Aflată la al treilea mandat în fruntea administrației locale, Magdalena Ciurea, primarul comunei Ramna se poate mândri cu proiectele pe care le-a implementat pentru comunitate, o parte dintre ele fiind spre finalizare. Amintim aici asfaltarea drumului comunal 86 Berzovia-Ramna, lucrările pe acest drum apropiindu-se de final. Considerat o mare realizare pentru comună, proiectul a primit finanțare prin PNDL 2.

De asemenea, pe ultima sută de metri se află și proiectul de alimentare cu apă.

„La Valeapai este gata tot, și stația de apă este gata, Urmează să se facă forajele și mai sunt câteva cămine de pus și se finalizează”, ne-a mărturisit primarul comunei Ramna, Magdalena Ciurea.

Printre prioritățile edilului din comuna Ramna se află și asfaltările de drumuri.

„Pentru drumul comunal Valeapai – Hotar Vermeș s-a terminat licitația, am eliberat autorizația de construire, 3,6 km revenind spre asfaltare comunei Ramna și se mai așteaptă pentru primirea angajamentelor financiare pe care trebuie să le dea Ministerul Finanțelor.

În cel mai scurt timp o să încep asfaltarea unei bucăți de drum de la Bărbosu până la Grind, pe care am pietruit-o în urmă cu 2 ani și acum vreau să asfaltez, pentru că acest tronson scurtează cu 10 km drumul de la Ramna la Bărbosu, care era prin Valeapai.

Sunt în lista sinteză cu 3 km de asfalt pe străzile comunale din Bărbosu și circa 4,9 km drumul comunal 87 Bărbosu-Valeapai, de la calamitățile din 2016, urmează să depun documentația la CNI”, a mai declarat Magdalena Ciurea, primarul comunei Ramna.

Edilul comunei cărășene a mai afirmat că și pentru drumul Ramna-Valeapai, care se întinde pe 7 km, se fac demersuri de către Consiliul Județean pentru finanțare, un tronson care așteaptă de mulți ani să fie reabilitat.

Lorena POENARU

Aflat într-o stare de degradare continuă, drumul de acces dinspre Reșița spre comuna cărășeană Dognecea are mare nevoie de o intervenție consistentă pentru reabilitare. Nici Primăria comunei și nici Consiliul Județean nu au fondurile necesare pentru această lucrare, condiții în care singura soluție ar fi o finanțare europeană. Aici însă intervine o altă problemă: Consiliul Județean nu poate primi fonduri pentru o lucrare atât de mică (aproximativ 5 Km), iar Primăria Dognecea nu poate accesa banii pentru că nu este proprietara drumului. Pare un cerc vicios, un cerc închis, dar edilul Remus Rof se pare că a găsit soluția salvatoare.

„Am discutat în Consiliul Local și se pare că singura noastră opțiune pentru reabilitarea acestui tronson este să îl trecem, cu acordul Consiliului Județean, în domeniul Primăriei. În acest fel avem șanse foarte mari să accesăm banii necesari, aproximativ 1,5 milioane de euro, prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Vrem să preluăm drumul de la Crucea Fierului până la groapa de gunoi și să-l reabilităm. Rămâne de văzut dacă întâmpinarea noastră către forul județean, de a trece acest tronson din drum județean în drum comunal, este posibilă“ a precizat pentru Reper 24,  primarul Remus Rof.

Reabilitarea celor 56 Km ar însemna o scurtare a traseului Dognecea – Reșița cu cel puțin 12 Km. În prezent, șoferii aleg să folosească traseul prin Ocna de Fier – Bocșa, unde drumul este mai bun, cu excepția intravilanului comunei Ocna de Fier, ce va fi recondiționat în această vară și reabilitat după încheierea lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare.

Dan AGACHE

După ce a câștigat încă un mandat, primarul comunei Ramna, Magdalena Ciurea demonstrează că e făcută pentru șefia administrației locale, fapt vădit prin mulțimea proiectelor implementate în comunitatea pe care o conduce.

Printre proiectele aflate în derulare se numără și reabilitarea drumului comunal 86.

„Drumul comunal 86 este în lucru. După ce în toamnă s-a frezat și s-a pus piatră, s-a terminat de turnat primul și al doilea strat, mai am de făcut căile de acces în Ramna pe proprietăți, în intravilan. Căile de acces în extravilan le-am făcut dar urmează să le asfaltez”, explică primarul Magdalena Ciurea.

Fără bani însă orice efort venit din partea unei administrații locale poate fi în inutil, dar primăria Ramna pare să fie în avantaj în acestă direcție.

