Vremea bună de dinainte de Crăciun a permis celor de la drumuri județene să intervină pe un alt sector de drum din Caraș-Severin pe care nu s-au mai efectuat lucrări de întreținere de 10 ani. Astfel că au fost turnate covoare asfaltice pe DJ 573A, în intravilanul localităților Rusova Nouă și Rusova Veche, precum și porțiuni între localitățile Rusova Nouă și Nicolinț.

Locuitorii din zonă sunt însă nemulțumiți pentru că ei își doresc o reabilitare completă a drumului, fiind refăcută doar o porțiune de drum, în timp ce oamenii se așteptau să fie asfaltat drumul de la Rusova și până la Iam.

Direcția de Drumuri Județene afirmă însă că nu își permite lucrări de amploare pentru că nu dispun de fonduri, pentru astfel de lucrări fiind nevoie de fonduri externe.

DDJ are în întreținere peste 870 de kilometri de drumuri județene în Caraș-Severin, și majoritatea au nevoie de lucrări de întreținere, iar anul acesta au fost executate peste 90 de lucrări de reparații. În limita fondurilor pe care cei de la drumuri le-au deținut s-a încercat, spun cei din conducere, să fie cuprinsă o parte cât mai mare din rețeaua de drumuri.

Oamenii se așteaptă ca măcar în anul ce vine drumul lor să fie cuprins în programul de reabilitare, pentru că, spun ei, dacă o să ningă, chiar și pe porțiunea pe refăcută recent vor apărea „cratere” până la primăvară.

Elena FRANȚ

Mi-e dor, uneori, să mai întâlnesc primari responsabili și dedicați comunităților pe care le conduc. Mai nou, în contextul trimiterii în judecată pentru abuz în serviciu a mai multor edili, atunci când ceri câte o explicație vis-a-vis de lipsurile existente într-o comunitate, ți se servesc tot felul de răspunsuri ce nu duc la rezolvarea problemelor respective, cea mai întâlnită fiind „Nu avem competență și banii necesari!”.

Un astfel de exemplu, ca cel descris în rândurile de mai sus, îl întâlnim și în comuna Berliște. De mai bine de un an, de când a preluat frâiele administrației din comuna cărășeană primarul liberal, Nicolae Orăvicean, o tot ține în discursuri filozofice și argumentații sociologice. Or fi bune ele, prin aulele facultăților de profil, pe la școlile de vară organizate de partid, însă la o comunitate de puțin peste o mie de locuitori, nu prea țin prelegerile astea. Acolo, la Berliște, și în satele aparținătoare, oamenii au nevoie de căi de acces, poduri bune, punți, colectarea gunoiului menajer și, eventual, o adeverință, o dată pe an. Aproape niciuna din aceste doleanțe ale cetățenilor nu sunt îndeplinite. Poduri ce stau să cadă, punți peste râul Vecinic ce mai au doar sistemul metalic și, mai nou, munți de gunoaie prin cele cinci sate și împrejurimile lor. Iar imaginea care te întâmpină la intrarea în satele comunei este una de junglă. Nici măcar în locurile unde sunt amplasate indicatoarele cu tradiționalul „Bine ai venit!” și numele satului nu sunt amenajate, fiind pline de bălării și scaieți. Motivația primarului Orăvicean: „Nu avem bani!”. Numai că bani există! Chiar astăzi, Consilul Local Berliște a aprobat noile grile de salarizare, conform noii Legi a salarizării unitare. După propunerilor făcute astăzi în forul deliberativ, un consilier local ar urma să încaseze, pentru patru ședințe, potrivit declarațiilor secretarului comunei, Mircea Apostol, aproximativ 2 000 de lei brut. Mai mult ca un profesor debutant sau un medic rezident. Deci bani pentru salarii există, pentru alte necesități urgente ale comunității, nu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157684631185600″]

