Comuna Armeniș, cunoscută drept Măgura Zimbrilor, este gazda unui proiect ambițios de reintroducere a zimbrului în natură și crearea unui model de dezvoltare a comunităților prin valorile naturale deosebite și prezența acestei specii emblemă. Inițiat de WWF România si Rewilding Europe în parteneriat cu Primaria Armenis, în proiect sunt implicați 22 de studenți și profesori specializați în antreprenoriat social, din 7 țări, alături de grupul local de inițiativă din Măgura Zimbrilor, Caraș-Severin, care au conturat săptămâna trecută 5 afaceri locale ce pot duce la dezvoltare comunității.

Studenții, grupați pe echipe, au formulat împreună cu localnicii soluții pentru bunăstarea comunității, soluțiile fiind bazate pe valorificarea tradițiilor, dezvoltarea produselor locale, a serviciilor sau infrastructurii de ecoturism, care să pună în valoare Măgura Zimbrilor.

„WWF Romania prin noul program internațional Panda Labs foloseste design thinking pentru a crea un cadru de colaborare multi disciplinară. Această metodă aduce o viteză mai mare în livrarea de soluții noi, centrate pe oameni dar și o mentalitate creativă, iterativă și toleranță la eșec. Lucrăm prin excelență cu oameni din alte domenii care își folosesc pregătirea pentru a aborda provocările reale, la firul ierbii” spune Oana Mondoc, Specialist Dezvoltare Comunitati și Inovație.

Valorificarea prezenței zimbrilor în Măgura Zimbrilor poate aduce un viitor prosper comunei Armeniș pentru că cel mai mare mamifer din Europa este o atracție-cheie pentru oaspeți, dar și un element de mândrie locală.

Inițiatorii proiectului precizează că printre conceptele aflate acum în faza de testare se numără dezvoltarea unui vlog al localnicilor care tentează turiștii cu punctele- cheie ale zonei, o aplicație web care conectează producători locali direct cu oaspeți sau consumatori. Aplicația ar conține și o funcție ce recompensează mici acțiuni de ecologizare montană cu reduceri la costurile serviciilor locale sau vouchere pentru produse ecologice ale partenerilor WWF și asociației locale AMZA.

Localnicii, împreună cu cei din administrația locală au conturat ideea unui camping “al prosperității” orientat pe schimburile de experiență între profesioniști din zone urbane și antreprenori locali. Locația, pusă la dispoziție de Primăria Armeniș poate fi testată la prima ediție a evenimentului Banat Brunch ce are loc in 1-2 Iunie în Sat Bătrân.

O altă soluție prin care pot fi atrași oaspeți în comunitate, generată de echipele de design, ar fi realizarea unui sistem de signalistică unitar pentru punctele de interes comun din sat (școală, dispensar, magazin, etc) împreună cu gospodării care iși deschid porțile pentru oaspeți, producători locali. Semnele ar fi realizate de copii din localitate, zimbru fiind folosit ca nouă emblemă a locului, dar și motivele tradiționale.

„Am fost surprins să văd câte idei grozave au reieșit după ce ne-am cufundat de-a dreptul în viața și poveștile oamenilor. Este incredibil cum echipele au dezvoltat soluții care se completează și se amplifică reciproc. Am înțeles ce impact poate avea să fi atat de aproape de “beneficiari”. Dacă ajungi aici, e imposibil să nu dorești să dezvolți această zonă și să sărbătorești valorile sale tradiționale”, spune Heleen de Lange, VHL University of Applied Sciences Holland.

O altă direcție propune testarea de suveniruri din lână, pe care oamenii locului le au sau le produc pentru uz propriu (stranii de lână sau împletituri). În baza feedbackului “din piață” s-ar contura argumentele pentru o investiție într-o linie de produse nouă, realizate cu sprijinul unor profesioniști care acceptă invitația de a veni în schimb de experiență în “Campingul Prosperității”

„Transporturile de zimbri anuale necesare pentru formarea unei populație viablile și angajamentul WWF pe termen lung în comuna Armeniș vor sprijini comunitatea din Măgura Zimbrilor să pună în mișcare și să scaleze aceste idei. Armeniș, Sat Bătrân, Feneș și Sub Marginea au ingredientele să se dezvolte prin ecoturism inclusiv mulțumită prezenței celui mai mare mamifer din Europa – o atracție cheie pentru turiști, oameni de știință și investitori”, precizează reprezentanții WWF România.