„Am avut ședința de CL și am rezolvat cu bugetul. Am stat destul de bine cu bugetul, am primit bani de la bugetul de stat, am avut și excedent bugetar, am primit și de la Consiliul Județean 240 de milioane, am și pentru investiții, am și pentru co-finanțarea proiectelor” a mai declarat edilul comunei Ramna.

Dar asta nu e tot, pentru că neobosita primăriță are în portofoliu și alte proiecte în derulare.

„Am făcut SF pentru extindere alimentare cu apă în satul Bărbosu, am fost acceptați la CNI pentru 3 km de asfaltare în satul Bărbosu și drumul comunal 87 Bărbosu – Valea Pai, care au fost calamitate, și drumul și străzile. Am alocat o sumă de bani ca să asfaltez la Bărbosu până aproape de drumul județean, să se poată circula.

Am primit răspunsul favorabil la CNI pentru construirea unui dispensar medical în satul Ramna, totodată am depus și o cerere la CNI pentru un cămin cultural, am înțeles că este aprobată dar trebuie să apară lista sinteză. Aștept și răspunsul la lista sinteză pentru canalizare, am înțeles că sunt cuprinsă în acea listă pentru canalizare în comuna Ramna.

S-a finalizat licitația pentru drumul comunal 87 Valea Pai –  hotar Vermeș. Urmează ca cei de la CNI să-mi comunice ordinul de începere a lucrărilor.

Și nu în ultimul rând, am finalizat sistemul de supraveghere în comuna Ramna și am alocat în acest an să pun camere și în satul Valeapai. 13 sunt la Ramna și 5 camere la Valeapai”, a declarat pentru Reper24, primarul comunei Ramna, Magdalena Ciurea.

Lorena POENARU

Zorlențu Mare este una dintre comunele care stă relativ bine la capitolul bani pentru investiții. După ce a pus deoparte tot ceea ce înseamnă alocări pentru salarii, cheltuieli pentru școli, energie electrică și toate celelalte, edilul Marius Ișfan a mai rămas și cu bani de investiții:

„Tot ce am primit de la Consiliul Județean am pus pentru investiții. Sunt bani ce vor fi folosiți pentru finanțarea proiectului de execuție a canalizării în comună, dar și pentru execuția unor drumuri vicinale. Avem și un excedent financiar care va fi folosit pentru a ridica o capelă mortuară în Zorlențu Mare. Este nevoie de așa ceva, în condițiile în care legislația actuală nu mai permite ca persoana decedată să rămână în familie până în ziua înmormântării. Am alocat pentru acest proiect 300 de mii de lei vechi“.

Marius Ișfan a mai afirmat pentru Reper 24 că au fost achitate lucrările de asfaltare a drumurilor comunale, proiect inițiat de vechea conducere a Primăriei prin programul PNDL și au fost recepționate lucrările. De asemenea, săptămâna viitoare se va recepționa o altă lucrare, finanțată prin Compania Națională de Investiții – CNI, pe calamități, unde au fost refăcuți peste 2 Km de drum asfaltat.

Dan AGACHE

DRDP Timișoara îi informează pe șoferii care merg înspre Băile Herculane că circulația pe o porțiune a unui drum de pe Valea Cernei este dificilă din cauza alunecărilor de teren.

Vremea capricioasă și precipitațiile din aceste zile au adus pe carosabil crengi, pietre și pământ, în acest moment pe DN 67D Valea Cernei – Băile Herculane în urma unei alunecări ale versantului circulația devenind anevoioasă.

Drumarii de la SDN Caransebeș se află în zonă pentru a elibera șoseaua, după cum mai informează reprezentanții DRDP Timișoara.

Lorena POENARU

Am scris în această dimineață un articol despre drumurile vraiște din Secu, rămase după lucrările de alimentare cu apă din localitate, articol în care aminteam de neimplicarea societății Aquacaraș în verificarea lucrărilor și tragerea la răspundere a constructorului:

Vezi articolul aici: Lene, dezinteres sau nesimțire la societatea Aquacaraș?

