Inspectorii ABA Banat au constatat că unor primării nu le pasă cum arată malurile și apa în jurul cărora s-au format comunitățile umane pe care le administrează acum. Drept urmare, aceștia au aplicat 3 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 105.000 lei.

Localitățile care au fost amendate sunt Bocșa, Cornea și Domașnea. Fiecare a primit 35.000 lei amendă. Au fost lăsate alte termene ca autoritățile să curețe cursurile de apă afectate de diverse gunoaie, materiale de construcții sau PET-uri.

ABA Banat amenință că amenzile vor curge până când oamenii vor învăța cum să conviețuiască în armonie cu râul, astfel încât și acesta să aibă parte de respect.

„Cel mai adesea, deșeurile din ape sunt un pericol! Ele nu doar poluează ci fiind antrenate de ploi și viituri, blochează albiile, obturează secțiunile podurilor și podețelor și pot produce inundații cu efecte devastatoare!

Declarativ, toți vrem râuri curate! Dar cine chiar își dorește ape limpezi, fără gunoaie, oriunde ne-am afla? Păstrarea malurilor și cursurilor de apă curate sunt obligații stipulate prin lege. Și apoi, factorul etic, la cine-l găsim?”, se întreabă retoric reprezentanții ABA Banat.

Lorena POENARU

Nu trece o zi fără a afla din varietatea de mijloace mass-media, de încă un transport de deșeuri sosite de prin toată Europa. De la cauciucuri, biciclete, azbest, calorifere, aparate electrocasnice, acumulatori, la fier vechi, textile ce odată erau haine de firmă, încălțăminte, cabluri, obiecte din gospodărie și cam tot ce ți-ar putea trece prin minte. Pe lângă faptul că nu sunt bune nici de foc, toate acestea mai prezintă și un grad mare de periculozitate pentru om și mediul înconjurător.

Care mediu vor spune unii? Păi acela frumos și curat ce exista în România înainte de a ne învăța occidentalii democrația sau altfel spus, înainte ca România să devină un sat fără câini în care fiecare face ce vrea, cum vrea și când vrea, fără ca vreo autoritate să-l tragă la răspundere. Acela din care urșii nu ieșeau pe stradă ori prin grădinile oamenilor, pentru că aveau păduri. Acela în care nu existau tone de PET-uri prin albiile râurilor, pentru că sticlele de CICO era refolosibile. Acela în care politicienii chiar erau interesați de soarta și viitorul nației române.

Acum avem un președinte care culege hârtiuțe pitite de SPP-iști prin tufișurile de pe marginea drumului prin Argeș, în timp ce capitala se sufocă de gunoaie și este asaltată de șobolani. Acum avem o clasă politică ce acceptă tacit ca toate mizeriile Europei să poată fi importate în România, pentru că prețul de depozitare este și de 10 ori mai mic decât în comunitate. Acum avem o procedură de infrigement pe mediu, tocmai că nu am închis gropile neconforme și nu am creat stații de sortare și depozitare a resturilor noastre, iar cele care există nu funcționează sau sunt folosite sub capacitatea proiectată.

Nu știm să ne selectăm propriul gunoi în timp ce politicienii (scuze, era să scriu gunoaiele) mână în mână cu afaceriști veroși acceptă ca în țara noastră să intre zilnic sute de tone de resturi de toate felurile ce sunt aruncate în câmp deschis, otrăvind apa, aerul și solul. După ce că le „depozităm“ la noi, Uniunea Europeană ne urechiază și ne tunde de parai pentru acest lucru. Noi, prostimea, plătim oalele sparte și câștigurile oneroase sunt ale unor așa ziși afaceriști, mână în mână cu ceilalți, deghizați în politicieni cu gulere albe și scrobite.

Vin gunoaiele de peste tot: pe mare, pe șosea, pe cale ferată și mai nou cu barjele pe Dunăre. „Există un curaj dat de o corupție sistemică evidentă în România. Sunt rapoarte care ne spun clar că aceste structuri de crimă organizată au funcționat și încă funcționează bine pe teritoriul României și sunt o punte pentru importurile ilegale de deșeuri“ afirmă Octavian Berceanu – șeful Gărzii de Mediu. „Europa a ajuns la un nivel nemaiîntâlnit de deșeuri acumulate și România e una din ținte pentru câștigul financiar imediat. Neutralizarea deșeurilor costă până la 500 de euro în Europa, în timp ce la noi, dacă gunoaiele ajung la o groapă de gunoi, costă 50 de euro“, a mai precizat acesta.