În același timp, în București, Academia de Studii Economice a devenit un spațiu colaborativ pentru 20 de studenți si patru afaceri sociale care au identificat împreună soluții pentru inițiativele partenere: Atelierul de Pânză (Asociația ViitorPlus), Bine Boutique (Crucea Roșie România), Recicleta(Asociația ViitorPlus), Somaro – Magazinul social.

Acțiunile din Măgura Zimbrilor și București au loc în cadrul programului european “Community Learning for Local Change”. Scopul programului este de a promova antreprenoriatul social ca soluție sustenabilă și colaborativă, pentru probleme sociale semnalate de comunități și de a pregăti studenții pentru rolul de antreprenor social.

Proiectul este finanțat prin parteneriatul strategic Erasmus+.

Elena FRANȚ

Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA a reacționat la acuzațiile aduse de către GEC Nera, în legătură cu aspectele semnalate de ONG-ul de mediu din Oravița, cu privire la traseul ecoturistic între Podul Beiului și Lacul Dracului din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.

Drept la replică

„Referitor la comunicatul organizației GEC Nera «Cheile Nerei – un traseu ecoturistic emblematic pentru sudul Banatului, la care Romsilva pune o taxă de cinci lei la intrare și oferă un acces de doi bani la atracțiile turistice!» privind «monitorizarea» unui traseu din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, difuzat luni, 17 iulie, și preluat de publicația dumneavoastră, facem următoarele precizări:

În privința arborilor doborâți pe traseul menționat, între Podul Beiului și Lacul Dracului, aceștia provin de la o doborâtură de vânt recentă și au fost deja înlăturați de către angajații administrației parcului.

O altă acuzație lansată de GEC Nera, privind puntea suspendată de la Poiana Alunilor, menționăm că aceasta nu face parte din traseul turistic amenajat. Pe traseul turistic amenajat pentru public există o punte suspendată bine întreținută în amonte, în poiana Hemeliug, în apropiere de Lacul Dracului.

Citește și: GEC Nera acuză ROMSILVA! Taxă de 5 lei, pentru căi de acces de doi bani, pe un traseu ecoturistic emblematic

În privința deșeurilor, acestea sunt aduse de viituri din amonte de aria protejată, angajații administrației parcului derulând periodic acțiuni de ecologizare.

Cât privește lipsa semnalului GSM pe traseul turistic, o altă acuză a GEC Nera, amintim faptul că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva este administratorul pădurilor aflate în proprietatea publică a statului și nu desfășoară activități de telecomunicații mobile”

BIROUL DE PRESĂ AL REGIEI NAȚIONALE A PĂDURILOR – ROMSILVA

Grupul Ecologic de Colaborare Nera, organizaţie nonguvernamentală, apolitică şi nonprofit, a realizat în perioada 14 – 15 iulie a.c, în cooperare cu Liceul MATHIAS HAMMER din Anina, o monitorizare a activităţilor antropice care agresează patrimoniul Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, precum şi a stării infrastructurii de vizitare a parcului.

În cadrul evenimentului au fost distribuite publicaţii destinate informării grupurilor de vizitatori privind regulamentul parcului şi atracţiile turistice ale traseului. Activitatea s-a derulat  pe un traseu cuprins între Podul Beiului şi Lacul Dracului, cu intrare şi pe minitraseul de pe Valea Rea.

Pe Cheile Nerei, zonă pe care RNP Romsilva o administrează aproape  în totalitate, peisajul mirific împreună cu legendele care însoţesc atracţiile turistice întâlnite la tot pasul sunt, din păcate, în contrast cu posibilităţile de vizitare ale parcului pe care structurile din teritoriu ale RNP Romsilva le asigură aici în acest moment.