Să nu credeți că s-a remediat cumva drumul, ori că acum se poate circula bine; nici vorbă. Ideea e că am acuzat, fără nicio scuză din partea mea, pe cine nu trebuie. Alimentarea cu apă a localității Secu nu face parte dintr-un proiect cu finanțare europeană accesat de Aquacaraș. Aici e vorba de lucrări finanțate prin PNDL, un proiect al primăriei Reșița. Pentru lămurirea problemei edilul Nelu Popa a declarat în urmă cu doar câteva minute:

„Proiectul de la Secu-Cuptoare împreună cu proiectul Moniom este finanțat cu bani guvernamentali prin programul PNDL și nu este executat de Aquacaraș este executat de primăria Reșița. Lucrarea de alimentare cu apă este făcută de firma Speed Prod, firmă aparținând lui Ioan Crina, iar cea de canalizare este executată de AMM, o firmă desprinsă din Tehnocer aparținând de Florin Măran de la Lugoj. Noi suntem într-un scandal cu ei de aproximativ 3 săptămâni, pentru că la refacerea drumurilor, nu au luat în considerare să rașcheteze pământul excedentar rezultat din săpătură. Ei în loc să-l ia să-l ducă de acolo și să refacă cu griblură ori cu zgură, pur și simplu l-au întins pe tot drumul, ceea ce face ca oamenii din zonă să meargă cu cizme prin noroaie la fiecare strop de ploaie“.

„Am atras atenția colegilor de la serviciul de investiții să discute ultimativ cu cele două firme să rașcheteze pământul excedentar și să pună criblură, în caz contrar o vom face noi cu secția noastră și vom imputa lucrarea constructorului. Trebuie să recunoaștem că în acest caz societatea Aquacaraș nu are nicio vină“ a mai declarat primarul municipiului Reșița Nelu Popa.

Îmi fac și eu mea culpa și aduc scuze public societății Aquacaraș care nu are niciun amestec în starea drumurilor din localitatea Secu. Așteptăm ca firmele executante să remedieze problema astfel încât cetățenii care stau în acest cartier al Reșiței să beneficieze de condiții decente de trai asemeni celor din municipiu.

Dan AGACHE

Despre societatea Aquacaraș au curs râuri de cerneală, poate o cantitate mai mare decât cea trecută prin filtrele stațiilor de alimentare. Aș vrea să spun că s-a scris când de bine, când de rău, dar parcă în ultima vreme nu prea am mai citit nimic de bine. Se spune că fotografiile fac cât o mie de cuvinte. Pe lângă acestea îmi permit să mai scriu și eu două, trei…

Întârziatele lucrări de alimentare cu apă a localității Secu, aparținătoare municipiului Reșița, unde localnicii se pot mândri că au buletin de oraș (și cam atât), încep să prindă contur. Se mai sapă un tronson, se mai aduce o conductă, se mai face un racord și…cam atât. E drept că până va curge apă mai este, iar locuitorii știu și s-au împăcat cu ideea. problema e că după efectuarea lucrărilor, acoperirea se face cam de mântuială. Este nevoie să iasă oamenii cu lopețile să facă gratuit ce nu a făcut Aquacarașul pe bani europeni. Nu de alta dar sunt conștienți că pe acele străzi mai trebuie să poată intra la nevoie o ambulanță, ori o mașină de pompieri, sau cine știe poate vrea omul să-și aducă o căruță ori un camion de lemne, nu de alta dar la meteo au spus că vine iarna.

Oamenii din Secu au înțeles că asfaltul va fi turnat după ce se termină lucrările de alimentare cu apă. Dar cei care vor asfalta trebuie să acopere și gropile lăsate de Aquacarșul domnului Filipescu? Chiar nu verifică nimeni constructorul? Nu de alta dar verificări la Aquacaraș se pare că nu se mai fac. Romeo Dunca i-a acordat un cec în alb actualului și fostului manager și…cam atât. Domnilor, oamenii din Secu așteaptă refacerea drumului la stadiul inițial, așa cum cere contractul. Nu vor nici autostradă nici dale betonate și nici covor de flori. Vor să poată circula în condiții cât de cât normale. Se poate? Întreb și eu pentru un prieten!!!

Dan AGACHE

Trei cărășeni vor sta după gratii pentru că au condus pe drumurile publice băuți și fără permis, iar unul a mai  lovit și un polițist.

Astfel că, polițiștii de la Serviciul de Investigații Criminale au pus în aplicare 2 mandate de executare a pedepsei închisorii pe numele a doi bărbați din Reșița, aceștia fiind conduși și depuși la Penitenciarul Arad, după ce au fost condamnați la închisoare cu executare pentru infracțiuni rutiere.

Într-unul dintre cazuri este vorba despre un bărbat de 42 de ani, condamnat la 6 ani și 4 luniînchisoare după ce la data de 18 august 2019, ora 18.06, a condus un autovehicul pe strada Rândul 3 din Reșița, fără a poseda permis de conducere și sub influența băuturilor alcoolice, având o alcoolemie de 0.62 mg/l alcool pur în aerul expirat, accidentând mortal o femeie de 74 de ani, ulterior părăsind locul accidentului fără încuviințarea poliției, precizează IPJ Caraș-Severin.

