJ 571K, Potoc (DJ 571C) – Cheile Nerei.

În zona Semenic este vorba de DJ 582, Reşiţa (DN 58) – Cuptoare – Gărâna – Brebu Nou – Slatina Timiş (60 km), DJ 582C, Reşiţa (DJ 582) – Anina (DN 58), pe 32 km, DJ 582D, Văliug – Crivaia – Vila Klaus şi DJ 582E, Prislop – Semenic.

În zona Muntele Mic – Poiana Mărului, localităţile beneficiare sunt DJ 608A, Caransebeş (DN 6) – Zerveşti – Turnu Ruieni – Borlova – Staţiunea Muntele Mic (37 km) şi DJ 683, Zăvoi (DN 6) – Măru – Poiana Mărului (22 km).

La Dognecea, vorbim de DJ 586, Bocşa – Crucea Fierului şi DJ 586A, Crucea Fierului – Dognecea. Mă bucur de faptul că, în sfârşit, veştile sunt bune”, precizează Ionuț Popovici.

Vicepreședintele CJ afirmă, într-o postare publică, faptul că a fost pe teren și a văzut stadiul lucrărilor şi promite că se va deplasa, în toată această perioadă, în diferite puncte de lucru, pentru că se declară nerăbdător să circule civilizat pe drumurile din județ.

Diana RADU

Județul Caraș-Severin are un foarte mare potențial de dezvoltare, dar îi lipsește infrastructura adecvată, sunt de părere parlamentarii USR Oana Bîzgan, Nicu Fălcoi și Cătălin Drulă, prezenți la Reșița la finalul săptămânii trecute, pentru o întâlnire cu simpatizații din zonă. 

Oana Bîzgan, deputut USR de București, de origine însă din Reșița, de unde a plecat în urmă cu 16 ani, a afirmat în cadrul întâlnirii că dacă județul Caraș-Severin ar beneficia de o infrastructură mai modernă, ar deveni automat și o destinație mult mai atractivă pentru investiții, atât străine cât și locale:

„Anul trecut am fost responsabilă împreună cu un coleg de Agenția Națională de Investiții Străine în România, unde am studiat fiecare județ și unde am discutat cu peste 2.500 de investitori străini, înțelegând exact care sunt nevoile lor și ce așteptări au ei de la anumite zone.

Carașul a pierdut într-adevăr destulă forță de muncă. Faptul că există foarte mulți reșițeni care lucrează la Timișoara sau chiar la Caransebeș arată că acolo unde este potențial de afaceri și acolo unde găsesc locuri de muncă, oamenii merg și lucrează

Care este diferența între Caransebeș și Reșița? Diferența majoră este clar accesul la infrastructură. În momentul în care reușim și pe plan local în Reșița să deblocăm această situație și da, ține foarte mult de administrația locală dacă vreți, în momentul acela nu există nici un motiv pentru care cărășenii, reșițenii să nu poată să acceseze sau să atragă investitori în această zonă”.

În cadrul întâlnirii au fost aduse în discuție cu problemele cu care se confruntă USR-ul la nivel local, una din cele mai importante fiind numărul destul de scăzut de membri.

„De multe ori, prin rețelele de socializare, invităm simpatizanții să ni se alăture, să purtăm discuții, pentru a afla ce facem în cadrul USR și să încercăm să îi convingem să intre în rândul USR. Sigur, există niște criterii foarte bine stabilite de către organizația centrală prin care poți să devii membru al USR. Pe lângă organizația USR Reșița, încercăm să mărim și filiala județeană. Căutăm membri noi în toate localitățile județului Caraș-Severin, dar ne bazăm pe aceleași criterii de selecție”, a afirmat Andrei Plujar, președintele USR Reșița.

Diana RADU

Orașul Anina, la fel ca multe alte localități din Caraș-Severin se confruntă cu numeroase probleme legate de infrastructură, unele străzi fiind lăsate într-o stare jalnică de peste un an, după ce firma care se ocupa de introducerea noilor rețele de apă și canalizare a dat faliment. Pe lângă această problemă, administrația locală are de înfruntat un alt neajuns referitor la străzile din oraș, multe dintre acestea nefiind intabulate, ceea ce a făcut practic imposibilă atragerea de fonduri pentru reabilitarea acestora. 

„În Anina, trebuie să ne axăm în primul rând pe infrastructură. Avem o infrastructură proastă, avem și necazurile făcute de Aquacaraș cu acele străzi care au fost sparte și nereabilitate.

Am început să intabulăm străzile din oraș, că și aici am avut o problemă. Nici o stradă nu am avut-o în patrimoniu, în proprietate și a trebuit pentru fiecare să facem documentație, să le intabulăm astfel încât să avem documentațiile de ridicare topografică și să putem depune proiecte pe ele.

Ori vă dați seama, toate aceste documentații costă, nimeni nu ți le face gratis, costă atât bani cât și timp”, a explicat primarul Aninei, Gheorghe Românu.

Probleme cu proprietatea au existat și la ștrandul din Anina, a adăugat Românu. Locația, situată pe o fostă haldă de steril al unui puț care a existat până undeva în anii 40, a funcționat până în 1990. De atunci, cetățenii din Anina nu au mai avut ștrand în oraș, aspect pe care edilul speră însă să îl schimbe în perioada următoare. Un prim pas a fost făcut, administrația locală reintrând în posesia locației, iar în prezent se lucrează la realizarea unui proiect pentru atragerea de fonduri europene pentru reabilitarea și punerea în valoare a ștrandului:

„Ca să putem să facem un proiect de genul acesta, în primul rând ne trebuia proprietatea. Aceasta a fost oarecum sub semnul întrebării în sensul că ștrandul era al nostru, dar era dat în concesiune, pe această concesiune erau ridicate niște clădiri. Concesionarul nu ne plătea nici un leu și a fost foarte greu să îl scoatem de acolo. Dar după un an jumate am reușit să devenim din nou proprietari pe ștrand astfel încât putem să accesăm fondurile europene”.

Administrația locală a reușit, după îndelungi eforturi, să rezolve și problemele privind intabularea și trecerea în proprietatea orașului a mai multor clădiri din zona Brădet, astfel încât a fost rezolvată problema cetățenilor care doreau să cumpere respectivele proprietăți și nu puteau din cauza aspectelor legale, a mai precizat Gheorghe Românu.

Karina TINCUL

Infrastructura comunei Cărbunari s-a aflat în atenția autorităților locale încă de anul trecut, atunci când, din bugetul propriu, au fost demarate lucrările de modernizare a străzilor principale din localitate.

Anul 2016 aduce și el vești bune, și asta pentru că din primăvară se anunță o nouă sesiune intensă de asfaltări care să schimbe radical partea de infrastructură.

O distanță de peste 5 kilometri a fost asfaltată în anul precedent pe raz comunei, iar la mijlocul lunii decembrie s-a investit și la stratul de uzură acolo unde a fost necesar, după cum ne-a explicat Gheorghe Presnescu, primarul din Cărbunari.

Din primăvara acestui an, se are în plan asfaltarea a altor 2,5 kilometri suprafață pentru care proiectul este deja aprobat, astfel că autoritățile locale nu mai așteaptă decât încălzirea vremii pentru a da drumul la lucrări.

Alexandra JURCA