„Copacii prăbuşiţi peste traseul de bază barează calea copiilor şi persoanelor în vârstă, un segment de vizitatori vulnerabil la asemenea obstacole. Puntea suspendată de la Vogiun, care ar putea deveni brand-ul turistic al Cheilor Nerei, este aproape fără podină şi inaccesibilă vizitatorului obişnuit. Probabil, din cauza „lipsei” materialului lemnos. Se întâlnesc la tot pasul depozite mari de PET-uri aduse din Valea Almăjului de apele de viitură ale Nerei. Pe durata a 16 ore, dus – întors, de mers pe jos (practic două zile de vizită a traseului) nu există o acoperire cu semnal de reţea GSM, iar riscul unei accidentări prin prăbuşire sau a unei muşcături de viperă există şi pentru iniţiaţi. Sunt doar câteva probleme, obiective sau subiective, ale infrastructurii de vizitare de pe Cheile Nerei, care au fost incluse în raportul de monitorizare al GEC Nera realizat cu ocazia evenimentului şi care umbresc farmecul acestui traseu.”, se arată într-un comunicat de presă remis de organizația de mediu orăvițeană.

Diana RADU

În această după-amiază, la sediul Ministerului Turismului, a avut loc o dezbatere privind necesitatea reglementării activităților de ecoturism, întâlnirea venind în urma solicitărilor primite de către ministerul de resort de la mai multe organizații neguvernamentale, ea fiind organizată de Ministerul Consultării Publice și Dialogului împreună cu Ministerul Turismului.

Întâlnirea de lucru a avut ca scop identificarea problemelor legislative în domeniul activităților legate de ecoturism, precum și facilitarea dobândirii statutului de zonă ecoturistică. La dezbateri, pe lângă reprezentanți ai ministerelor sus-menționate, au participat membrii ai Guvernului, reprezentanți ai societății civile, parlamentari și primari din zonele cu potențial ecoturistic. Obiectivul imediat, ce a rezultat în urma dezbaterilor, a fost formularea unui cadru general al politicilor pentru dezvoltarea și managementul durabil al industriei turismului în ceea ce privește resursele naturale și culturale.

Prezentă la dezbateri, Luminița Jivan, deputat de Caraș-Severin, a adus în discuții necesitatea introducerii ca și zone de ecoturism zona Moldova Nouă, Coronini, Marga, Oravița, Iablanița și Bozovici, susținând astfel primarii din zonele respective, mare parte dintre ei fiind prezenți la dezbateri.

În prezent, zonele deja propuse pentru destinații ecoturistice sunt o parte din obiectivele turistice din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița de pe raza localităților Oravița, Ciclova Română, Sasca Montană, Cărbunari, Sopotu Nou și Lăpușnicu Mare. Printre obiectivele turistice amintim: Cheile Nerei, Cascada Beușnița, Lacul Ochiul Beiului, Lacul Dracului, tunelurile săpate în stâncă, Ansamblul de arhitectură montanistică – Sasca Montană, Mânăstirile Călugăra și Nera, Cetatea medievală Socolari și vechiul drum roman.

„Am discutat despre îmbunătățirea cadrului legislativ și am prezentat potențialul ecoturistic al Parcurilor Naturale din Caraș-Severin. Am insistat în dezbatere pe tema potențialului turistic din zona localităților străbătute de Dunăre – zona Moldova Nouă, în special introducerii în zona de ecoturism a Ostrovului”, a declarat, pentru Reper24, deputatul Luminița Jivan.

John GAVRILESCU

Primarul orașului Moldova Nouă, Adrian Torma, a fost prezent marți, la Ministerul Turismului, unde a participat la dezbaterea inițiată de Ministerul Consultării Publice și Dialogului pe tema dezvoltării zonelor ecoturistice.