Concluzia o trageți singuri: după ce ne-am distrus economia și am închis tot pentru a putea importa din Europa; după ce ne-am înstrăinat resursele și terenurile agricole; după ce am exportat atât inteligență cât și forță de muncă înalt calificată, ne bucurăm de gunoaiele altora. Nu mai întreb de ce nu avem demnitate, raționament, logică în ceea ce facem. Zeul BAN e cel care dictează, cel care a făcut din România groapa de gunoi a Europei.

Dan AGACHE

Chiar dacă anotimpul rece nu a permis o vizibilitatea mai mare a lucrărilor aflate în derulare în municipiul Caransebeș, administrația locală are o serie de proiecte începute care se desfășoară în această perioadă, dar se fac și pregătiri pentru perioada următoare când acestea vor crește ca intensitate, afirmă primarul orașului de pe Timiș și Sebeș:

„În perioada premergătoare unei campanii electorale, chiar în plină campanie, lumea are impresia că se accentuează ritmul lucrărilor într-o localitate, dar nu e chiar așa, cel puțin la nivelul municipiului Caransebeș. La noi se lucrează tot timpul; se lucrează și în birouri, se lucrează și în oraș. Cu toate acestea, cele mai vizibile transformări sunt cele pe care cetățenii le văd pe stradă. În anumite locuri, în care salariații serviciului de întreținere și reparații execută diferite lucrări. Se lucrează, de asemenea, într-o manieră mai puțin plăcută pentru caransebeșeni, dar cu utilitate; mă refer la acele zone în care este spart carosabilul pentru introducerea rețelelor de apă sau canal, sau de gaz după caz, ori alte lucrări care nu sunt confortabile într-un anumit moment dar care reprezintă activități importante pe termen mediu și lung. Acum, cel mai intens se lucrează la pregătirea Parcului Teiuș, pentru cei care sunt cei mai interesați să se bucure de liniștea și frumusețea acestuia, copii și părinții lor. Vom avea o nouă față a Teiușului în acest an: la sfârșitul anului trecut am amenajat dâlma pietonală, vom pregăti și alte surprize, un concept nou de locuri de joacă, modificarea tuturor aparatelor ce vor fi înlocuite, pregătim terenuri noi de sport, în partea dreaptă a stadionului CFR, o zonă neamenajată până acum. Este o activitate efervescentă“.

Activități concrete sunt și în interiorul Primăriei, a mai precizat Felix Borcean: „Se face treabă serioasă; se lucrează la proiecte pentru că există o avalanșă de oportunități de pe care o au toate localitățile din România și nici noi nu vrem să fim mai prejos. Pot să vă spun că că pe proiectul destinat spitalelor Covid, ni s-a aprobat o finanțare europeană de 39 de milioane de lei, care cred că este benefică, atâta timp cât spitalul este la această oră în centrul atenției și cât de curând vom putea vorbi despre această unitate sanitară la superlativ. Banii vor fi folosiți la achiziția de echipamente medicale, paturi de ATI și tot ce va fi nevoie pentru îmbunătățirea actului medical“.

Din cauza situației epidemiologice a fost amânat nu doar concursul pentru ocuparea postului de manager a Spitalului Municipal din Caransebeș, ci toate concursurile, inclusiv cele pentru ocuparea unor posturi din Primărie, a mai afirmat edilul Felix Borcean. Acesta a mai precizat că în cazul gunoaielor din zona Gara Mică, Primăria a luat decizia intensificării transportului către haldina de la Lupac.