Cea mai mare problemă însă, a comunității din Berliște, sunt gunoaiele menajere. De aproximativ 6 luni de zile, circa 100 de tone de gunoi menajer zace prin diferite locații ale comunei, în unele cazuri, chiar în proximitatea râului Vecinic. Primarul afirmă că despre acest aspect știe chiar Garda de Mediu Caraș-Severin și, până la soluționarea deponeului de la Lupac, situația este sub control. Numai că, în satele aparținătoare comunei au fost redeschise peste 10 gropi neconforme de depozitare a gunoiului menajer, aspect ce este în afara legii. Suntem curioși dacă același lucru îl vor spune și comisarii Gărzii de Mediu când vor vedea fotografiile din galerie și vor verifica aceste informații.

John GAVRILESCU

Marți am aflat verdictul final în cazul poluării din satul Iam din comuna Berliște. Dacă Administraţia Bazinală de Apă Banat (ABAB), prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraş-Severin, i-a amendat pe cei de la SC Meierhof SRL, proprietara fermei de vaci din localitatea Berliște, cu 40 de mii de lei, cei de la Comisariatul Gărzii de Mediu Caraș-Severin au fost mult mai blânzi, chiar extrem de blânzi, sancțiunea aplicată de comisarii de la Mediu fiind de 8 mii de lei!

În ambele cazuri, autoritățile au reacționat cu întârziere. În cazul Administraţiei Bazinale de Apă Banat (ABAB), conform comunicatului remis presei, aceștia spun că au intervenit pe data de 25 după masă, în condițiile în care poluarea pârâului Crivaia a fost anunțată încă de vineri seara, adică pe 24 martie. Atunci, la fața locului s-a prezentat un echipaj de poliție și un paznic al AJVPS Caraș-Severin, filiala Oravița, acesta din urmă luând probe de apă și câțiva pești morți.

Citește și: Firma vinovată de poluarea de pe Crivina, care a dus la moartea a sute de pești, amendată de Garda de Mediu și de Apele Române!

În cazul Comisariatului Gărzii de Mediu Caraș-Severin, comunicatul de presă este halucinant (vizualizează documentul AICI). Pe lângă faptul că limba română pare a le fi străină celor care au redactat acest material, semnat de către comisarul șef Gheorghe Muntean, explicațiile privind modul în care a decurs firul evenimentelor  sunt de-a dreptul  fantasmagorice.

În primul rând, cei de la Garda de Mediu spun că au aflat despre poluarea din comuna cărășeană dintr-un comunicat de presă al unui ziar local…Cum? Păi, domnule comisar șef, publicațiile fac, de regulă, articole, știri din comunicatele de presă nu le transmit către instituții, probabil dvs. ne-ați trimis un(o tentativă) comunicat de presă. Imediat după nominalizarea (greșită) a publicației, începe și prima minciună. Oficialii GM spun că au aflat despre incidentul piscicol, atenție, în data de 26 martie, adică după 2 zile de la data în care s-a produs poluarea.

Din comunicatul de presă reiese că cei de la Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu s-au deplasat după 3 zile, adică luni, 27 martie. Prea târziu, angajații societății făcând deja curățenie la locul faptei, sâmbătă fiind concertate forțe serioase pentru a aduna peștele mort și a vidanja pârâul de materialul poluator.

Citește și: Se îngroașă gluma în cazul poluării pârăului Crivaia! Pești morți pe râul Caraș în Serbia

Cei de la Mediu au înghițit și gălușca conform căreia o legătură de la un furtun s-a desprins și dejecțiile au ajuns în pârâul Crivaia. Deci, un angajat  neatent  este de vină. Evrika! L-am găsit pe Dorel și la Berliște!  Sancțiunea? Astronomica sumă de 8 mii de lei, care, plătită în 48 de ore, jumătate din minim, se reduce la o sumă de nimic. Doar să omori mii de pești, e o nimica toată. Bine că-i amendăm pe amărâții din satele respective când îi prindem fără permis pe pârâul respectiv.