Cel de-al doilea bărbat în vârstă de 37 de ani a fost depistat de polițiștii rutieri la data de 14 septembrie 2019, ora 23.50, conducând un autoturism pe bulevardul Revoluția din Decembrie din Reșița.

Bărbatul a refuzat să oprească la semnalul regulamentar de oprire efectuat de polițiști, context în care polițiștii au pornit în urmărirea lui, fiind blocat pe strada Timișoarei, în zona Triaj, constatându-se că acesta nu poseda permis de conducere și se afla sub influența băuturilor alcoolice, având o alcoolemie de 0,49 mg/l alcool pur în aerul expirat. Fiind condus la spital, bărbatul a refuzat prelevarea mostrelor biologice.

În aceeași noapte, la ora 03.45, bărbatul de 37 de ani a fost depistat din nou de polițiștii rutieri, conducând același autoturism, pe bulevardul Muncii din Reșița. Și în acest caz polițiștii s-au autosesizat, continuând cercetările în cadrul celor două dosare penale reunite.

La finalizarea cercetărilor, instanța de judecată a dispus pentru acesta executarea pedepsei de 3 ani și 1 lună de închisoare.

O altă sentință penală de condamnare la pedeapsa de 2 ani și 4 luni, închisoare cu suspendare a fost pronunțată de Judecătoria Reșița, pe numele unui bărbat de 69 de ani, din Bocșa, care la data de 06 mai 2017, ora 18.20, a condus un autoturism pe DN 58B, având o alcoolemie de 0,62 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar la momentul opririi pentru control de către un echipaj de poliție, bărbatul l-a lovit pe unul dintre agenții de poliție, cu pumnul în zona gâtului, ultragiindu-l.

Sentința a fost menținută de Curtea de Apel Timișoara, mai precizează IPJ Caraș-Severin într-un comunicat de presă.

foto: facebook

Lorena POENARU

Primarul comunei Zăvoi, Dorel Cîrdei, își începe noul mandat, după ce a câștigat alegerile din 27 septembrie, cu dorința de a implementa cât mai multe proiecte pentru comunitatea pe care o păstorește, dar și cu speranțe în sprijinul noii conduceri a Consiliului Județean Caraș-Severin.

Edil al unei comune dăruită de divinitate cu o zonă pitorească care îți taie răsuflarea, speră ca drumul care îi duce pe turiști în mult râvnita Poiana Mărului să vadă în cele din urmă asfaltul, dar și să fie realizată o legătură rutieră cu Muntele Semenic.

„La Poiana Mărului vin foarte mulți turiști și drumurile sunt pietruite. Acolo chiar nu s-a investit nimic de 25 de ani și eu zic că aduce un plus pentru Poiană, unde majoritatea turiștilor vin pentru relaxare, plimbare. Sperăm pe viitor, împreună cu Consiliul Județean, să implementăm și legătura cu Muntele Mic, adică să preluăm drumul forestier și să-l asfaltăm până la Muntele Mic, dar și accesul către Poiana Mărului, DJ 683, pe 24 de km, de la Zăvoi până în Poiana Mărului să fie făcut pe un proiect cum trebuie.

În Poiana Mărului se investește foarte mult în ultimul timp, mai ales acum cu pandemia, din ce observ sunt foarte mulți cetățeni care își caută teren, vin cu documente în vederea construirii unei case de vacanță și poate și câteva pensiuni.

Noua conducere a CJ ar trebui să se aplece și spre nevoile noastre, în sensul că infrastructura județeană lasă de dorit, noi aici suntem loviți de situația asta cu DJ 683, dar și deponeul de la Lupac, pentru că deșeurile ne dau bătăi foarte mari de cap. Așteptările sunt mari, dar eu sper că vor fi și rezultate pe măsură!”, a declarat primarul comunei Zăvoi, Dorel Cîrdei.

Dar ce își propune primarul din Zăvoi în acest nou mandat pentru comuna sa?

„Avem  din primul mandat două proiecte în derulare, pe PNDL 2: canalizare, stație de epurare în Zăvoi, care este în momentul de față implementat în proporție de 65%. Proiectul se întinde în 3 localități: Zăvoi, 23 August și Valea Bistrei, dar și la stația de epurare, pentru că unii spuneau că fac canalizare fără stație de epurare, dar îi asigur că s-au pornit lucrările și la stația de epurare.