„Vom solicita un audit extern la societatea Transal pentru a afla detaliile privind muntele de gunoi în apropierea cartierului Pipirig, să știm și noi cum s-au cheltuit banii societății. Primăria subvenționează și transportul gunoiului și măturatul stradal și cu toate acestea, în ultimii ani această societate a acumulat datorii. Vom avea o discuție serioasă și un plan de management foarte bine pus la punct, pentru că aceasta trebuie să devină profitabilă și există toate premisele pentru acest lucru. Ducem în prezent gunoiul la groapa de la Lupac; am găsit și o firmă care ne ajută la intensificarea transportului pentru a crește de la două transporturi la 10, zilnic. Trebuie să facem acest lucru pentru a curăța zona și a evita amenzile pe care tot cetățeanul ar trebui să le plătească“, a mai declarat Felix Borcean, primarul municipiului Caransebeș pentru Reper 24 live.

Dan AGACHE

Comuna Dognecea din Caraș-Severin, un posibil colț de rai sub mâna unui gospodar, a fost până mai ieri îngropată în gunoaie, cu străzi neiluminate, fără apă, fără canalizare, cu drumuri desfundate și oameni care și-au pierdut speranța în acel „mai bine“. Schimbarea administrației după 16 ani se pare însă că a readus speranța în rândul locuitorilor comunei. Edilul Remus Rof, instalat la cârma administrației locale de nici 3 săptămâni, a luat deja primele măsuri:

„Așa cum am promis în campana electorală, Primăria Dognecea a achiziționat tomberoane și pubele de gunoi pentru fiecare gospodărie și le-am predat oamenilor. Aceștia sunt mulțumiți că au acum posibilitatea să colecteze gunoiul menajer într-un tomberon care este chiar în curtea lor și nu mai trebuie să-l ducă sute de metrii până la acele gropi improvizate. Gunoiul va fi colectat săptămânal, în fiecare zi de miercuri. Sunt bucuros că am reușit să încheiem un contract cu noul operator, care este foarte aproape de comuna Dognecea și implicit și costurile vor fi mai mici. Am făcut de asemenea un alt contract pentru materialele reciclabile: doze, peturi sticle, plastic gros și fiecare cetățean va primi și un sac de unică folosință. Acesta va fi colectat odată cu gunoiul menajer, de două mașini separate.“

În comuna Dognecea s-a făcut și o curățenie generală la care au participat foarte mulți din locuitorii comunei. „Oamenii și-au dorit acest lucru și au ieșit cu mic cu mare pentru a schimba în bine fața localității, lucru pentru care le mulțumesc. Am mai spus și o repet, doar împreună putem să facem lucrurile să meargă bine“ – a mai precizat primarul comunei Dognecea Remus Rof.

Acesta a mai precizat pentru Reper24 că locurile în care se depozita gunoiul până acum vor fi curățate și readuse la forma inițială, tocmai pentru a nu tenta locuitorii să mai depoziteze gunoiul în acele zone. De asemenea se vor construi acoperișuri în punctele de colectare a gunoiului menajer din zona celor două blocuri; motivul „plătim gunoiul către firma de salubrizare la tonă și nu vrem ca acele containere să fie pline de apă“.

Dam AGACHE

De multe ori malurile râurilor și ale pârâurilor din județ ne „lezează vedere” prin imaginea pe care o creează munții de gunoaie ce tronează pe albiile acestor ape. Administrația Bazinală de Apă Banat (ABA Banat) și-a propus igienizarea tronsoanelor cursurilor de apă din Caraș-Severin, respectiv ale râului Timiș, Bârzava, Sebeș și Cerna pe care au și finalizat-o. Au fost îndepărtate depozitele necontrolate de deșeuri apărute pe maluri, respectând măsurile speciale de protecție sanitară impuse în această perioadă.

Angajații ABA Banat, prin Sistemele de Gospodărire Caraș-Severin au intervenit și cu utilaje proprii, pe luciul de apă, când situația a impus-o.  Au fost strânse 50 mc de deșeuri per total din albiile râurilor în cele două județe, Timiș și Caraș-Severin. La această acțiune de igienizare a cursurilor de apă au participat 30 de angajați ai Sistemelor hidrotehnice Bega, Lugoj, Reșița și Caransebeș.

Totodată, Administrația Bazinală de Apă Banat își continuă lucrările de întreținere a albiei cursurilor de apă, stabilite prin Planul de Gospodărire a Apelor aprobat pe anul în curs. De la începutul anului 2020 se efectuează lucrări specifice de asigurare a capacității de tranzitare a debitelor pe diverse cursuri de apă, atât din județul Timiș, cât și din județul Caraș-Severin.

Angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor Caraș-Severin desfășoară lucrări de decolmatare în albia râului Bârzava  pe 1 km intravilan municipiul Reșița, până la sfârșitul trimestrului al III-lea. În zona Stavila, Formația Reșița a defrișat și îndepărtat așa-zisa „insulă” din albia minoră, asigurându-se astfel în acea zonă capacitatea de transport a albiei minore a Bârzavei. S-au mai efectuat lucrări de curățiri de vegetație și îndepărtări obstacole pe cursurile de apă Bârzava, Țerova și Pogăniș. Tot în această perioadă a fost verificată starea de funcționare a echipamentelor hidro-mecanice la acumulările permanente Dognecea Mare și Dognecea Mică.

Formația Caransebeș a finalizat lucrarea de decolmatare și reprofilare albie pe cursul de apă Râul Alb (cunoscut și ca Feneș) în zona localității Armeniș, pe o lungime de 3 km. În cadrul acestei lucrări s-au corectat eroziuni pe ambele maluri pe aproximativ 100 m, punându-se astfel în siguranță drumul comunal Armeniș-Feneș, 10 gospodării cu anexe, 10 hectare de terenuri riverane și o fabrică de sucuri naturale.

Pentru toate aceste lucrări, ABA Banat a folosit utilajele din dotare: buldoexcavatoare, buldozere, excavatoare cu braț lung, camioane cu platformă, autobasculante, motocositoare, defrișătoare.

“Administrația Bazinală de Apă Banat gestionează calitativ și cantitativ resursele de apă din spațiul hidrografic Banat incluzând întreținerea albiilor și malurilor cursurilor de apă. Prin aceste lucrări specifice asigurăm apărarea cetățenilor în caz de inundații. Implicarea fiecărui cetățean în menținerea apelor curate ajută bunul mers al lucrărilor de decolmatare a albiilor, prin urmare îndemn din nou la responsabilitate, împreună și fiecare în parte”, precizeză Titu Bojin, directorul ABA Banat.

Elena FRANȚ

Ionela transportă gunoaie fără a avea forme legale; aceasta este concluzia polițiștilor de la rutieră care au surprins vineri 31 ianuarie în jurul ori 18, pe raza localității Oravița, o autoutilitară, condusă de un bărbat de 49 de ani, care transporta deșeuri menajere.

În timpul controlului inopinat, șoferul a prezentat polițiștilor un formular de încărcare deșeuri nepericuloase, având ca punct de încărcare localitatea Măureni și de descărcare, sediul firmei din Moldova Nouă.

„În urma controlului efectuat, conducătorul auto nu a putut prezenta atestatul profesional și licența de transport. De asemenea, acesta nu a respectat semnificația semnalelor acustice și luminoase, oprind doar în momentul în care a fost depășit de echipajul de poliție, motiv pentru care a fost sancționat cu amendă și reținerea permisului de conducere pentru 30 de zile“, a declarat pentru Reper 24 purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Caraș-Severin inspector principal Alina Boeru.

Polițiștii au sancționat contravențional cu suma de 9.000 de lei Societatea Comercială Ionela, cea care a efectuat transportul gunoaielor menajere. Ca măsură complementară a fost dispusă reținerea autorizației de circulație provizorie și a plăcuțelor cu numerele de înmatriculare ale autoutilitarei, întrucât nu deținea licență de transport pentru activitatea desfășurată.

A fost sesizată de asemenea și Garda de Mediu Caraș-Severin, care are competențe privind legalitatea transportului de astfel de deșeuri, a mai precizat inspectorul principal Alina Boeru.

Dan AGACHE

Declarațiile autorităților locale făcute publice vineri, în ziua preluării de către Primăria Reșița a haldinei din Drumul Lupacului, au făcut valuri și au stârnit reacții.

City-managerul Reșiței, Paul Vasile, a fost virulent la adresa administratorului deponeului, unde în prezent tronează „moștenirea” cu care s-a ales Primăria, situația de la vechiul deponeu fiind catalogată de acesta drept o fraudă uriașă făcută sub oblăduirea altor organe ale statului, dat fiind că fostul administrator ar fi încasat de la UAT-uri banii pentru colectare, transport și taxa de deponeu. În prezent deșeurile depozitate pe platou fumegă, Paul Vasile declarând că incendierea a fost făcută intenționat pentru a fi micșorată cantitatea de gunoi de la haldină.