Acum, haideți, să vă demonstrez neconcordanțele din declarațiile celor de la Garda de Mediu! În primul rând, la ora la care am ajuns în localitatea Iam, undeva în jurul orei 18.00, vineri 24 martie, după ce am văzut sacii de pește adunați de localnici și peștele mort  ce plutea pe albia pârâului, l-am sunat pe comisarul șef Gheorghe Muntean. Bineînțeles, domnia sa nu a răspuns, iar după câteva zeci de minute, i-am trimis un mesaj pe care-l puteți vizualiza AICI.

Muntean declară că a aflat de incident dintr-un articol (comunicat în accepțiunea celor de la mediu) dintr-un ziar local, în data de 26 martie, articol care apare de fapt în data de 27 martie. Și mai halucinant este faptul că în data de 26 martie, tot în acea publicație, comisarul șef declară: „Abia după ce avem rezultatul analizei putem să decidem ce măsuri de control sau sancţionare se impun din partea Gărzii de Mediu” (vizualizați declarația AICI).

Acum nu ne rămâne decât să ne întrebăm de ce încadrăm un posibil dezastru pe o lege care este mai blândă, de ce nu pomenește nimeni de  paguba produsă, de lanțul trofic stopat prin această poluare?  Ne așteptam, în condițiile date, și la un set de măsuri  gen: repopularea pârâului cu puiet, reamenajarea zonei afectate etc. Adică, autoritățile să-mi lase mie impresia, muritorului de rând, că apără mediul înconjurător, mă reprezintă pe mine, ca cetățean, nu pe cel care a produs deja o pagubă și a distrus habitatul natural, nu găsindu-le tot felul de scuze poluatorilor, fie ei și involuntari.

Citește și: EXCLUSIV. DEZASTRU ECOLOGIC. Pârâu poluat cu dejecții de la o fermă agricolă. Mii de pești morți în urma unei deversări iresponsabile

Concluzionând, nu putem constata decât că sancțiunea este una minoră, comparativ cu dezastrul produs, cuantumul amenzii plătite efectiv, rezumându-se, de exemplu, la subvenția de la APIA pentru două vaci și jumătate. Haideți să începem să facem ordine în țara asta, dacă tot facem greve și vrem salarii mai mari. Să le merităm, zic…

John GAVRILESCU

GEC Nera, organizație non-guvernamentală pentru protecția mediului, a anunțat astăzi, printr-un comunicat de presă, faptul că în urma poluării pârâului Crivaia din comuna Berliște, voluntarii de la Asociaţia Deliblatika din Serbia au descoperit peşti morţi sau degradaţi plutind pe apa râului Caraş în dreptul localităţii Vojvodinci din Serbia.

Vineri, cetățenii din localitatea Iam au alertat autoritățile după ce pe albia pârâului ce străbate zona limitrofă a satului au fost văzuți pești aproape morți. După reacția lentă a autorităților, despre care nu o să facem vorbire în acest material, voluntarii GEC Nera s-au pus în mișcare. Și asta datorită faptului că, într-o situație similară care a avut loc în anul 2015 pe râul Nera, pe cursul din zona Văii Almăjului, Administraţia Bazinală de Apă Banat Timişoara le-a explicat celor de la ONG-ul orăvițean că: „peştii au murit «loviţi de copitele cailor» de la căruţele ce treceau prin vadurile de pe râul Nera iar celelalte autorităţi (Poliţie, Garda de Mediu) au acceptat şi ele aceste explicaţii”.

De data aceasta, lucrurile par a fi și mai grave, întrucât, din informațiile GEC Nera, deversarea iresponsabilă de dejecții ar fi afectat și populația piscicolă din zona localităţii Vojvodinci din Serbia.