Al doilea proiect mare finanțat prin PNDL  este „Modernizare străzi în Poiana Mărului”, care se ridică undeva la 6 milioane de lei și prevede modernizarea a aproximativ 7 km de străzi. A durat puțin acest proiect pentru că așa au fost procedurile, însă s-au început asfaltările pe un număr de vreo 12 străzi, nu sunt toate, mai rămân câteva, dar urmează ca în viitor să le intabulăm și să demarăm lucrările pe ele”, a mai declarat primarul comunei Zăvoi, Dorel Cîrdei.

Deoarece tot mai mulți turiști iau cu asalt zona, pentru a ajunge în Poiana Mărului, administrația din Zăvoi face promisiuni că își va da toată silința pentru participarea la dezvoltarea acestei zone frumoase din comuna Zăvoi, prin asfaltarea de străzi, iar pe viitor se caută soluții pentru realizarea unui sistem de canalizare.

„Discuțiile cu cei de la Mediu și cu factorii implicați ne dau încredere că pe viitor o să găsim o modalitate ca să avem măcar mini-stații de epurare zonale în Poiana Mărului, pentru că avem pensiuni și case pe munți și costurile sunt mari.

Mai avem proiect depus cu iluminatul stradal pentru că și asta este o necesitate, în toată comuna.

Având în vedere că noi, Zăvoiul, suntem o comună cu peste 4.000 de locuitori, ne-am încadrat undeva la banii pe care putem să-i absorbim, la 1 milion de lei plus cofinanțarea noastră, undeva la 200 de mii de lei noi, pentru toată comuna”, a precizat primarul comunei Zăvoi, Dorel Cîrdei.

Lorena POENARU

Simona Miclău, noul primar al comunei Prigor este decisă ca în mandatul de edil să facă față cerințelor locuitorilor care au ales-o din dorința de schimbare. Noul edil al comunei spune că a luat contact cu problemele comunității, ale cărei destine le va conduce patru ani de acum încolo, în perioada campaniei electorale și pleacă la drum cu o parte din obiective deja trasate.

„Sper să fac față cerințelor comunității întrucât în comuna Prigor oamenii au dovedit că și-au dorit schimbare, un alt mod de comunicare, o conducere bazată pe respect, seriozitate, spirit de inițiativă și, bineînțeles, cu dedicare pentru rezolvarea problemelor comunității. Îmi doresc să nu îi dezamăgesc!

Este o comună destul de mare și am reușit ca și candidat, în decurs de două săptămâni, să fac o campanie frumoasă, din casă în casă, în cele 5 sate care compun comuna, adică Prigor, Borlovenii Vechi, Pătaș, Borlovenii Noi și Putna, care are o populație de aproximativ 2.600 de locuitori, să ne vedem în cele două săptămâni față în față și chiar să găsesc destul de multe probleme pe care le-am notat și în concluzie, când plec la drum, cât de cât le cunosc”, a declarat primarul Simona Miclău.

Una din problemele principale pe care primărița își dorește să o rezolve cu prioritate este intabularea pe proprietatea cetățeanului, dar și problema apei potabile atât de necesară locuitorilor.

„Trebuie să găsim metoda cea mai simplă ca omul să își reia proprietatea, să fie proprietarul pământului lăsat din strămoși.

O altă problemă este cea a apei, conductele sunt destul de vechi în satele comunei, trebuie în primul rând curățate și apoi dacă putem să reușim și o apă adusă prin forare, cu siguranță cetățenii vor fi mulțumiți, mai puțin Putna, care nu are nici apă și nici canalizare.

Noi suntem și foarte aproape de Muntele Semenic, la 29 de km și există un drum forestier care leagă Borlovenii Vechi de această stațiune și ne gândim că în zonă vin tot mai mulți turiști, Cascada Bigăr i-a adus în Valea Almăjului, „Valea Miracolelor”, drept urmare am dori să facem o legătură între Valea Almăjului și Muntele Semenic. Obiective sunt multe, dar trebuie să ne axăm pe cele prioritare.

Să nu omit și problema drumurilor agricole, aici oamenii își lucrează pământul însă le este tot mai greu să ajungă cu utilajele la proprietatea lor”, a precizat noul primar al comunei Prigor, Simona Miclău.

În prezent, în comună există și câteva drumuri care se reabilitează cu finanțare prin PNDL, mai exact drumul care leagă localitatea Prigor de Borlovenii Vechi și Borlovenii Vechi de Pătaș-Prilipeț, a căror finalizare este așteptată cu nerăbdare de către locuitorii din aceste sate deoarece accesul spre localitățile amintite se face destul de greoi.

Lorena POENARU