Fostul director al SC Green Ecobauer, Sorin Simescu, a reacționat la declarațiile city-managerului urbei pe care le cataloghează rău-intenționate și, totodată, îl îndeamnă pe Paul Vasile să meargă la organele abilitate, dacă tot are astfel de informații, dar să nu-i terfelească numele prin toate ziarele.

Referitor la cantitatea de gunoi care zace în momentul de față pe amplasamentul din Drumul Lupacului și pe care city-managerul a cuantificat-o în cifre exacte, precum și la acuzațiile de fraudă aduse firmei, Simescu a venit cu un drept la replică.

Citește și: Haldina din Drumul Lupacului, preluată de Primăria Reșița cu tone de gunoaie lăsate de Green Ecobauer

„Dânsul nu prea știe să calculeze! Adică dacă zice că sunt 6.450 de metri cubi, împărțit la 2,4, că atât e o tonă de gunoi, sunt vreo 2.500 de tone de gunoi, ori dânsul e city-manager de vreo 3 ani, să nu știe că doar Reșița produce 2.000 de tone de gunoi pe lună și să spună că acolo e deșeul din Reșița pe un an de zile, mi se pare nepricepere! Dacă într-un camion intră 20 de metri cubi, cum spune domnul Vasile (când de fapt intră 90 de metri cubi într-un container), acum dacă vrea să mărim costurile acestea preliminare cât ne convine nouă, le putem mări, dar costurile la 2.500 de tone sunt undeva în jur de 100 de mii de euro, până în 5 miliarde de lei vechi.

Faptul că folosește cuvintele acestea: fraudă, incendiu intenționat, nu cred că e normal! Oricine intră pe portalul judecătoriei Reșița vede câte procese are firma noastră cu UAT-urile. Adică avem de recuperat mai mult de 15 miliarde, ori gunoiul de acolo ca să-l elimini nu costă mai mult de cinci miliarde, că se va elimina acel deșeu! Face afirmații că e 300 de mii de euro, nu știu cum or fi calculat….îl cară cu roaba, sau nu știu cum pentru că într-un camion intră 22-23 de tone, ceea ce înseamnă 100 de camioane. Sunt niște date pe care poate să le ia oricine de pe Agenția de Mediu, adică o tonă de gunoi are 2,4 metri cubi ca densitate, dacă împarte cu ce e acolo, nu sunt mai mult de 2.500 de tone”, a declarat Sorin Simescu.

Fostul director al Green Ecobauer a vrut să lămurească și un alt aspect, cel referitor la faptul că niciun reprezentant al firmei în insolvență nu a venit la semnarea proceselor verbale de predare primire. Procesul ar fi fost câștigat de Primărie încă în luna aprilie, iar graba din prezent s-ar justifica prin intenția de a se facilita accesul pe acel teren al celor de la Brantner, operatorul care preia în prezent gunoiul reșițenilor.

„Păi ei trimit miercuri o scrisoare la cei de la București să se prezinte vineri! Eu nu înțeleg ce e atâta grabă din moment ce au câștigat procesul din aprilie și noi suntem în decembrie? Adică din aprilie și până acum nu s-a mai trezit domnul Vasile că e gunoi pe acolo? Nu a trecut pe acolo niciodată? Procesul l-au câștigat în aprilie, suntem în decembrie, miercuri trimit invitație către cei de la București? Păi dă-le și lor o săptămână, 5 zile, 7 zile! Firma în insolvență este de la București, de ce atâta grabă? Probabil că trebuie să se mute Brantnerul acolo și din cauza asta, că am înțeles că jos nu-i mai primește și acum le trebuie terenul, că nu au unde să se ducă și au găsit țapul ispășitor, pe mine!”, a mai spus Simescu.

La discuție și la momentul semnării proceselor verbale au fost invitate mai multe instituții: Prefectura, Consiliul Județean Caraș-Severin, Agenția de Protecție a Mediului, Garda de Mediu, asociația ADI Intercom Deșeuri Caraș-Severin.

