Deszăpezirea pe DJ 582 Reșița – Văliug se realizează în prezent cu nisip de râu, fără a se utiliza sare în componența materialului antiderapant, conform unui contract încheiat de fosta conducere a Consiliului Județean  Caraș-Severin, în urmă cu doi ani și care este valabil până în anul 2018. Reprezentanții DADPP susțin că au solicitat operatorului economic să utilizeze și sarea pentru deszăpezire, fără succes însă. 

Starea drumurilor județene din Caraș-Severin, în special a celui care leagă municipiul Reșița de stațiunea Văliug, a fost obiectul mai multor dispute în ultimele zile. După ce primarul Reșiței, Ioan Popa, și consilierul județean, Cristian Gâfu, s-au plâns de modul în care se circulă pe acest tronson după ninsorile căzute în ultima perioadă, reprezentanții Consiliului Județean au ținut să ofere o serie de lămuri privind contractul de deszăpezire în vigoare pe DJ 582 Reșița – Văliug.

Conform reglementărilor privind întreținere a drumurilor pe timp de iarnă, care stabilesc modul de organizare privind programul de lucru, dotarea cu utilaje și intervalele maxime de timp necesare intervențiilor, DJ Reșița – Văliug este încadrat la nivelul III de viabilitate, la fel ca majoritatea drumurilor din județ. Caraș-Severinul are două drumuri care se încadrează la nivelul II de intervenție: DJ 581 Reșița – Grădinari și DJ 572 Berzovia – Vermeș – limită județ Timiș și nici un drum cu trafic de peste 8.000 vehicule, care să se încadreze în nivelul I de viabilitate.

„Acordul cadru având ca obiect servicii de deszăpezire şi de combatere a poleiului pentru DJ 582, Reşiţa – Văliug a fost încheiat în 02.02.2015 pe o perioadă de 36 de luni. În prezent se află în derulare Contractul subsecvent nr. 2, încheiat în data de 02.02.2016 şi valabil până în data de 01.02.2017.

Conform normativului pentru intervenția la nivelul III sunt impuse următoarele intervale de intervenție:

Răspândirea de material pentru combaterea poleiului și înzăpezirii se face în termen de maximum 7 ore de la semnalarea fenomenului,

Deszăpezirea drumului pe minimum o bandă de circulație de sens se face în termen de 16 ore,

Deszăpezirea drumului pe toată partea carosabilă: 48 de ore

Curățarea zăpezii de pe platforma drumului (asigurarea circulației pe toată partea carosabilă) : maximum 4 zile.

Conform caietului de sarcini, care a stat la baza achiziţiei serviciilor de deszăpezire prin licitaţie deschisă în anul 2015, materialul antiderapant folosit este nisip de râu sort 0-8 mm. Direcția de Administrare a Domeniului Public și Privat Caraș-Severin a solicitat operatorilor economici să-şi exprime disponibilitatea de a utiliza sarea în componenţa materialului antiderapant, fără a modifica costurile contractului, dar aceştia au răspuns negativ solicitării beneficiarului.

Pentru a putea interveni în timp util, prestatorul are obligația să cunoască în orice moment situația reală de pe teren. Informațiile necesare sunt obținute prin patrularea pe drum (revizii) cu mijloace mecanice (auto cu lama și răspânditor) dotate cu telefoane mobile, iar personalul tehnic însoțitor va comunica situația în acel moment la bazele de deszăpezire. Aceste revizii se vor efectua dimineața între orele 03:00 – 05:00 și între orele 15:00 si 17:00 și ori de câte ori se considera necesar”, se precizează în comunicatul de presă al Consiliului Județean Caraș-Severin.

Citește și Drumurile județene, un dezastru? Liberalii atacă, Pascotă se apară!