În cadrul dezbaterii inițiate de Ministerul Consultării Publice și Dialogului în colaborare cu Ministerul Turismului, primarul orașului de la malul Dunării, Adrian Torma, împreună cu primarul comunei Coronini, Ilie Boboescu, și-au prezentat viziunea despre cum doresc să dezvolte turistic zona Clisurii Dunării, prin includerea obictivelor tusistice în zone de ecoturism. Principala atracție turistică a fost Ostrovul, despre care edilul-șef al orașului din Clisura Dunării a prezentat și un material video. Cum, în acest moment, Ostrovul este inclus în Parcul Național Porțile de Fier și activitățile de turism sunt restrictive, cei doi primari au prezentat o serie de propuneri cu privire la dezvoltarea ecoturismului pe Ostrov.

„Am prezentat o serie de activități ce pot fi desfășurate pe Ostrov, dar și în întreaga Clisură a Dunării. Avem promisiunea că se vor găsi căi de mijloc pentru a putea desfășura activități ecoturistice în zonă, deoarece, în acest moment, legea este foarte restrictivă în Parcurile Naționale”, a declarat, pentru Reper24, primarul Adrian Torma.

Propunerile primarului Torma sunt unele concrete și acesta dorește ca zona să se dezvolte în urma unor consultări cu toți factorii decizionali. Pe de altă parte, dezvoltarea turismului în Clisura Dunării vine ca și o contrabalansare a turismului practicat în zona Dunării din județul Mehedinți.

„Dorim să dezvoltăm turismul în Clisura Dunării sub o formă organizată, bine definită și nu într-un mod haotic. Am avut un feedback foarte bun de la această dezbatere și am primit un sprijin important de la deputatul Luminița Jivan”, a mai declarat edilul-șef al orașului de la malul Dunării, Adrian Torma.

Citește și: Deputatul Luminița Jivan susține obiectivele turistice din Caraș-Severin pentru dobândirea statutului de zone ecoturistice

De asemenea, Torma își dorește o dezvoltarea unitară a tuturor obiectivelor turistice din Clisura Dunării și consideră că dezvoltarea zonelor ecoturistice poate deveni un motor important în dezvoltarea pe toate planurile a zonei.

„Încă de din campania electorală, am pus accent pe dezvoltarea turistică a zonei. Consider că, prin dezvoltarea ei, veniturile la bugetul local pot crește cosiderabil și, totodată, nivelul de trai al locuitorilor din zonă. O să demarez de săptămâna viitoare o consultare cu toți primarii din zona Clisurii Dunării pentru a elabora un plan comun de dezvoltare și acțiune în domeniul turistic”, mai explică primarul Adrian Torma.

John GAVRILESCU

Zonei Cheile Nerei ar putea fi declarată în perioada următoare destinație de ecoturism, o cerere în acest sens fiind deja depusă la Ministerul Turismului. Acest important pas pentru dezvoltarea turismului din Banatul Montan a fost posibil prin eforturile susținute din ultimii 3 ani ale organizațiilor WWF-România, Asociația de Ecoturism din Romania (AER) și Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei Beuşniţa, care au reușit să aducă împreună pentru un scop comun autorități, ONG-uri și furnizori de servicii și produse locale.

Zona propusă pentru destinația de ecoturism este parte a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița și se concentrează pe zonele cu atracție turistică mare din raza localităților Oravița, Ciclova Română, Sasca Montană, Cărbunari, Șopotu Nou, Lăpușnicu Mare. Deși cu o întindere relativ mică, zona este plină de valori inestimabile naturale și culturale, printre obiectivele turistice regăsindu-se: Cheile Nerei, Cascada Beușnița, Lacul Ochiul Beiului și Lacul Dracului, tunelurile săpate în stâncă, Ansamblul de arhitectură montanistică – Sasca Montană, Muzeul etnografic din Sasca Montană, Mănăstirile Călugăra și Nera, Cetatea Medievală Socolari sau vechiul drumul roman.