Elena FRANȚ

După ce a locuit și a muncit 30 de ani în Germania, Ion Petrișor a ieșit la pensie și a revenit acasă, la Bocșa, cu 4 ani în urmă. Îndrăgostit de mișcare în natură, a fost de-a dreptul marcat de mizeria pe care a găsit-o în jurul orașului natal și de faptul că nu se face nimic pentru înlăturarea ei.

Lacul Medreș, înconjurat de un peisaj de vis, este locul unde merge acum zilnic, dimineața și seara și nu doar pentru a-și face plimbarea, ci și pentru a face curățenie, deoarece, din păcate, alții nu numai că nu fac, dar nici nu prețuiesc ceea ce a început cu 3 ani și jumătate în urmă să inițieze chiar „pensionarul de Germania”, cum își spune Ion Petrișor.

De atunci tot adună deșeurile care apar cu nemiluita pe lac și în jurul lui. Prima dată când s-a apucat să curețe lacul a adunat peste 200 de saci de gunoi și pet-uri. După ce a făcut curățenie, cu bani din propriul buzunar a început să amenajeze locuri de relaxare și picnic în jurul lacului, cu spațiu pentru parcare și băncuțe rustice.

„Uitați-vă, acum lacul este curat! Am adunat atunci peste 200 de saci de pet-uri și gunoi, după care am început cu parcarea. În fiecare an cumpăr nisip să amenajez. Aici unde e parcarea era noroi, am adus piatră și am pus și aici și în partea cealaltă, ca oamenii să vină și să își parcheze mașinile. La sfârșit de săptămână e plin de oameni aici, pentru că nu au unde să se ducă în Bocșa! Să vedeți vara câtă lume vine aici să se relaxeze, că în afară de păcănele în Bocșa nu mai este nimic!”, a spus bocșeanul.

Ion Petrișor și-a propus ca lacul să devină un loc de agrement și a mărturisit că a găsit un patron din Bocșa, al cărui nume nu și-a dorit să îl facă cunoscut, care vrea să cumpere 4 hidrobiciclete și două bărci și speră că nu se va izbi de birocrația specifică pentru a obține autorizații, în condițiile în care vrea ca de toate astea să beneficieze copiii din Bocșa.

Ion Petrișor nu are stare și din dragoste pentru natură a început să scoată la lumină toate binecuvântările pământului, așa că s-a apucat să sape și după 3 luni de muncă a amenajat locul unde curge un izvor vechi de 220 de ani, în proximitatea lacului. Și asta a făcut tot pe banii lui.

Tot pensionarul de Germania s-a ocupat și de drumul de acces până la izvor, iar spațiul din jurul acestuia are o potecă, scări de acces și o țeavă de scurgere a apei de la izvor, direct în lac.

Într-un articol viitor vă vom dezvălui de ce lui Ion Petrișor i se spune „profesorul” și ce altă inițiativă mai are pentru salvarea unui loc de suflet, al lui și al bocșenilor, deopotrivă.

Elena FRANȚ

Primarul celei mai atractive localitati turistice din Clisura Dunării, Nicolae Furdui, crede că dezvoltarea turismului în Caraș-Severin, extrem de importantă pentru dezvoltarea județului, ține și de un mediu curat, iar colectarea și transportul gunoiului menajer a devenit o mare bătaie de cap pentru mai toți edilii județului, mai ales a celor din mediul rural.

Tergiversarea punerii în funcțiune a deponeului de la Lupac, prin întârzierile generale atât de birocrație, cât și de constructor și mai apoi amânată de problemele apărute la bazinul de levigat și staţia de sortare, determină UAT-urile să caute soluții pentru a scăpa de gunoi și să-și amortizeze costurile de trasnport, foarte mari.  Primarul din Berzasca, dezvăluie cât de afectate sunt în acest sens localitățile din Clisura Dunării.