Citește și „Drumul Reșița – Văliug este execrabil”, exclamă primarul Popa! Pascotă e mulțumită

UPDATE: Contactat telefonic, managerul societății Camand Impex SRL, cea care administrează sectorul de drum județean Reșița – Văliug a menționat că până anul trecut a folosit din bugetul propriu sare pentru deszăpezire, deși în contractul semnat cu DADPP Caraș-Severin este prevăzut doar nisipul. Acesta a mai precizat, că după ce Curtea de Conturi a decis în 2016 că societatea trebuie să returneze 100.000 de lei la bugetul de stat, reprezentanții companiei au luat hotărârea să nu mai facă cheltuieli suplimentare din bugetul propriu al societății. Contractul pentru deszăpezirea DJ 582 a fost semnat cu Direcția de Administrare a Domeniului Public și Privat în anul 2015, înainte ca la conducerea acesteia să fie numită Corina Pascotă.

Karina TINCUL

Consilierii județeni cărășeni au decis astăzi, cu majoritate de voturi, numirea Corinei Pascotă în funcția de director executiv al Direcției de Administrare a Domeniului Public și Privat a județului Caraș-Severin. Pascotă, care a ocupat până în prezent funcția de director al Gărzii de Mediu Caraș-Severin, a fost numită prin transfer la DADPP. 

Numirea Corinei Pascotă în fruntea DADPP-ului „a fost una sinceră”, care s-a făcut doar pe criterii ce țin de competență, neavând nimic de a face cu politicul, a ținut să precizeze vicepreședintele forului județean, Ilie Iova:

„Am luat în considerare două criterii: să fie din afara aparatului, o persoană independentă din toate punctele de vedere și al doilea, experiența pe care trebuie să o aibă, în așa fel încât să nu avem sincope în activitate, în sensul că doamna Pascotă are o experiență de 7 ani de zile, exact în ceea ce privește domeniul public.

Ne-am gândit la dna Pascotă după ce am epuizat toate celelalte metode prin care puteam să avem un director la Direcția de Patrimoniu: am organizat concurs, am numit o perioadă un director interimar, deci trebuia neapărat să schimbăm ceva în așa fel încât toate sesizările vizavi de anumite aspecte din activitatea Direcției să se rezolve”.

Spre deosebire însă de majoritatea proiectelor de hotărâre ale forului județean, care sunt adoptate în unanimitate, acesta a suscitat o serie de discuții. Principalul opozant a fost social-democratul Ion Spânu, de altfel coleg de partid cu Pascotă. Spânu a anunțat din start că se va abține de la vot, deoarece este de părere că procedura de numire nu este una corectă și legală.

Totuși, în ciuda opoziției lui Spânu, în urma votului secret dat de consilieri, decizia privind numirea Corinei Pascotă la conducerea DADPP-ului a fost adoptată cu 23 de voturi pentru, unul împotrivă și 4 abțineri.

Proaspătul director al Direcției de Patrimoniu nu a dorit să dea nici o declarație la finalul ședinței. Vicepreședintele Iova a vorbit însă de munca dificilă care o așteaptă pe această în perioada următoare la DADPP:

„Până la ora actuală nu există o evidențiere foarte clară a patrimoniului Consiliului Județean. Ați văzut ce probleme am întâmpinat la asigurarea garanției de la Aquacaraș cu unitatea militară de la Caransebeș. Abia în faza în care am fost puși în situația să acordăm această garanție a trebuit să o intabulăm, să evidențiem clădirile, să reevaluăm clădirile, ori nu aș vrea ca lucru acesta să se mai întâmple. La finalul mandatului meu, peste 6 luni, aș dori ca cel puțin partea de patrimoniu să fie asigurată. De asemenea, urmează un an destul de dificil, am alocat niște bani pentru drumuri județene, dânsa cunoaște procedurile de licitație, cunoaște activitatea de drumuri, deci nu este o noutate pentru dânsa să gestioneze acest lucru”. 

Ședința de astăzi a consilierilor județeni, ultima pe acest an, s-a desfășurat în prezența senatorului Ion Simeon Purec, a deputatului Ioan Benga și a lui Slobodan Ghera,  deputatul Uniunii Croaților din România (foto jos).

 Karina TINCUL