Unicitatea zonei Cheile Nerei este dată de peisajele deosebite, dominate de un relief carstic spectaculos și de culmi împădurite cu altitudini nu foarte mari, cota maxima fiind Vârful Leordişu 1160m, aflat în nordul zonei. Influențele submediteraniene fac posibilă existența în zonă a peste 30 de specii de orhidee și a scorpionului carpatin, importante din punct de vedere al biodiversității.

Pentru a evita pierderea acestor moșteniri, la baza administrării publice și în derularea afacerilor (în special în sectorul turism) trebuie să existe permanent principiile călăuzitoare ale responsabilității față de mediu (resurse naturale și biodiversitate) și ale respectului față de moștenirea socială și culturală.

La inițiativa WWF-România şi cu sprijinul AER și al Administraţiei Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, a fost încheiat un acord de parteneriat pentru a concretiza viziunea comună ca această zonă să capete statutul oficial de destinaţie de ecoturism, emis de Ministerul Turismului. Acordul a fost semnat de: Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, WWF-România, Asociaţia Bike Attack, Primăriile Oraviţa, Sasca Montană, Cărbunari, Şopotu Nou, Lăpuşnicu Mare, Ciclova Română și de reprezentanții mai multor pensiuni din zonă.

„Acest lucru este necesar pentru promovarea valorilor culturale şi naturale ale zonei Cheilor Nerei, pentru dezvoltarea infrastructurii şi a produselor de turism într-un mod responsabil, cu respect şi atenţie faţă de capitalul natural. Cheile Nerei are un potenţial natural enorm iar în acest moment este departe de a atinge capacitatea lui de exploatare care să aducă dezvoltare în comunităţile locale.

Partenariatul se constituie ca o entitate deschisă pentru a primi oricând alte organizaţii, instituţii sau operatori economici care aderă la viziunea şi obiectivele enunţate”, explică reprezentanții WWF.

Pentru a veni în sprijinul promovării unui turism prietenos față de valorile comunităților locale, viitoarea destinație de ecoturism Cheile Nerei are deja un website dedicat ce işi propune să fie un instrument în sprijinul vizitatorilor, precum şi al celor care desfasoară activitaţi şi servicii de ecoturism în zonă. Pagina www.visitcheilenerei.ro este accesibilă în limba română dar şi în limba engleză, anticipând interesul străinilor, Cheile Nerei fiind la mai puţin de 15 km de graniţa cu Republica Serbia.

foto: Daniel Secarescu

Diana RADU

Turismul ecologic este unul dinte subiectele cele mai aprinse dezbătute în prezent de asociațiile care veghează asupra mediului. Județul Caraș-Severin este una dintre zonele forte pe care se axează promoterii ecoturismului, și asta pentru că județul abundă în arii protejate și în comunități care ar avea numai de câștigat dacă ar adopta această metodă.

Mai exact, ecoturismul presupune promovarea activităților în inima naturii, dar care nu afectează cu nimic armonia sălbatică. Mai mult, turismul ecologic îi implică activ și pe oamenii comunității în care este practicat, și asta pentru că fiecare dinte ei își poate pune în valoare micile afaceri sau își poate crea altele noi, finanțele urmând să rămână în proporție de 80 la sută în comunitate, spre deosebire de procentul de maxim 30 la sută ca în cazul turismului de masă.

Proiectul a fost pus astăzi pe masa reprezentanților de mediu reșițeni de Asociația de Ecoturism din România, reprezentantă de Bogdan Papuc.

„Suntem aici pentru a prezenta conceptul de destinație de ecoturism, un concept promovat de către asociația noastră și Autoritatea Națională pentru Turism. România are un set de criterii pentru certificarea destinațiilor de ecoturism, este singurul de acest gen din Europa și certifică o zonă cu management turistic și cu o stare bună a dezvoltării turistice. Aceste destinații ecoturistice pot apărea în jurul ariilor naturale protejate și reprezintă o modalitate de a crea beneficii pentru localnici.