Citește și: DEZASTRU ECOLOGIC. Pârâu poluat cu dejecții de la o fermă agricolă. Mii de pești morți în urma unei deversări iresponsabile

„Conform informaţiilor pe care le-am primit de la voluntarii de la Asociaţia Deliblatika din Serbia, peşti morţi sau degradaţi plutind pe apa râului Caraş au fost observaţi în aceeaşi perioadă şi în dreptul localităţii Vojvodinci  din Serbia,  care este situată în aval cu cca. 3 Km de confluenţa pârâului Vicinic cu râul Caraş. Asociaţia Deliblatika a notificat autorităţile din Serbia şi a cerut explicaţii. În urma difuzării acestui comunicat de presă sperăm să primim explicaţii credibile din partea autorităţilor din România privind cauza acestui incident de mediu, vinovaţii şi măsurile dispuse pentru pedepsirea acestora”, se arată în comunicatul de presă al celor de la GEC Nera.

Din informațiile noastre, există o anchetă în curs de desfășurare, urmând ca după analizele apei și a peștelui mort din zona Iam, autoritățile să ia măsurile ce se impun.

John GAVRILESCU

Pârâul Crivaia din comuna Berliște a fost poluat cu o deversare de dejecții animale provenite de la o fermă de animale din localitate. Lichidul rezidual a afectat fondul piscicol al pârâului în zona localității Iam.

Imaginile de pe cursul pârâului Crivaia din această după masă au fost unele de coșmar. Mii de pești pluteau deasupra albiei apei, lipsa de oxigen dizolvat din apa naturală a cursului de apă a făcut verebratele să iasă la suprafață în căutarea vieții. N-au avut nicio șansă, întrucât concentrația de lichid rezidual era mult prea mare.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157678375807084″]

Din informațiile obținute de la localnici, vinovat de această poluare se pare că ar fi proprietarul fermei de vaci din localitatea Berliște, care, zilele acestea, a deversat în zona terenurilor agricole din proximitatea pârâului Crivaia o importantă cantitate de dejecții provenită de la animalele din fermă. Cantitatea  deversată este extrem de mare, deoarece pe aproximativ 6 km a cursului apă, concentrația de lichid rezidual fiind abundentă, chiar la vărsarea pârâului în râul Vecinic.

Dacă fondul piscicol din pârâul Crivaia este total compromis, iar autoritățile nu vor interveni în cel mai scurt timp pentru a stopa deversarea de dejecții, există riscul ca și râul Vecinic să fie poluat. Mai mult, cum în zona Iam râul Vecinic se varsă în râul Caraș, dimensiunile dezastrului ecologic pot fi catastrofale.

John GAVRILESCU

Fenomenul migraționist la frontiera cu Serbia a crescut simțitor de la începutul acestui an. Peste 100 de imigranți au fost reținuți în ultima perioadă de către polițiștii de frontieră. Aceștia preferă țara noastră, ca și teritoriu de tranzit spre Occident, întrucât la frontiera cu Ungaria a Serbiei, autoritățile maghiare au construit un gard de sârmă ghimpată. Tot în Ungaria, imigranții ar fi acuzat autoritățile de rele tratamente celor care pătrund ilegal pe teritoriul ungar.

Ultimul caz de migrație la frontiera cu Serbia s-a înregistrat luni dimineaţă, în jurul orei 05.50, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Naidăş au declanşat o acţiune specifică pe linia combaterii migraţiei ilegale, în urma căreia au depistat, pe direcţia localităţii de frontieră Iam, 11 cetăţeni străini care se deplasau dinspre frontiera cu Serbia spre interiorul ţării.

Persoanele în cauză, care nu îşi justificau prezenţa în zonă, au fost conduse la sediul Poliţiei de Frontieră  pentru cercetări.

„ În cadrul verificărilor preliminare s-a stabilit că cei în cauză sunt cetăţeni irakieni, cinci bărbaţi, patru femei (una dintre ele declarând că este însărcinată) şi doi minori, cu vârste cuprinse între 6 şi 34 de ani. Persoanele în cauză au declarat că au încercat să treacă ilegal frontiera din Serbia în România cu intenţia de a ajunge în ţări din vestul Europei”, se arată în comunicatul de presă remis de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara.

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, la finalizare urmând a fi luate măsurile legale care se impun.

Diana RADU