„Noi ca să putem vorbi despre turism, să vorbim despre dezvoltare, în primul rând trebuie să fim curați, iar ca să fim curați trebuie să funcționeze sistemul integrat de gestiune a deșeurilor. De cât timp nu funcționează acest sistem? Ce vină avem noi UAT-urile că trebuie să facem tot felul de artificii ca să putem plăti tot felul de amenzi la Garda de Mediu, pentru că noi nu putem să fim competitivi, adică noi nu putem să amortizăm, să acoperim cheltuielile de funcționare a serviciilor de gospodărire comunală și plata pentru colectarea deșeurilor, selective, așa cum spune legea, pentru că avem costuri enorme! Să ne gândim ce înseamnă să duci deșeurile de la localitatea Bigăr până la Lupac, adică 170 de km, în plus acolo să plătești gestiunea pe groapă și taxa pe mediu! Și să se întâmple astăzi să plece spre Horezu sau spre Oradea!?”.

Costurile de colecatre și transport al gunoaielor către gropile din țară sunt o piatră de încercare pentru administrațiile locale iar gestionarea deșeurilor a devenit o mare provocare.

„Ce înseamnă acum că eu mi-am rezolvat problema într-un fel, să mă duc spre Turnu-Severin, când noi ar trebui să avem stația de transfer de la Pojejena funcțională!? Noi suntem mai murdari ca înainte de a închide gropile de gunoi neconforme, cum le-au numit ei înainte de realizarea proiectului sistemului integrat. Aveam o groapă de gunoi unde duceam gunoaiele și toate comunitățile erau curate. Acum ne batem cu gunoaiele peste tot. Pescarii vin aruncă gunoie, turiștii sunt așa cum sunt, obosiți, vin și generează gunoaie, structurile de primire turistică generează multe deșeuri, oamenii din comunitățile noastre generează deșeuri și noi nu putem să le gestionăm datorită faptului că sunt atât de multe și ne depășesc, ne depășesc pentru că costurile de colecatre și transportare la o groapă de gunoi sunt fantastic de mari, pentru că nu suntem în stare de 3 ani de zile să dăm drumul la o groapă de gunoi!

Ce vină au comunitățile locale că a fost un eșec pe licitația pe care nu am organizat-o noi, au organizat-o alții! Ce vină avem noi că a fost ales un proiectant prost? Dar noi suportăm, noi suntem amendați. Oamenii vin și ne spun: să știți că este frumos în zonă, dar sunt cam multe gunoaie!”, precizează  primarul din Berzasca, Petru Nicolae Furdui.

Diana RADU

Peisajele deosebite cu care se mândresc cărășenii, care afirmă de multe ori că județul Caraș-Severin este una din cele mai frumoase zone ale României, nu mai sunt umbrite de grămezile de gunoaiele lăsate în urma lor de persoanele lipsite de bun simț și o minimă educație. Cel puțin pentru moment.

Mii de saci de deșeuri au fost colectate la finalul săptămânii trecute de pe traseele turistice din județul Caraș-Severin, în cadrul campaniei „Let`s Do It, România!”. La acțiunea de strângere a deşeurile aruncate în natură au participat peste 700 de angajați Direcției Silvice Caraș-Severin și voluntari atrași în această acțiune de către personalul silvic, care şi-au pus mănuşile și au făcut curat în 60 de puncte de interes din județ, în special pe trasee turistice sau în zone de agrement, cum ar fi Secu, Crivaia, Trei Ape, Poiana Mărului, Buhui, 7 Izvoare.

În urma acțiunii de sâmbătă s-au colectat 2355 de saci menajeri cu capacitate medie de 120 litri (cu 1432 mai mulți decât în anul 2016) și 10 mc de moloz din construcții. Marea parte a deșeurilor colectate au fost sticle și ambalaje de plastic de unică folosință, deșeurile fiind predate în sistemele de colectare de la nivelul administrației locale.

„Direcția Silvică din Caraș-Severin ca subunitate a Regiei Națională a Pădurilor – Romsilva prin implicarea personalul silvic și prin faptul că a cooptat 25% din numărul de persoanele participante la această amplă acțiune de curățenie, iar acestea au colectat aproape jumătate din cantitatea raportată la nivelul județului (2355 de saci din 6000), dovedește încă odată că este preocupată de starea de sănătate a mediului în care cetățenii județului își duc traiul zilnic, cu atât mai mult a zonelor forestiere aflate în administrare”, explică Dan Cîmpan, director comercial în cadrul Direcției Silvice din Caraș-Severin.

Karina TINCUL