Se va promova o anumită formă de turism care pune accept pe activități în natură, începând de la plimbări cu bicicleta, drumeții, observări de animale sălbatice sau floră, schi de tură de iarnă și mai puțin activități motorizate off-road și vânătoare. De asemenea, include și partea de cultură rurală, nu e vorba doar de natură ci și de cultură”, explică Bogdan Papuc.

La rândul lor, reprezentanții Asociației Euroland Banat au ținut să exemplifice importanța promovării acestui concept la nivel de județ, și asta pentru că oamenii au nevoie să fie educați cu privire la alternativele în fața formei agresive de turism care se practică din ce în ce mai des la nivel național, alternative care nu numai că vor fi mult mai benefice pentru mediu, dar vor duce și la îmbunătățirea situației materiale a comunității.

„Pentru Caraș-Severin, de foarte multe ori am auzit afirmația că avem prea multe arii protejate, lucru total fals. Ceea ce se întâmplă în zone importante din România se poate aplica cu succes și în Caraș-Severin. Ariile protejate nu sunt o povară ci un câștig pentru comunitățile locale. Oamenii trebuie educați în acest sens pentru că există calcule matematice care demonstrează foarte clar cât din resursele , din banii cheltuiți de un turist care vine pe baza turismului de masă, rămân în comunitate, comparativ cu cei care practică ecoturismul. Spre deosebire de turismul de masă, care lasă undeva la 25-30 la sută din bani în comunitatea în care are loc acel turism, asta în cazul fericit, ecoturismul lasă undeva la 80 la sută din banii turistului în cadrul comunității, bani ce pot fi replicați prin diverse activități”, susține Andrei Szabo, președintele Asociației Euroland Banat.

Alexandra JURCA

Primăria Moldova Nouă și Asociația Dunărea Moldova Nouă derulează în această perioadă proiectul ”Ostrovul – oază de sănătate”, un proiect prin care se dorește  punerea în valoare a frumuseților naturale din Clisura Dunării. Proiectul are o valoare de 25.000 de euro și este finanțat de Rompetrol, prin programul ”Împreună pentru fiecare”. 

Ostrovul, o zonă umedă avifaunistica, situată în apele Dunării, în apropierea orașului Moldova Noua, reprezintă un punct de atracție ecoturistic deosebit, fiind o adevarată oază pentru o diversitate de peste 70 de specii de păsări aflate în timpul migrațiilor sezonale sau pentru cuibărit. Insula se afla în zona de protecție integrală, care cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate, motiv pentru care aici sunt permise doar un anumit tip de activități, cum ar fi cele știintifice, educative sau de ecoturism.

Proiectul cuprinde în primul rând derularea unor activități de ecologizare a insulei, acțiuni ce vor fi derulate de rangerii Parcului Natural Portile de Fier, alături de elevi de la școlile din orașul Moldova Nouă și de la școala din satul Padina Matei, imediat ce va permite vremea, a precizat pentru Reper 24, președintele Asociației Dunărea Moldova Nouă, Corneliu Martin. Tot în cadrul proietului, au fost marcate traseele turistice existente și a fost amenajată o potecă tematice intitulate ”Movila lui Attila”. Conform unei legende, pe insula Ostrov ar fi fost înmormântat împăratul hunilor, Attila, movila formată de pământul pus peste mormânt fiind vizibil de la mare distanță. În dreptul acestei movile vor fi montate și două panouri solare care se asigure iluminatul pe timp de noapte.

Amenajările realizate în zona Ostrov – Moldova Veche au fost prezentate recent în cadrul unei seminar derulat la sediul Primăriei Moldova Nouă. Cu aceeași ocazie s-a discutat și despre găsirea unor soluții de stopare a poluării insulei cu praf de steril de pe iazul Boșneag. La seminar au participat, printre alții, reprezentanți ai Agenției de Protecție a Mediului Caraș-Severin, ai Gărzii de Mediu, ai Parcului Natural Porțile de Fier și ai Poliției de Frontieră Moldova Nouă.

Karina TINCUL